9,462 matches
-
împurpurat/ Scufundat brusc în unde ispășea" (ibidem). Privirea întristată a bardului stăruie pe metamorfozele materiei vegetale, pedepsită și ea cu sadism, menită a întrupa răul obscur, alienant: "Cel ce închipuie rafinate suplicii, subtile torturi,/ Cazne măiestrite/ Pentru mădularele și răsufletul Florei edenice" (Fragmentele). Suavitățile se îngroașă, se opacifiază, se integrează unei vitalități renegate, ostile sieși: Pe un cîmp cu lumînări aprinse/ Numai seului meu i-a fost somn/ Iartă-mi îngere auzul rigid/ Ca gîtul unui lup, cînd nu mă întorn
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
Viziune de solstițiu). Se îndesesc iluziile infernale. În ciorchinii roșii ai castanilor stau atîrnate lacrimi de păcură, valuri de lipitori iau cu asalt gîturile feciorelnice de mesteacăn, vițele sălbatice descind în noapte pentru a-i sugruma pe oameni, o gingașă floră înnebunește în serele-ospicii, totul fiind îngăduit "întru surparea trunchiului Ființei" (Cărțile junglei de asfalt). Evident, amoralitatea își pune pecetea pe această rezervație a zădărniciei care e universul transpus în "limbajul spaimei", în "dialectul groazei", inspirate de el însuși. "Efigiile Binelui
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
că nu recunoaște comunicatul Consiliului de sîmbătă. Textul ar fi fost semnat de mine etc. și alte prostii. Dl Uricaru n-a fost observator federal în meciul de sîmbătă: a condus singur ședința, în primele ore, apoi, împreună cu dl Ioan Flora și cu mine, ca urmare a hotărîrii Consiliului. Comunicatul a fost dat în numele Consiliului, cum se convenise, și a fost expediat oficial de Uniunea Scriitorilor, pe hîrtie cu antetul instituției. Nici chiar fanii d-lui Uricaru care au participat la
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
de întins diminețile,/ De frunzele aurii, de tutun, pe care le recoltăm/ Din tarlalele epuizate ale nervilor,/ Am oroare de fecioarele gelatinoase ale marelui oraș".// Apoi au adus prînzuri bogate,/ Chelneri cu fețe de înecați ne-au așternut înainte/ Cadavrele florei și faunei naționale/ Preparate savant. Noi trebuia să fim veseli,/ Trebuia să spunem cuvinte/ Care să nu poată fi uitate ușor" (Planetă de sulf). Însă nevoia de poezie ideală revine intempestiv, chiar în miezul acestui naturalism sufocant. Disfuncționalitățile realului tind
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
unei cauze, chiar susținute convingător. Mai puțin subtil, ba chiar bine expuse sunt considerațiile despre edițiile de autor. Cornel Regman crede că autorii nu-și selectează bine poemele reprezentative și că unitatea țintită înseamnă de multe ori și monotonie. Ioan Flora scrie "aproape-poeme" "rîvnind la statutul de poezie și izbutind fragmentar aceasta". Același ton păstrează și în textul despre lirica lui George Vulturescu. Exersându-și cronica literară începând cu propria generație, a cerchiștilor, și sfârșind cu nouăzeciștii, Cornel Regman a reușit
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
imediată și zguduitoare a prezentului lor, de a-i face să privească matur la timpul pe care-l parcurg. Un exercitiu important pentru începutul lor de drum. Teatrul "Bulandra", Compania 777, Teatrul "Nottara" - Trilogie belgrădeana de Biljana Srblijanovic. Traducerea: Ioana Floră. Regia: Theodor-Cristian Popescu. Scenografia: Viaceslav Vutcariov. Muzică: Ada Mîlea. Distribuția: Cornel Mihai Brănescu, Dragoș Bucur, Ioan Dominique de Hillerin, Bogdan Dumitrache, Ioana Floră, Isabela Neamțu, Vlad Oancea, Damian Victor Oancea, Andreas Petrescu, Rădita Cristian Roșu. La violoncel: Radu Georgescu.
