1,376 matches
-
trupul ei masiv și în ceea ce privea răbdarea. Mecanismele ei de a-și ascunde nerăbdarea scârțâiau rău de tot. Desigur că a observat că eram deja îmbrăcat într-unul din costumele lui Simon. Nu că ar fi obiectat din cauza unui fleac ca ăsta, doar că luase notă de el. Când vorbea cu tine, avea un mod cicălitor și poruncitor și era un judecător aspru și neiertător, iar tu erai acuzat. Trebuia să ai mare grijă ce spui. Dar oricum ea tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
din ură față de el, îi interzice să o corecteze, spunându-i: „Nu, refuz să fiu ștearsă, voi rămâne aici ca martor împotriva ta, ca să dovedesc că ești un scriitor foarte slab.“ Uneori, sincer vorbind, toate astea mi se par niște fleacuri lipsite de importanță, dar la vârsta de patruzeci de ani îl privesc pe vechiul meu prieten de vreme bună, cititorul general, ca pe ultimul meu confident contemporan; înainte de a fi părăsit anii adolescenței, unul dintre maeștrii cei mai interesanți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
plăcere să le împrumuți fără permisiune. Cred că e îngrozitor pentru tine să constați că, în mintea mea, cravatele și alte lucruri coexistă cu povestirea ta. Dar nu-i așa. Pur și simplu îmi caut gândurile. Mi-am zis că fleacurile astea or să mă ajute să mă adun. Afară s-a luminat de zi și eu zac aici de când te-ai dus la culcare. Ce fericire să fiu primul tău cititor! Și ar fi o fericire și mai mare dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cuminți, cu mînecuțe, iaurt, griji cotidiene... Vorbim de dragul vorbei, dom' profesor surîde Lazăr. La București, atunci, niște studenți au umblat cu colindul pe la cămine iar în celelalte centre au început să se ia măsuri, să se facă dosar din orice fleac. Doi-trei din ăia, cu colindul, au fost dați afară din facultate, iar după puțin timp, chemați înapoi... Eu însă am făcut un an de șantier, fără drept de apel. Ce ziceți? întoarce el vorba, arătînd în direcția bătrînei cu ochelari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
acasă! Doctore... tresare Lazăr, uitîndu-se speriat în jur. Hai, măi Lazăre, ce naiba! Poate să-ți confirme și scriitorul arată doctorul Runca înspre Mihai -, cel mai greu îi este să descrie o femeie care... Crezi că le lucesc ochii pentru orice fleac?... Astea-s povești: cu haine... genți... mașini.... fericiri efemere... Ceea ce era în ochii Sătencei venea din adîncuri, de-acolo unde... Ascultă-mă; doar știi că Psihologia e-a doua pasiune a mea... Nimic nu se compară cu... Poate doar plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
joc sunt acolo, jos, sub dormeză. Cafea, n-am! Nici suc! Nici crăpelniță! Auzi, chiriașule, coboară și Dănuț vocea, complice, dacă tot te duci, încearcă, barem..., hmm..., știi și tu..., cere-i o foaie, de palmares, pentru noi, adică, un fleac, o bancnotă de-o sută... Să văd ce se poate face. Ce zi este astăzi? Nu e vineri? Norocul vostru, că și-a primit de ieri pensia. Dușumeaua tocită scârțâie binișor, bătrânește și Vierme se desprinde din încătușarea zevzecului aghesmuit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ce lăcomie, domnule? Da'de unde! Pur și simplu, rădăcinoasele sunt antialergice, anti-fungice și fac foarte bine la artrită, atât și nimic mai mult. U-uuu-ahhh...! Bine, seniore, prea bine, gata, calmează-te, nu te mai năpusti și tu așa, din orice fleac. Temperatio! Pace-pace, între două dobitoace. Pe bune! Poftim, mi-am luat botul de-acolo. Și n-am uitat nici de Trimis! Hmm...? Ce spuneai? Va t'en faire foutre! Imprecația îi redeșteaptă Bursucului în minte, proaspăt, terifiantul film nocturn, de-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
frecventa pe mai-marii zilei, pe cei puternici, a călători, a face politică sunt tot atâtea vicii, perversiuni și obiective care corup existența. Căutarea acestor false valori nu poate duce decât la decepție, deziluzie și regrete. Ficțiuni, praf în ochi, frivolități, fleacuri și vanități... în schimb, plăcerile bune, cele ale filosofului, întrețin o relație directă cu a fi. De altfel, numiții filosofi pot gusta aceleași plăceri ca și ceilalți - de exemplu, prostituatele trecute ale lui Aristene, dar și prăjiturile și mesele bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
