871 matches
-
numele dictatorului comunist cu c mic: ceaușescu. 4.3.5. Stil direct vs stil indirect Întâlnim această dilemă mai ales în gestionarea citatului. Redarea spuselor cuiva se poate face direct (citat, dialog) sau indirect. Opțiunea implică probleme de stil, de fluență sau de expresivitate. Numim stil direct: modul de enunțare ce implică în mod direct participanții la comunicare. Mai limpede formulat, acest stil înseamnă că un narator repetă cuvintele cuiva, reproducându-le așa cum sunt ele. Acest lucru implică: mărcile discursului (eu
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mici - paragrafe de dimensiuni diferite. Între timp, dar, totuși, chiar dacă etc. pot fi elemente de legătură, însă ar fi indicat să le evitați. Motivele sunt diverse: devin monotone, fac parte din recuzita argumentativă și, prin urmare, diminuează din expresivitate și fluență. Este de preferat să folosim ca element de legătură între secvențe fie propoziții care încep cu gerunziul, fie intercalând discursul personajului cu observația gesturilor, a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență. Să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
expresivitate și fluență. Este de preferat să folosim ca element de legătură între secvențe fie propoziții care încep cu gerunziul, fie intercalând discursul personajului cu observația gesturilor, a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență. Să nu credeți că prin corelative puteți lega orice secvență, orice idee. Trecerea de la un unghi de abordare la altul este limitată și condiționată de coerența discursivă a textului. Atenție la fundături. Se întâmplă ca secvența următoare să se arate
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Este bine ca în casete să concentrăm informații concrete, care nu și-au făcut loc în text: date biografice, date istorice, statistici, prevederi legale, un scurt interviu etc. Ziaristul trebuie să lase textul să respire și să aibă o bună fluență. Compactate, informațiile care nu au intrat în articol pot fi recuperate în casetă. Caseta nu are nevoie de titlu și nici de un text explicativ. E bine să aibă dimensiuni reduse (jumătate de filă, spre exemplu) și să nu ocupe
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pentru ca grupul să se focalizeze pe mai mult decât propriul interes. Stimularea intelectuală include liderii care își stimulează membrii grupului în a fi creativi, în a promova soluții neobișnuite pentru rezolvarea problemelor organizației; climatul de lucru este caracterizat de această fluență a noilor abordări. Considerația individualizată îi caracterizează pe liderii ce promovează un climat suportiv în care se acordă atenție problemelor și nevoilor membrilor grupului; activitatea liderului este în direcția unui antrenor (coach) și sfătuitor ce alocă un timp suficient pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
colegi din bănci care împărtășeau aceeași poziție, până ce toți studenții participau, prin rotație, la discuție. De reținut că am evitat schimbarea simultană a ambelor echipe, deoarece am observat că această tratare a fenomenului avea consecințe demotivante pentru activitate și temporiza fluența discuției. 13.3.2.6. Tehnica focus-grouptc " 13.3.2.6. Tehnica focus‑group" Printre metodele care utilizează potențialul de învățare și producția de idei în cadrul grupurilor se află și focus-group-ul. În cadrul acestei tehnici se va desfășura o discuție focalizată
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asupra personalității copilului. După Emil Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
școlii de azi. Pentru concretizarea acestei recunoașteri se impune ca, mai întâi, educatorii să conștientizeze trăsăturile comportamentului creativ, pentru a dezvolta elevilor capacitățile creatoare. Trăsăturile acestea, enumerate de Marin Stoica (17, p. 91-92), sunt: nivelul de inteligență generală, gândirea divergentă, fluența gândirii, receptivitatea față de probleme, curiozitatea științifică, spiritul de observație dezvoltat, capacitatea de a defini, imaginația creatoare, originalitatea, ingeniozitatea și independența gândirii, capacitatea de a gândi abstract și de a efectua raționamente în lanț, nonconformismul în idei, inventivitatea, capacitatea combinatorie și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
213), ajungând să acumuleze sume enorme prin jafuri gen Caritas, Banca Dacia Felix, Bancorex sau, mai recent, FNI. După sfârșitul comunismului, pentru cei care s-au îmbogățit, multe dintre practicile de penurie au fost abandonate. Asemenea grupuri au căpătat rapid fluență în consumul de tip occidental (pentru acest fenomen, vezi Berdahl, 1999). Pentru cei care au început să cunoască sărăcia de durată mai lungă sau mai scurtă și deci incapacitatea de a participa în spațiile de consum rezervate bogaților, anii ’90
