1,020 matches
-
tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 352. 460 Karl Menger, Principiile economiei, www.mises.ro, p. 10. 461 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 20. 462 Tehnica actuală permite tragerea a 1400 de foițe dintr-o tablă de aur groasă de 1 mm. 463 Murray Rothbard, Puterea și bancherii. Lecții din Austria, www.mises.ro, p. 2. 464 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 532. 465
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cafea). Ele pot fi asociate exclusiv cu unele momente calendaristice și complexe ceremoniale (ca În cazul actelor divinatorii din noaptea de Anul Nou specifice folclorului românesc: aflarea ursitului din obiectele ascunse sub un blid, aflarea prognozei meteorologice din cele 12 foițe de ceapă cu sare puse pe geam etc.) sau pot să apară ori de câte ori este nevoie. Vindecarea magicătc "Vindecarea magică" Tehnicile de Însănătoșire magică sunt strâns legate de celelalte manifestări specifice universului magic: vrăjitorie, divinație, controlarea forțelor oculte ale naturii. Studiile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de salut Vasile Bogrea. Octavian Goga precizează: „Drepturi și pâine nu sunt de ajuns, trebuie și «Cultura poporului», căci altfel drepturile celor săraci cu duhul nu sunt decât pentru împărăția cerurilor, iar pâinea lor, de când lumea, o mănâncă alții...”. Rubrici: „Foița gazetei”, „Pentru săteni”, „Scrisori din Bucovina”, „Știri de pretutindeni”, „Scriitorii noștri”. Sunt publicate versuri de Mihai Eminescu (reproduceri), George Talaz, Mircea Rădulescu, George Voevidca, Octavian Goga, Ion Pillat, Emil Isac, Elena Farago. Proza intră mai ales la rubrica „Foița gazetei
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
Rubrici: „Foița gazetei”, „Pentru săteni”, „Scrisori din Bucovina”, „Știri de pretutindeni”, „Scriitorii noștri”. Sunt publicate versuri de Mihai Eminescu (reproduceri), George Talaz, Mircea Rădulescu, George Voevidca, Octavian Goga, Ion Pillat, Emil Isac, Elena Farago. Proza intră mai ales la rubrica „Foița gazetei”, unde Al. Ciura publică povestirea Sutașul, lui N. Gane i se retipărește nuvela Domnița Ruxandra, iar Constantin Cehan-Racoviță dă fragmente din romanul Din alte vremi. Sporadic sunt prezente, în general cu republicări, numele lui Petre Ispirescu (Înșir’te mărgăritari
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
literatura națională sau ilustrând-o prin retipăriri din opera lui Gh. Asachi, Al. Donici, C. Negruzzi, V. Alecsandri, I. Creangă, M. Eminescu, Al. Russo, Gr. Alexandrescu, G. Coșbuc, I. L. Caragiale, A. Mureșanu, I. Catina, Matilda Cugler-Poni, la rubricile „Lira basarabeană”, „Foița” (Foișoara) Basarabiei”, „Din scriitorii români”, „Scriitorii însemnați ai neamului”, „Oamenii mari ai românilor” ș.a. A publicat și traduceri din A. Krâlov, A. S. Pușkin, A. Kolțov, L. N. Tolstoi, A. P. Cehov, V. G. Korolenko ș.a. În paginile B. s-a afirmat
BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285665_a_286994]
-
în linia întâi. Acolo se îmbolnăvește, având de suportat câteva internări. La Odesa i se pierd mai multe manuscrise. Poate și acest șoc să-i fi grăbit sfârșitul. Încă elev, în 1927, împreună cu alți colegi, B. scoate la șapirograf o foiță literară, „Revista noastră”. Peste câțiva ani, va fi redactor la „Cuvântul muncitoresc” (1932). Conduce „Ecoul Silistrei” (1932-1933), împreună cu Paul Florențiu redactează „Lira dobrogeană” (1933), iar cu D. Găvan, „Talpa țării” (1933). A mai colaborat la „Dunărea”, „Lumina”, „Rod nou” (uneori
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
dorința de a realiza ceva unic e exprimată de Arghezi încă din primul număr al liliputanei publicații, atunci când susține, în stilul său inconfundabil, că „Un ziar atât de mic n-a mai apărut niciodată, nici la furnici” și că această „foiță de țigare” sau „fițuică” vrea „să realizeze în universul hârtiei tipărite un echivalent al puricelui din lumea de carne și oase”, precizând însă că preocuparea sa de căpetenie nu va fi aceea „de a face pe oameni să se scarpine
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