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
începutul lor de drum. Teatrul "Bulandra", Compania 777, Teatrul "Nottara" - Trilogie belgrădeana de Biljana Srblijanovic. Traducerea: Ioana Floră. Regia: Theodor-Cristian Popescu. Scenografia: Viaceslav Vutcariov. Muzică: Ada Mîlea. Distribuția: Cornel Mihai Brănescu, Dragoș Bucur, Ioan Dominique de Hillerin, Bogdan Dumitrache, Ioana Floră, Isabela Neamțu, Vlad Oancea, Damian Victor Oancea, Andreas Petrescu, Rădita Cristian Roșu. La violoncel: Radu Georgescu.
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
am tologit sub un bătrân plop ce ne umbrea cu tufoasele lui ramuri. Daliile îmbrăcate în bogatele lor rochii colorate și gingașii tamarini se legănau la adierea vântului, în vreme ce garoafele, rozetele și micșunelele ne îmbălsămau cu dulcele lor parfum". în Flora română, grădina cu ierburi "locale" devine prilej de îndemn patriotic - și cucerire amoroasă. Onisim Cerențel îi scrie doamnei Florineasca, convingând-o de superioritatea florilor simple, românești! Bun cunoscător al utilizării simbolului grădinii în Afinitățile elective goetheene, Titu Maiorescu nu se
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
lumii. Drumul poate fi parcurs ori începînd cu "povestea" și ajungînd la "filosofie", sau invers. Timpul capătă astfel reprezentare, semnificație și sens. Dimensiunea imanentă intră în armonie cu dimensiunea transcendentă. Cetatea Omului se conciliază cu Cetatea lui Dumnezeu. Joachim de Flore era de părere că există o Trinitate temporală: Vîrsta Tatălui, Vîrsta Fiului și Vîrsta Spiritului. Civilizația modernă s-ar afla în "Vîrsta spiritului" și poate nu întîmplător Nietzsche credea că Secolul al XX-lea va fi un secol al războaielor
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
și plină de surprize. Fenomenul împrumutului din latină este încadrat în contextul complex al unui mileniu de istorie europeană: descrie situația latinei ca limbă de cultură și de comunicare interculturală, prestigiul ei, cu date și exemple din constituirea terminologiilor științifice (flora, fauna, adrenalina, libellula etc.). Este discutată, desigur, și problema strict teoretică a dificultății de a distinge între elemente moștenite, cele derivate și împrumuturile culte. Situația aparte a limbii române, care nu a mai păstrat contactul cultural cu latina (permanent în
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
și următoarele, în mod normal (normalul românesc - să nu confundăm lucrurile!), fiecare cetățean are datoria patriotică de a călători mult pe dealuri, prin codri și pe câmpii nu doar pentru a vorbi singur în liniște, ci și cu scopul cunoașterii florei care va constitui, nu peste multă vreme, hrana sa de bază atunci când va (re)deveni ierbivor (v. și Badea Cârțan în ediție nouă, adăugită, revăzută și adaptată). Evident, acestea vor fi simple plimbări de agrement care ne vor relaxa prin
Noi știri TV sau metode de a-l face pe român să vorbească singur by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11872_a_13197]
-
obsesiile lui), publicat în primul număr al proaspăt apărutei reviste bilunare "Dacia", din 15 aprilie 1941, Dan Botta (aflat în comitetul de direcție al revistei) atacă din nou, inserând următoarea notă: "Pe urmele pașilor noștri, s-a dezvoltat o stranie floră. Tot așa cum - sunt puțini ani de atunci - viziunea mistică a frumuseții românești, dezlegată de noi din apele materne ale Thraciei, a cunoscut pe lângă marele public, sub numele bizar de teorie mioritică (de la frumosul cuvânt românesc mioriță, mioară) o favoare excepțională
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
lașă". Delicatul poet Lucian Blaga încheie necruțător și devastator: "Mă întreb cum și de unde și-a însușit recidivistul domn Dan Botta acest obicei foarte balcanic, dar prea puțin mediteranean? Poate tot din apele materne ale Thraciei, călăuzele sterilității sale. Stranie floră produc aceste ape!" Controversa era în punctul ei culminant. Armele verbale ale polemicii se cer înlocuite cu arme propriu-zise, cu pistoale. Luptătorii se invită belicos în arenă. Tot Dan Botta are inițiativa năstrușnică, incredibilă. Să vedem urmarea.
