736 matches
-
vegetație. 1. Etajul montan superior ( Platoul Bucegilor ) - reprezentat pe versantul prahovean al masivului numai în porțiunea dintre Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali (până la valea Oltului), cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul, tătăneasa, mierea ursului, piciorul cocoșului, floarea paștilor. Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (lângă castelul Peleș), care mai cuprinde încă arbori monumentali de până la 50 m
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
alpin. La altitudini mai mici sau pe versanți mai luminați, mai întâlnim paiușul, rotunjioara. În etajul alpin propriu-zis se întâlnesc cele mai interesante asociații din tot cuprinsul Bucegilor. Aici sunt întrunite majoritatea elementelor specifice masivului, precum și cele mai multe endemisme și rarității floristice. Remarcabilă din acest punct de vedere este vegetația ce acoperă brânele, câmpurile înierbate ce înlănțuie abrupturile stâncoase. Crestele ierboase și brânele de pe versanții abrupti și însoriți sunt aproape în întregime acoperite de asociații de graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
golului alpin. În regim de ocrotire mai intră și zona superioară a pădurilor de molid, unde caprele se retrag în timpul iernii. În afară de capre negre, în aceste areale mai sunt protejate și alte animale: râsul, cocoșul de munte și multe specii floristice rare. Vezi și Parcul National Bucegi. Rezervația de jepi de langă Piatra Arsă. Cuprind obiective floristice și faunistice reprezentate în Abruptul Bucsoiului, Valea Mălăiești și Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera albă), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
caprele se retrag în timpul iernii. În afară de capre negre, în aceste areale mai sunt protejate și alte animale: râsul, cocoșul de munte și multe specii floristice rare. Vezi și Parcul National Bucegi. Rezervația de jepi de langă Piatra Arsă. Cuprind obiective floristice și faunistice reprezentate în Abruptul Bucsoiului, Valea Mălăiești și Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera albă), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de colț), Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitică
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Dâmbovița. Vezi și: Parcul Natural Bucegi. Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga și Zănoaga - Lucăcilă cuprind sistemul carstic Zănoaga: Cheile Zănoagei Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), păduri de molid ("Pices abies"); o vegetatie termofilă compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris ("Iris dacica"), scorușul ("Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Stațiune climaterică și turistică importantă, Azuga este situată
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Grajduri. Aria naturală se află în Podișul Moldovei, în partea sudică a județului Iași, pe malurile pârâului Cocoarei (afluent al râului Rebricea) în pădurea Boroșești, în teritoriul vestic al satului Poiana
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
50 hectare a fost declarată arie protejată naturală prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii floristice de silvostepă, printre care dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănăriță ("Cynosorus cristatus"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera") sau păiuș din speciile "Festuca stricta", "Festuca ruoicola", și "Festuca valesiaca". În arealul rezervației sunt remarcate mai multe creații artistice cioplite în piatră, realizate
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), arin ("Alnus glutinosa"), rachița ("Salix L."), măceș (Roșa canina) sau mur (Robus fruticosus). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice; printre care: gențiana mov ("Swertia perennis"), ligularia ("Ligularia sibirica"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taula ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario"), galbinele ("Lysimachia
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
m. Principala trăsătură a acestor măguri domoale este dată de reliefului exhumat rezultat în urma eroziunii sedimentelor terțiare ce au acoperit resturile de cristalin, scoțând la vedere petice din vechea platformă paleocenă. Muntele Șes prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Acesta dispune de 16 tipuri de habitate (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medioeuropene de fag din
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
nigra"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), zmeur ("Rubus idaeus"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: clopoței ("Campanula rotundifolia ssp. polymorpha"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), sclipeți ("Potentila erecta"), șuvară ("Molinia caerulea"), papură ("Typha latifolia"), spetează ("Juncus effusus"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), sipică ("Scabiosa lucida"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), brândușă de
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (de pajiște și stâncărie); printre care: garofița pitica ("Dianthus nardiformis"), tămâioara ("Violă joói"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), brândușa galbenă ("Crocus flavus"), stânjenel de munte ("Iris graminea") sau săbiuța ("Gladiolus imbricatus"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre care
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
Balomireasa" (1.632 m). Această adăpostește trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar (Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană - "Vaccinio-Piceetea"; Turbării active și Turbării cu vegetație forestiera) și protejează mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) caracteristice lanțului carpatic al Occidentalilor. Specii faunistice protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul cu burtă galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte (Rană temporaria), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"). Printre speciile vegetale întâlnite în rezervație se află câteva rarități floristice (arbuști, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: jneapăn ("Pinus mugo"), rachițele ("Vaccinium oxycoccus ssp. microcarpum"), afin vânat ("Vaccinium uliginosum"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic al Orientalilor. Fauna ariei protejate are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
idaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La baza desemnării sitului se află curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), o specie protejată prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), bumbăcăriță (din speciile: "Eriophorum latifolium" și "Eriophorum vaginatum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), nu-mă-uita ("Myosotis scorpioides"), lemn dulce ("Polygonum bistorta"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), darie ("Pedicularis exaltata"), odolean ("Valeriana dioica
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
din 18 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.691 din 11 octombrie 2007 (privind instituirea de noi arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 242,70 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic și faunistic din Podișul Casimcei alcătuită din abrupturi calcaroase (atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii, ce adăpostește o gamă variată de floră (cu specii halofile, higrofile, mezohigrofile) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe specii
Rezervația naturală Gura Dobrogei () [Corola-website/Science/329033_a_330362]
-
peste 350 de specii de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în arealul rezervației: bujor de stepa ("Paeonia tenuifolia"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie floristică de origine ponto-anatoliană, cunoscută de localnici sub denumirea populară de mărgelușă ("Sophora jaubertii"). Aceasta vegetează alături de coada șoricelului ("Achillea millefolium"), firuță ("Poa angustifolia") sau cucență ("Digitalis lanata").
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
(monument al naturii) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic floristic, faunistic și peisagistic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al comunei Podeni. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mehedinți, aproape de limita teritorială cu județul Caraș-Severin (în Podișul Mehedinți), în partea nord-vestică a satului Podeni, în apropierea
Izvorul și stâncăriile de la Câmana () [Corola-website/Science/329269_a_330598]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 25 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă cu o mare varietate de fenomene carstice (abrupturi stâncoase, doline, lapiezuri, sisteme hidrocarstice, văii), de importanță geologică, floristică, faunistică și peisagistică. Aria protejată este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți și se suprapune sitului Natura 2000 - "Platoul Mehedinți".
Izvorul și stâncăriile de la Câmana () [Corola-website/Science/329269_a_330598]
-
favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Munților Ciucaș (grupare montană a Carpaților de Curbură, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Tigăile din Ciucaș, arie protejată de tip geomorfologic și peisagistic. Ciucașul prezintă o gamă
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
s în văi și lunci, ajungând până la 7-8 m/s pe culmile și crestele cele mai înalte ale masivului. Vânturile dominante sunt cele vestice și nord-vestice și mai rar cele sud-vestice. Situl Ciucaș prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 22 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
alun ("Corylus avellana"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic ("Betula nana"), salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]