1,669 matches
-
strategii de rezolvare a problemelor pe baza următoarei formule mnemotehnice: F Frică simți? E E oare lucrul la care te aștepți cel mai rău cu putință? A Atitudini/Acțiuni eficiente R Rezultate și recompense (FEAR - FRICĂ) FOBIA SOCIALĂ (ANXIETATEA SOCIALĂ) Fobiile sociale se dezvoltă în jurul unei frici pervasive de a nu se face de râs, frică ce duce adesea la evitarea situațiilor de contact social sau de manifestare în public. Copiii mai mari își dau uneori seama că această teamă este
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
dau uneori seama că această teamă este nerațională, dar totuși nu o pot controla. Stânjeneala vizează mâncatul, băutul sau scrisul în public, iar pacientul se teme că ceilalți îi vor remarca tremurul, roșeața sau problemele de respirație. Pentru diagnosticul de fobie socială la copii și adolescenți, manifestările trebuie să fi persistat cel puțin 6 luni și să fi afectat serios viața persoanei. Caz practic Esther era copleșită de teama că toți colegii ei vor observa că tremură în timp ce își ia notițe
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pancă, Esther și-a aruncat creionul și a ieșit fugind din clasă. Inima îi bătea cu putere și era convinsă că va muri. A doua zi, fetița nu a venit la școală din motive de boală. Copiii și adolescenții cu fobie socială se pot manifesta prin reacții de evitare (probleme de freecventare a școllii), comportamente de fugă (preferă să meargă la bibliotecă, într-un loc retras, în loc să meargă în sala de mese), autoaprecieri negative și arousal fiziologic sporit (disconfort și acuze
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de a avea contacte sociale cu persoane nefamiliare. DSM-IV-TR menționează încă două condiții pentru punerea acestui diagnostic: 1) dovezi de interacțiune socială normală cu persoane apropiate și 2) teama pervasivă în relațiile cu copii de aceeași vârstă și cu adulții. Fobia socială din perspectiva dezvoltării copilului Fobia socială la copiii mici Spre deosebire de copiii cu fobii simple sau specifice, cei cu fobii sociale sunt, în general, mai mari, prezintă o formă mai gravă a tulburării și sunt mai expuși riscului de a
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
persoane nefamiliare. DSM-IV-TR menționează încă două condiții pentru punerea acestui diagnostic: 1) dovezi de interacțiune socială normală cu persoane apropiate și 2) teama pervasivă în relațiile cu copii de aceeași vârstă și cu adulții. Fobia socială din perspectiva dezvoltării copilului Fobia socială la copiii mici Spre deosebire de copiii cu fobii simple sau specifice, cei cu fobii sociale sunt, în general, mai mari, prezintă o formă mai gravă a tulburării și sunt mai expuși riscului de a suferi ulterior de depresie (Last și
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
punerea acestui diagnostic: 1) dovezi de interacțiune socială normală cu persoane apropiate și 2) teama pervasivă în relațiile cu copii de aceeași vârstă și cu adulții. Fobia socială din perspectiva dezvoltării copilului Fobia socială la copiii mici Spre deosebire de copiii cu fobii simple sau specifice, cei cu fobii sociale sunt, în general, mai mari, prezintă o formă mai gravă a tulburării și sunt mai expuși riscului de a suferi ulterior de depresie (Last și colab., 1992). În ciuda acestei constatări, au existat multe
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
interacțiune socială normală cu persoane apropiate și 2) teama pervasivă în relațiile cu copii de aceeași vârstă și cu adulții. Fobia socială din perspectiva dezvoltării copilului Fobia socială la copiii mici Spre deosebire de copiii cu fobii simple sau specifice, cei cu fobii sociale sunt, în general, mai mari, prezintă o formă mai gravă a tulburării și sunt mai expuși riscului de a suferi ulterior de depresie (Last și colab., 1992). În ciuda acestei constatări, au existat multe controverse în jurul întrebării dacă mutismul selectiv
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
În ciuda acestei constatări, au existat multe controverse în jurul întrebării dacă mutismul selectiv (incapacitatea persistentă de a vorbi în anumite situații sociale) ar trebui văzut ca o categorie separată de tulburare infantilă sau ca o tulburare anxioasă, adică o formă de fobie socială. Fobia socială în adolescență Date fiind îngrijorarea adolescenților în ceea ce privește acceptarea în cercul celor de aceeași vârstă și presiunea socială pe care o resimt, nu este surprinzător că debutul fobiei sociale este cel mai frecvent remarcat în această perioadă (Beidel
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
constatări, au existat multe controverse în jurul întrebării dacă mutismul selectiv (incapacitatea persistentă de a vorbi în anumite situații sociale) ar trebui văzut ca o categorie separată de tulburare infantilă sau ca o tulburare anxioasă, adică o formă de fobie socială. Fobia socială în adolescență Date fiind îngrijorarea adolescenților în ceea ce privește acceptarea în cercul celor de aceeași vârstă și presiunea socială pe care o resimt, nu este surprinzător că debutul fobiei sociale este cel mai frecvent remarcat în această perioadă (Beidel și colab