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
inconștiență, superficialitate, inocență, încăpățînare și pragmatism). La drum se adaugă alte două exemplare ale aceleiași generații: un prieten, și el "bazat" (Dragoș Bucur, spirit contrastant, în perpetuă alertă mucalită) și "prietena prietenului", o fată fără fasoane, "Betty din Medgidia" (Ioana Flora, de o feminitate fără artificii și de o naturalețe fără cusur; priviți-o cu atenție, de pildă, în momentul în care trece peste scaune, din spatele dubiței, în față, ca să-și sărute iubitul; dintr-un rol inexistent, Ioana Flora face un
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
Medgidia" (Ioana Flora, de o feminitate fără artificii și de o naturalețe fără cusur; priviți-o cu atenție, de pildă, în momentul în care trece peste scaune, din spatele dubiței, în față, ca să-și sărute iubitul; dintr-un rol inexistent, Ioana Flora face un personaj.). Se știe cîtă precizie regizorală presupune construcția unui asemenea road movie, în care (aproape) că nu se întîmplă nimic - dar dincolo de nimic mocnește crima; se știe cîtă migală presupune această aparentă neglijență stilistică - de la imaginea atît de
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
borcan, o să vă vadă pistruii, cu mustățile lui înflorate, în infraroșu", "nopțile îmi călăresc insomniile ca pe iepe nebune de conchistadori", fereastra e "un acvariu înspre văzduhul de jos" etc. etc. Aurelia Mocanu își găsește liniștea cultivând în textul-grădină o floră de percepții, senzații sau simple priviri de o uimitoare vitalitate. Lumea mică, cu surplusul ei de grație, este o oglindă perfectă a celei mari. Senzația este una de ușurință dezarmantă, deși e nevoie de o privire "orientală" deprinsă cu arta
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
retorică sau proză. Modernismul fiind oarecum eclectic, poezia pură reprezenta totuși formula cea mai radicală și mai caracteristică pentru schimbarea la față a poeziei tradiționale. Studiul din 1948 are o altă premisă. Avîndu-și universul propriu, așa cum continentele au fauna și flora lor, poezia nu cuprinde toate lucrurile din natură, �ci numai (pe) acelea care pot constitui niște hieroglife, niște embrioane de poem, datorate imaginației omenirii� (idem, p. 104). Dacă e așa, poezia e simbolică în cel mai înalt grad, are adică
Simbol sau "formă goală"? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16109_a_17434]
-
de aur“, 13. 04, ora 11. Filarmonica de Stat: Recital de vioară și pian - susținut de Chiara Morandi (Italia) și Dario Bonuccelli (Italia), 16. 04, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziție personală Ștefan Popa Popa’s; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“; „Autografe celebre“ - colecția Corneliu Vadim Tudor (10-17; luni, închis); Secția de etnografie: Pictură naivă Viorel Cristea (10-16,30; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; duminică, 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Magia
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]
-
cooptat în boardul grupului. ( C. V.) Plante și flori La sediul din str. Eugeniu de Savoya nr. 7 al Clubului de Prietenie și Afaceri România - Iugoslavia va avea loc luni, 7 aprilie, de la ora 16, o nouă întâlnire a membrilor Clubului „Flora“. Ing. drd. Daniela-Elena Burtic va vorbi despre „Locul plantelor medicinale în grădina de flori“, iar ing. Șarolta Iancului, despre calendarul lucrărilor specifice de sezon. Intrarea este liberă. ( D. B.) Club Pe str. Amurgului nr. 3 s-a deschis „Pencoop Games & Club
Agenda2003-14-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280870_a_282199]