departe de școlile filosofice ateniene și dominante îplatonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul pedagogic, spiritualismul dualist, deismul arhitectonic, societatea politică închisă, imobilă, sfetnicul prințului, filosoful-rege și alte fleacuri ale unui Platon poreclit de Epicur „Cel numai aur” și recuzat în mod constant, așa cum o dovedește filosofia sa. Epoca e pe potriva statutului social al gânditorului: da, nu-i grozavă... Atena a pierdut bătălia de la Cheroneea î338) și își vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în tentativele lor de reeducare. Cinci ani după capturare, abia dacă învățase să aranjeze niște cuburi alfabetice ca să-și compună numele și denumirile câtorva obiecte. La acea vârstă, aspectul lui rămânea bestial. Ochii i se umpleau de ură pentru orice fleac. Deseori reîncepea să meargă, cu o deosebită abilitate, în patru labe, iar cunoașterea pădurii ― chiar și după zece ani de capturare ― rămânea uluitoare. Urmele de animale, chiar vechi de mai multe ore, îl aduceau într-o stare de surescitare atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Golden Brown sparge topurile, formația pare una de prin anii ’30, cântând cu pian, contrabas și ansamblu de viori! Fără să uite scopul comercial, producătorii marșează pe un așa-zis impact „blasfemiator“ și promovează un videoclip - Duchess - ce pare un fleac, o făcătură. Asta dă, într-un fel, măsura judecății stupide a celor ce „bagă banii“ într-o afacere doar ca să-i scoată înmulțit, nu să promoveze o idee, un artist cu glas autentic! De găsit, în cazul The Stanglers, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
scurt, de student. Sau spre Adina, cu trei rînduri mai jos, În poza tre murătoare, care În acea clipă era Însărcinată În cinci luni - o vitejie halucinantă, de care se făcea responsabil Gică, colegul tău de bancă. Sau spre alte fleacuri care dădeau culoare și adîncime vieților voastre - sub coaja socială netedă și egală, pe toată Întinderea ei. Vă adăposteați de viitor Într-un prezent pe care măcar Îl cunoșteați, puteați, de bine, de rău, să vă faceți o viață În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fusese confruntată cu un război mondial - primul război - din care abia ieșise, după cum dovedeau datele de apariție de pe reviste. „Anul trecut la vremea aceasta, gândi, ne aflam în sufragerie, iar el era cu noi, râdea, vorbea zgomotos despre toate câte fleacuri sunt. Acum... Un judecător trebuie să fie... El este.” Deodată, pe umeri, mâinile ei, „Ana!” șoptii, în timp ce domnișoara Marga Popescu povestea, veselă, amintiri din studenție. După alte câteva ore simții înălțându-se sau prăbușindu-se peste noi (nu mai rețin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
doamna Pavel mi le revându pe credit în rate. Marinarul era încă în puterea vârstei și visa - naiv - viitoare curse, acum spre Pacific, - „doar s-a terminat războiul” spunea, „și-am să vă aduc, vorbi doamnei Pavel, sumedenie de asemenea fleacuri orientale, care acolo se vând la tarabă”. După un sfert de oră începură „cafeluțele” doamnei Agripina, servite de Ana, deși pentru această deschidere fusese poruncită sora ei, dar Ana se oferi în locu-i, prilej, neinterpretabil, de-a mai lipsi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
la patruzeci de ani trecuți, Încă mai lucra la volumul de debut, iar pe mine mă considera, firește, „un scriitoraș de provincie“... CÎnd i-am vorbit despre caietul cu Memorii, s-a arătat nu sceptic, ci de-a dreptul indiferent: fleacuri! Nici nu mă așteptasem la alt răspuns. Fiindcă, În afară de ce scria el, toate erau fleacuri. Singura problemă era că el nu scria mai nimic. Omul cu sacoșa m-a căutat din nou abia la sfîrșitul săptămînii următoare. De această dată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mă considera, firește, „un scriitoraș de provincie“... CÎnd i-am vorbit despre caietul cu Memorii, s-a arătat nu sceptic, ci de-a dreptul indiferent: fleacuri! Nici nu mă așteptasem la alt răspuns. Fiindcă, În afară de ce scria el, toate erau fleacuri. Singura problemă era că el nu scria mai nimic. Omul cu sacoșa m-a căutat din nou abia la sfîrșitul săptămînii următoare. De această dată nu a mai telefonat, ci a venit direct acasă. Aș fi putut să nu-i