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
infantilă sau ca o tulburare anxioasă, adică o formă de fobie socială. Fobia socială în adolescență Date fiind îngrijorarea adolescenților în ceea ce privește acceptarea în cercul celor de aceeași vârstă și presiunea socială pe care o resimt, nu este surprinzător că debutul fobiei sociale este cel mai frecvent remarcat în această perioadă (Beidel și colab., 1999). De reținut După cum remarcă Elkind, istoria personală (tendința de a simți că nimeni nu a mai trecut prin vreo experiență similară) și publicul imaginar (convingerea persoanei în
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Elkind, istoria personală (tendința de a simți că nimeni nu a mai trecut prin vreo experiență similară) și publicul imaginar (convingerea persoanei în cauză că toată lumea o privește pe ea) sunt doi factori ce pot fi foarte importanți în apariția fobiei sociale în această perioadă. Tipuri de fobie socială Există două tipuri de fobie socială: o formă generalizată (persistă în majoritatea situațiilor sociale) și o formă mai specifică, fobia socială situațională (de frica de a vorbi în public). Hoffman și colegii
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
că nimeni nu a mai trecut prin vreo experiență similară) și publicul imaginar (convingerea persoanei în cauză că toată lumea o privește pe ea) sunt doi factori ce pot fi foarte importanți în apariția fobiei sociale în această perioadă. Tipuri de fobie socială Există două tipuri de fobie socială: o formă generalizată (persistă în majoritatea situațiilor sociale) și o formă mai specifică, fobia socială situațională (de frica de a vorbi în public). Hoffman și colegii săi (1999) au constatat că aproape jumătate
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
prin vreo experiență similară) și publicul imaginar (convingerea persoanei în cauză că toată lumea o privește pe ea) sunt doi factori ce pot fi foarte importanți în apariția fobiei sociale în această perioadă. Tipuri de fobie socială Există două tipuri de fobie socială: o formă generalizată (persistă în majoritatea situațiilor sociale) și o formă mai specifică, fobia socială situațională (de frica de a vorbi în public). Hoffman și colegii săi (1999) au constatat că aproape jumătate din adolescenți suferă de fobie socială
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pe ea) sunt doi factori ce pot fi foarte importanți în apariția fobiei sociale în această perioadă. Tipuri de fobie socială Există două tipuri de fobie socială: o formă generalizată (persistă în majoritatea situațiilor sociale) și o formă mai specifică, fobia socială situațională (de frica de a vorbi în public). Hoffman și colegii săi (1999) au constatat că aproape jumătate din adolescenți suferă de fobie socială generalizată care are forme mai severe și entități psihopatologice mai grave decât fobia socială situațională
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de fobie socială: o formă generalizată (persistă în majoritatea situațiilor sociale) și o formă mai specifică, fobia socială situațională (de frica de a vorbi în public). Hoffman și colegii săi (1999) au constatat că aproape jumătate din adolescenți suferă de fobie socială generalizată care are forme mai severe și entități psihopatologice mai grave decât fobia socială situațională. Prevalență și comorbidități Se estimează că prevalența fobiei sociale se situează între 3 și 13% din populație. Totuși, la copii, este mult mai scăzută
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
mai specifică, fobia socială situațională (de frica de a vorbi în public). Hoffman și colegii săi (1999) au constatat că aproape jumătate din adolescenți suferă de fobie socială generalizată care are forme mai severe și entități psihopatologice mai grave decât fobia socială situațională. Prevalență și comorbidități Se estimează că prevalența fobiei sociale se situează între 3 și 13% din populație. Totuși, la copii, este mult mai scăzută (1-2%; Beidel, Turner & Morris). Conform unui studiu clinic, 27% dintre copiii cu anxietate generalizată
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
în public). Hoffman și colegii săi (1999) au constatat că aproape jumătate din adolescenți suferă de fobie socială generalizată care are forme mai severe și entități psihopatologice mai grave decât fobia socială situațională. Prevalență și comorbidități Se estimează că prevalența fobiei sociale se situează între 3 și 13% din populație. Totuși, la copii, este mult mai scăzută (1-2%; Beidel, Turner & Morris). Conform unui studiu clinic, 27% dintre copiii cu anxietate generalizată și 5% dintre cei cu anxietate de separare sufereau și
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