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
E. Verza face o clasificare a tulburărilor de limbaj prin raportare simultană la criteriile anatomo‑fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic. Astfel, sunt identificate următoarele categorii de tulburări: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia și dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit‑scris: dislexia‑alexia și disgrafia‑agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. g) tulburări ale limbajului, bazat pe disfuncții psihice (dislogii, ecolalii, jargonofazii, bradifazii etc.). Această clasificare cuprinde, majoritar, zona foneticii și fonologiei (articulare, ritm, fluență, voce, intonație). Din perspectiva dezvoltării limbajului s‑au diferențiat următoarele tulburări: - limbaj întârziat, cu model patologic (limbaj nedezvoltat); - limbaj întârziat, cu model normal; - întreruperea dezvoltării limbajului; - limbaj calitativ diferit de limbajul normal. Clasificarea modelelor dezvoltării poate fi utilizată în depistarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sistemului nervos central; - insuficiențe motorii la nivelul aparatului fonoarticulator (spasticitate sau tonus scăzut al musculaturii, afecțiuni pe traiectul nervului motor etc.); - deficiențe ale auzului fonematic (hipoacuzii, discriminare senzorială redusă etc.); c) cauze neuropsihologice - determină în special tulburări de ritm și fluență a vorbirii: - deficiențe mintale; - tulburări ale memoriei, atenției, reprezentărilor vizuale și acustice; - tulburări în sfera personalității (neîncredere în sine, timiditate, supraaprecierea imaginii de sine etc.); d) cauze psihosociopedagogice: - slabă stimulare a vorbirii copilului în ontogeneza timpurie; - carențe pedagogice (stimulare deformată
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reduse promovate în unele zone; - fenomenul migrației, sărăcia, zone/cartiere cu risc ridicat pentru comportament antisocial, delincvență juvenilă, consum de stupefiante etc.; d) cauze relaționale: - dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare; tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare/evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată, simptome din spectrul autistic etc.); - dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea etc.). 4. Cauze necunoscute - acoperă așa‑numita sintagmă „etiologie neprecizată” sau „nediferențiată”, evidentă în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
valahă (expusă la muzeul Politehnicii din Munchen) și până la psihologia consonantistă care a fundamentat cibernetica, exemplele românești sunt foarte numeroase, fiind legate de introducerea temerară a noului În slujba noului. 2.FACTORII CREATIVITĂȚII " Creația este condiționată de factori stilistici ca fluență ideatională, asocierea creativă și consimțământul -sentimentul de a fi gata să Întâmpini evenimente și situații neobișnuite.” MASLOW Definirea și explicarea fenomenului complex al creativității se sprijină pe Încercările de a descifra factorii si variabilele ce o caracterizează. În această direcție
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și de mediu) și trăsăturile personalității. Guilford și Lowenfeld, cercetând independent unul de altul creația științifică și artistică, au constatat În aceste două domenii asemenea factori de creativitate: 1. sensibilitatea față de probleme, cât și față de atitudinile și sentimentele altora; 2. fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); 3. flexibilitatea capacitatea de a te adapta rapid la situații noi, de a reacționa adecvat la schimbări, de a da o mare varietate de răspunsuri ) ; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a restructura, de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
prin termenii de fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitate de a rezolva probleme, sensibilitate la implicații și asociativitate, intuiții, profunzime intelectuală, capacitate evaluativa și capacitate de a formula ipoteze. Aplicând analiza factorială, Guillford a identificat În capacitatea creatoare patru factori de fluență (fluența verbală, asociațională, expresională și ideațională), doi de flexibilitate (flexibilitatea spontană și adoptivă), un factor de originalitate și un factor de elaborare de idei. Ulterior, construiește modelul tridimensional al personalității care cuprinde categorii de operații, conținuturi și produse În acest
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