-
anul universitar 2003-2004. Termenul limită de înscriere este 1 iunie 2003. Amănunte suplimentare se pot obține pe Internet la adresa http: //www. becas. sre. gob. mx. ( A. M. P.) Arbori și arbuști Luni, 14 aprilie, de la ora 16, în cadrul întâlnirii membrilor Clubului „Flora” (secție a Clubului de Prietenie și Afaceri România-Iugoslavia), ing. drd. Daniela-Elena Burtic va vorbi despre proprietățile terapeutice ale arborilor și arbuștilor ornamentali, iar ing. Șarolta Iancului va prezenta calendarul lucrărilor de sezon în domeniul horticol. De asemenea, vor fi vizionate
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
mai se organizează o nouă ediție a tradiționalei expoziții filatelice „Natura“. Manifestarea are un caracter interjudețean și reunește aproximativ 30 de expozanți și un număr de 120 de panouri. Vor putea fi admirate mărci poștale ce se înscriu în cadrul tematicii - floră, faună și, în general, protecția mediului. Expoziția va fi deschisă în data de 2 mai, ora 17, când atât colecționarii, cât și vizitatorii pot obține cele două ștampile speciale (gratuit), dar și cele două plicuri speciale editate cu acest prilej
Agenda2003-18-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280976_a_282305]
-
17,30, o întâlnire cu membrii săi, la care pot participa toți iubitorii de drumeții. Cu acest prilej se vor prezenta programul turistic pe lunile mai-iunie și ofertele de cazare și transport la cabanele din Munții Banatului. ( O. N.) Clubul „Flora” Luni, 5 mai, de la ora 16, la sediul din str. Eugeniu de Savoya nr. 7 al Clubului de Prietenie și Afaceri Româno-Yugoslav se va desfășura o nouă întâlnire a membrilor Clubului „Flora”. În program: Florile și substratul lor nutritiv; Trucuri
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
la cabanele din Munții Banatului. ( O. N.) Clubul „Flora” Luni, 5 mai, de la ora 16, la sediul din str. Eugeniu de Savoya nr. 7 al Clubului de Prietenie și Afaceri Româno-Yugoslav se va desfășura o nouă întâlnire a membrilor Clubului „Flora”. În program: Florile și substratul lor nutritiv; Trucuri folosite în grădina de flori; Impresii de la Simfonia Lalelelor (Pitești); Calendarul de sezon. ( D. B.) Karate tradițional De luni, 5 mai, Clubul sportiv Fudokan Karate (singurul din Timișoara afiliat la Federația Română de
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
la Stockholm (nici anul și nici orașul nu au fost alese întâmplător) prima Conferință mondială a Națiunilor Unite dedicată exclusiv protecției mediului, ameliorării echilibrelor naturale. În Declarația finală a întrunirii se atrăgea atenția că „Rezervele globului, inclusiv aerul, apa, pământul, flora și fauna și mai ales eșantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale trebuie ocrotite în interesul generațiilor prezente și viitoare“. Noi, în pas cu lumea Țara noastră cumulează pe un teritoriu relativ restrâns forme de relief și formațiuni geologice de-o intensă
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
ales eșantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale trebuie ocrotite în interesul generațiilor prezente și viitoare“. Noi, în pas cu lumea Țara noastră cumulează pe un teritoriu relativ restrâns forme de relief și formațiuni geologice de-o intensă varietate, alcătuind laolaltă cu flora și fauna un bogat cadru natural, care a păstrat un echilibru biologic stabil, unele perimetre rămânând total nemodificate. Necesitatea păstrării unor peisaje de mare valoare științifică și estetică din natură a fost energic susținută de Petre Antonescu, care încă din
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]