se situează între 3 și 13% din populație. Totuși, la copii, este mult mai scăzută (1-2%; Beidel, Turner & Morris). Conform unui studiu clinic, 27% dintre copiii cu anxietate generalizată și 5% dintre cei cu anxietate de separare sufereau și de fobie socială (Bernstein & Borchardt, 1991). Etiologie Biederman și colegii săi (1993) au constatat un risc sporit de dezvoltare a unor tulburări anxioase în general și a fobiei sociale în particular la copiii cu temperament inhibat comportamental. După cum menționam anterior, comunicarea cu
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cu anxietate generalizată și 5% dintre cei cu anxietate de separare sufereau și de fobie socială (Bernstein & Borchardt, 1991). Etiologie Biederman și colegii săi (1993) au constatat un risc sporit de dezvoltare a unor tulburări anxioase în general și a fobiei sociale în particular la copiii cu temperament inhibat comportamental. După cum menționam anterior, comunicarea cu părinții, relațiile de atașament și stilul educațional al părinților joacă toate un rol în apariția reacțiilor de teamă și fobice la copii. Din punct de vedere
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
inhibat comportamental. După cum menționam anterior, comunicarea cu părinții, relațiile de atașament și stilul educațional al părinților joacă toate un rol în apariția reacțiilor de teamă și fobice la copii. Din punct de vedere genetic, există un risc mai mare de fobie socială la cei care au rude de gradul întâi cu aceeași tulburare (Fryer, Mannuzza, Chapman, Liebowitz & Klein, 1993). Tratament Pe lângă tehnicile discutate în secțiunea dedicată fobiilor specifice, antrenarea abilităților sociale poate fi o componentă prețioasă a oricărui program terapeutic. Intervențiile
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fobice la copii. Din punct de vedere genetic, există un risc mai mare de fobie socială la cei care au rude de gradul întâi cu aceeași tulburare (Fryer, Mannuzza, Chapman, Liebowitz & Klein, 1993). Tratament Pe lângă tehnicile discutate în secțiunea dedicată fobiilor specifice, antrenarea abilităților sociale poate fi o componentă prețioasă a oricărui program terapeutic. Intervențiile la acest nivel adaptate la cazul copiilor cu fobii sociale (Francis & Ollendick, 1988; LeCroy, 1994) se concentrează pe conștientizarea abilităților și a situațiilor sociale, pe practică
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
întâi cu aceeași tulburare (Fryer, Mannuzza, Chapman, Liebowitz & Klein, 1993). Tratament Pe lângă tehnicile discutate în secțiunea dedicată fobiilor specifice, antrenarea abilităților sociale poate fi o componentă prețioasă a oricărui program terapeutic. Intervențiile la acest nivel adaptate la cazul copiilor cu fobii sociale (Francis & Ollendick, 1988; LeCroy, 1994) se concentrează pe conștientizarea abilităților și a situațiilor sociale, pe practică și pe jocul de rol și, în sfârșit, pe aplicarea in vivo prin folosirea tehnicilor de modelare participativă. TULBURAREA DE PANICĂ CU ȘI
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
somatice și cognitive și pot fi atât neașteptate, cât și declanșate de anumite situații (cum ar fi prezența unei mulțimi, înălțimea, spațiile închise, etc.). Din cauza asocierii cu tulburările anxioase, arousal-ul accentuat al atacului de panică poate fi declanșat de o fobie specifică sau poate fi reacția unui copil cu anxietate de separare gravă pus în imposibilitatea de a vedea persoana apropiată. Caz practic Magazinul era foarte aglomeat și Sara începea să fie obosită de cumpărături. Deodată, fetița a început să simtă
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de tulburări nu este considerată una dintre cele trei categorii principale de tulburări de introversiune? Tulburările anxioase Tulburările de somatizare Tulburările de alimentație Tulburările depresive Ce tulburare anxioasă apare în DSM-IV-TR la categoria tulburărilor cu debut în copilărie? anxietatea generalizată fobia specifică mutismul selectiv anxietatea de separare Un terapeut elaborează o ierarhie a fricii și prezintă imagini selective asociate cu instrucțiuni de relaxare musculară profundă. Această tehnică se numește procedura lui Rachman. desensibilizare sistematică. programul „Coping Cat”. sensibilizare in vivo. Teama
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
profundă. Această tehnică se numește procedura lui Rachman. desensibilizare sistematică. programul „Coping Cat”. sensibilizare in vivo. Teama de a avea atacuri de panică repetate determină adesea frica de a ieși în spații deschise, cunoscută ca și nevroza de angoasă. arahnofobie. fobie socială. agorafobie. Care din următoarele comportamente este un exemplu de obsesie? Spunerea de rugăciuni Număratul Spălatul pe mâini Teama de contaminare Care din următoarele tulburări anxioase apare prima, din punct de vedere cronologic? Fobia specifică Tulburarea de panică Fobia socială
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]