termenii de fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitate de a rezolva probleme, sensibilitate la implicații și asociativitate, intuiții, profunzime intelectuală, capacitate evaluativa și capacitate de a formula ipoteze. Aplicând analiza factorială, Guillford a identificat În capacitatea creatoare patru factori de fluență (fluența verbală, asociațională, expresională și ideațională), doi de flexibilitate (flexibilitatea spontană și adoptivă), un factor de originalitate și un factor de elaborare de idei. Ulterior, construiește modelul tridimensional al personalității care cuprinde categorii de operații, conținuturi și produse În acest model
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
drept calități ale "producției divergente". Fiecare dintre factorii cuprinși În modelul lui Guilford corespunde unei anumite aptitudini măsurabile cu ajutorul bateriei sale de teste, privind producția divergentă: I Fluiditateaptitudinea de a reproduce, În anumite condiții, amintiri sub forma unor: 1. Cuvinte - fluența vorbirii (aptitudinea de a alcătui cuvinte din anumite litere sau combinații de litere). 2. Idei - fluența ideilor se măsoară cu ajutorul unui test În care se cere subiectului să dea răspunsuri cu sens care să Îndeplinească anumite condiții. 3. Asociații - fluența
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
aptitudini măsurabile cu ajutorul bateriei sale de teste, privind producția divergentă: I Fluiditateaptitudinea de a reproduce, În anumite condiții, amintiri sub forma unor: 1. Cuvinte - fluența vorbirii (aptitudinea de a alcătui cuvinte din anumite litere sau combinații de litere). 2. Idei - fluența ideilor se măsoară cu ajutorul unui test În care se cere subiectului să dea răspunsuri cu sens care să Îndeplinească anumite condiții. 3. Asociații - fluența asociațiilor (de exemplu, se cere subiectului să rostească sinonimele unor cuvinte sau să completeze un text
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
fluența vorbirii (aptitudinea de a alcătui cuvinte din anumite litere sau combinații de litere). 2. Idei - fluența ideilor se măsoară cu ajutorul unui test În care se cere subiectului să dea răspunsuri cu sens care să Îndeplinească anumite condiții. 3. Asociații - fluența asociațiilor (de exemplu, se cere subiectului să rostească sinonimele unor cuvinte sau să completeze un text cu ajutorul unor cuvinte analoge). 4. Propoziții, respectiv expresii fluența expresivității (răspunsul trebuie să fie format dintr-un șir de cuvinte cu sens). În toate
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
se cere subiectului să dea răspunsuri cu sens care să Îndeplinească anumite condiții. 3. Asociații - fluența asociațiilor (de exemplu, se cere subiectului să rostească sinonimele unor cuvinte sau să completeze un text cu ajutorul unor cuvinte analoge). 4. Propoziții, respectiv expresii fluența expresivității (răspunsul trebuie să fie format dintr-un șir de cuvinte cu sens). În toate aceste teste se pune problema cantității răspunsurilor date Într-o anumită unitate de timp, fără a se aprecia și calitatea acestora. II Flexibilitate - fluiditatea informațiilor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
nivel creativ bun. Cercetarea aceluiași raport efectuată În țara noastră, pe preșcolari de 5-6 ani a condus la concluzii diferite. Studiul a urmărit abilitați intelectuale (raționamentul perceptiv, judecata de echivalență, sesizarea absurdului, categorizare, definire, combinare de idei noi) și imaginative (fluența ideilor și a imaginilor, asociația combinatorie, abilitatea de proiectare, flexibilitatea și originalitatea). Rezultatele au relevat o dispersie a subiecților, În ceea ce privește Q.I., pe patru niveluri: foarte bun, bun, mediu și slab. Raportul acestor categorii cu abilitați imaginativ-creatoare vizate au conturat
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Modelul: Munții zvelți se conturează la orizont. Structura nouă: Munții se conturează la orizont. - transformarea prin generarea unei structuri noi. Exemplu: Modelul: Irina e silitoare. Gigel e silitor. Structura nouă: Irina și Gigei sunt silitori. 3) Exerciții de fluiditate prin fluența vorbirii Exemple: a) Adăugați două silabe la silaba de Început "să-" și formați cât mai multe cuvinte. b) Gasiți cât mai multe cuvinte terminate În silaba "zit". 4) Exerciții de fluență a ideilor prin identificare a cuvintelor și expresiilor după
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și Gigei sunt silitori. 3) Exerciții de fluiditate prin fluența vorbirii Exemple: a) Adăugați două silabe la silaba de Început "să-" și formați cât mai multe cuvinte. b) Gasiți cât mai multe cuvinte terminate În silaba "zit". 4) Exerciții de fluență a ideilor prin identificare a cuvintelor și expresiilor după: mărime, formă, greutate, culoare, gust, după aspectul acustic; identificare după insusiri. Exemple: a) Comparați Însușirile exprimate de următoarele cuvinte, după modelul dat: alb ca laptele, neaua, varul. roșu ca ...................... negru ca
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]