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Bazil Însă mă anunță că aceia și-au luat din vreme măsuri de protecție și au conceput dispozitive speciale care pot anula efectele cîmpului de invizibilitate pe o rază mai mult sau mai puțin extinsă. — Pentru ei, asta e un fleac! Problema mult mai gravă e alta! Ce motiv au să ascundă insula? Nu cumva pun ceva la cale? - și dintr-o dată se Întoarse spre Pablo. Omul acesta, zise arătîndu-l cu capătul țigării, vine de acolo. Înțelege mai bine ce vreau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cea mai tare jucărie. Una din prietenele mamei tale a venit În vizită cu nepotul ei și a uitat-o la noi. Și eu nu mă mai pot opri când mă joc cu ea. Phil era Înnebunit după jucării și fleacuri. Când Ruby era mică de tot, Îi cumpărase un trenuleț mecanic de ziua ei. Peste ani și ani, când Ruby l-a Întrebat de ce a făcut asta, i-a spus că era un feminist care era convins că dacă le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
un biet petec de pământ. Lui Hamlet nu-i rămâne decât să deplângă eterna vaniatate umană, care tulbură pacea universală și o metamorfozează într-o cangrenă: "Trei mii de oameni și treizeci de mii/ De galbeni nu pot dezlega un fleac!/ E buba multei bogății și-a păcii/Ce sparge-n trup, și, făr-a se trăda,/Ucide omul. Mulțumesc plecat/"209. Reprezentarea este operantă și în Patul lui Procust. Articolul Proasta circulație, semnat de Ladima, nu e altceva decât un memento
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
învățau, toți învățau cu drag. Notele le trecea în catalog după impresia generală. Niciodată nu se enervează. Calm, calm, domnule! Calm pedagogic! Ei, bine, vă spun drept, Calomfirescu, cel de anul ăsta e...e un nimic pe lângă el, e un fleac, e un zero... Să vedeți ce aere își dă, cum face pe grozavul, cum se înfurie, cum te trimite la loc când i s-a năzărit lui că nu le vezi... că nu le știi adică... Și discuția continuă pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ingineri constructori, agronomi sau medici. Îi numesc prieteni pentru că petreceam cu ei nopțile prin restaurante, erau prieteni de pahar, dar nu prieteni pe care să poți conta. Noi nu discutam politică atunci când ne întâlneam, chiar evitam astfel de subiecte, vorbeam fleacuri, nimicuri, cântam, spuneam bancuri, eram veseli... Când cineva făcea o aluzie politică, deja era privit ca suspect, îl priveam ca și cum ne-ar întinde o capcană”. O existență superficială, un joc dublu, o existență fracturată. Un sistem interacțional care năștea comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politice: avem de-a face cu informatorul pe deplin conștient de postura sa, pe care și-o asumă liber, dar care, din prudență sau din cine știe ce alte motive, refuză să lase urme scrise. Fie se consideră mai presus de asemenea fleacuri birocratice cum ar fi semnarea unui „Angajament”, fie i se pare mai sănătos să nu-și asume sub semnătură un astfel de contract. În orice caz, contribuția sa e de cele mai multe ori foarte valoroasă, cu atât mai valoroasă cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
decât orice demon” (I, 80). Cioran are aceste accese de furie oriunde, la piață, la birt, la un magazin oarecare, peste tot unde ar trebui să fie servit. Și deseori își dă seama de ridicolul situației: „Azi dimineață, pentru un fleac (un conflict cu birtașul grec de alături), m-am înfuriat într-un hal ce întrece orice închipuire. Să ajung aici, ce rușine!” (II, 122). Peste doar o pagină, adică la o zi-două, o altă scenă, cu aceeași concluzie: „La piață
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un barometru al fixării lui Cioran în timpul concret, în prezență. Exasperat, știe că există soluția anihilării trupului. Până atunci, reacția urii de sine și a urii față de ceilalți. Oricum, la Cioran, până și angoasa e „viscerală”, de unde sentimentul de umilință: „Fleacuri promovate la rang de realități cosmice. Totul se preschimbă în angoasă, totul este angoasă. Sunt manevrat de ea ca și cum aș fi o nimica toată, o insectă. Senzație de umilire insuportabilă” (II, 332). Să depinzi, în totul, de o gripă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Simon de Seyncte Lyse, alias Senliz, care s-a măritat cu Matilda, fiica lui Waltheof, Conte de Northumberland, Northampton și Huntingdon"; apud Martin 1865: XVII; vezi și Brackett 2008: 65; a fi înrudit cu Contele de Northampton nu era un fleac, de vreme ce acesta din urmă se știe că a sosit în Anglia împreună cu Wilhelm Cuceritorul; Hare 1911: XI). Titlul pompos în engleză al documentului era următorul: An account of the family of the De Bergham, from the Norman Conquest to this
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]