s-au păstrat, și pe cele cuprinse în numerele pierdute. În afara intenției umoristice, C. este redactat și cu o evidentă adresă parodică, având drept țintă metodele și stilul presei românești de atunci. Coperta mai conține, în afara titlului, următoarele formule publicistice: „Foiță hazlie și populară. Apare când ese de sub tipar. Tirajul se face în 33 333 exemplare. Deviza este: „«Eftin și bun!» 10 bani numărul.” O spirituală Profesiune de credință către cititori imită solemnitatea, deseori fără conținut, pe care o afectau editorialele
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
și laterală; moleculele se mișcă diferit unele de altele și nu la întâmplare. 5.1.2. Plutele lipidice Deoarece colesterolul interacționează mai rapid și mai puternic cu sfingolipidele, există o tendință de agregare a acestora, formând grupări mai rigide în foița externă a membranei celulare, care au fost numite „plute” lipidice (lipid rafts). La nivelul acestora se pare că se agregă și glicolipide membranare și unele proteine, oferind și specializare funcțională acestor agregate lipidice. Acestea ar putea avea mai multe roluri
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
înlătură auto-inhibiția din partea domeniului N-t. 5.9.11. Mesageri secunzi de origine lipidică O serie de enzime situate în apropierea membranei pot fi activate de către receptorii pe care se cuplează liganzi. Aceste enzime acționează asupra substratelor lipidice oferite de către foița internă a membranei celulare precum și de membranele organitelor și formează o serie de molecule lipidice ce vor acționa apoi ca mesageri secunzi. Cele patru legături esterice ale fosfolipidelor pot fi rupte de către mai multe tipuri de fosfolipaze intracelulare: • Fosfolipaza A2
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
un triplu helix polipeptidic, rezultând fibrile în lungime de până la 500 de nm. Aceste molecule se asociază pentru a forma agregate. Unele agregate sunt longitudinale, formând filamente ce formează tendoane și ligamente, altele se aranjează într-o rețea bidimensională, formând „foițe” (ce se vor regăsi în membranele biologice) iar altele în rețea tridimensională, pe care se depun proteoglicani (cartilaje) sau săruri minerale (substanța fundamentală a osului). Fibrele elastice Fibrele elastice sunt un material compozit, ce are capacitatea de a se alungi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pe filamentele intermediare ale citoscheletului. Joncțiunile aderente Se realizează prin interacțiuni homofile între caderine. Acestea sunt ranforsate citoscheletic de filamente de actină, pe care se prind prin intermediul unor proteine de legătura. Joncțiunile aderente sunt primele care se dezvoltă între diversele foițe epiteliale chiar din viața embrionară. Joncțiunile strânse Se mai numesc și zonula occludens. Se distribuie ca o centură în jurul polilor celulari apicali în epiteliile impermeabile, astfel reducând atât difuziunea paracelulară a fluidelor cât și mișcările celulelor de o parte și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ca niște focare de imoralitate și de corupțiune. Corupțiune! imoralitate! repetară d' atunci pe toate tonurile vestalele de la "Romînul", care se vede că nu cunosc sau au uitat zicătoarea românească despre dracul care râde de porumbe negre. Corupțiune! imoralitate! răspund foițele marelui partid al patrioților cu lefuri multe. Corupțiune! imoralitate! iată cuvintele care în discuțiunile zilei, după vechiul obicei al jurnalului d-lui Rosetti, au să ție loc de argumente, de probe, de logică și de bun simț; ele vor înlocui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule epiteliale ce acoperă aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a pericardului, separată de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule epiteliale ce acoperă aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a pericardului, separată de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă. Orice mișcare a diafragmului și a peretelui toracic atrage după sine creșterea sau scăderea volumului de aer din plămân. Funcția esențială a plămânului este schimbul de gaze respiratorii; în acest context este foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită comunicării alveolelor cu exteriorul prin căile aeriene. Dar presiunea intra-alveolară este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în aceste probe, nu poate fi dozat fierul din minereuri. Cleștele de creuzete, confecționat din nichel, oțel inoxidabil, alamă sau aluminiu este folosit la manipularea creuzetelor curate și uscate. Pentru creuzete de platină, vârful cleștelui trebuie să fie îmbrăcat în foiță de platină, sau se poate folosi un clește de nichel . Becuri de gaz sunt model Bunsen, Teclu de mărime potrivită sau bec Meker și suflător. Există și dispozitive speciale, cu care se pot obține flăcări mai mari sau mai mici
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
să se adauge și Banatul, redactor responsabil fiind acum Tiron Albani. Scopul gazetei este acela de „a lumina și a organiza muncitorimea la un singur steag, pentru dezrobirea economică și libertatea politică” (Către cititori). Rubrici: „Știință”, „Răvaș”, „Cronica”, „Cărțile noastre”, „Foița”, „Foileton”, „Literatura”. Majoritatea textelor literare din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mateiu
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
1857 în Iași. Judecător în 1858 la Cahul, destituit în scurtă vreme pentru inaderență la politica antiunionistă a caimacamului Vogoride, revine la Iași. Scoate o serie de reviste cu un profil predominant istorico-filologic: „România” (1858-1859), „Foaie de storiă română” (1859), „Foița de istoriă și literatură” (1860), „Din Moldova”, intitulată apoi „Lumina” (1862-1863). Publică în „Zimbrul și vulturul”, „Ateneul român”, „Trecutul”, „Tribuna română”, „Dacia”. Numit în 1859 custode al Bibliotecii Școalelor (căreia îi donează patru mii de volume) și la începutul anului
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Florian Ștefănescu- Goangă, I. Glăvan, G.D. Serra, Ion Bianu, Romul Vuia, Aurel Buteanu, Coriolan Petranu, Romulus Demetrescu, Cezar Petrescu, D.I. Cucu ș.a. Publicația dispune de rubrici referitoare la mișcarea culturală, literară, teatrală, artistică, de o „revistă a revistelor”, „Cronica Bucureștilor”, „Foița ziarului”, „Ultima oră”, „Revista presei maghiare” ș.a. Cronica literară este susținută la început de N. Georgescu-Tistu, cea plastică de George Oprescu, cea teatrală de A. Buteanu, Olimpiu Boitoș, Nomofilax (Gib I. Mihăescu). Se dedică numere speciale încoronării regelui Ferdinand la
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
an 2000 fericit!“. — Ai grijă cînd scoți hîrtia! spune Jess În clipa În care Încep s-o desfac. Poate o mai folosesc și altădată. — Ăă... ok! Desfac cu grijă hîrtia și o Împăturesc. Sub ea, se află un strat de foiță cerată și, după ce o scot și pe aceasta, dau peste o cutie Înaltă de vreo doi coți, făcută din lemn deschis, lustruit. O Întorc uimită spre mine - și se pare că nu e o cutie. E un dulăpior cu uși
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
El scoate, astfel, în mai multe ediții, o „carte de cetire” (tradusă din F.Ph. Wilmsen), o „carte de lectură”, un „manual al învățătorului”, o „istorie națională pentru popor”. În almanahuri, în publicațiile vremii („Zimbrul”, unde a debutat, „Foiletonul Zimbrului”, „Foița de istoriă și literatură”), scrie articole pe teme politice, sociale, comerciale (unele fiind transpuse din franțuzește). Un pedagog rămâne și în chestiunile de literatură. Dedicată lui Dimitrie Gusti, lucrarea Regule scurte de versificație română (1858) are trei secțiuni: reguli generale
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
oferă și o parte literară, reprezentată prin poezii de Iustin Ilieșiu, Petru Silvășan, I. Someșanu, proză semnată de Septimiu Popa și Gh. Stoica, culegeri de folclor, traduceri din Lev Tolstoi (Lacrima) și memorialistică de Vasile Al-George (Amintiri din războiul nostru). Foița literară mai beneficiază de reluări din G. Coșbuc, V. Alecsandri, Mihai Eminescu, St. O. Iosif, Th. D. Speranția, Petre Dulfu, Nichifor Crainic, Al. Lascarov-Moldovanu, Al. Cazaban. M.Pp.
GLASUL LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287292_a_288621]
-
de la sate. Se publică informații, reportaje, articole pe diverse teme de interes obștesc, precum și versuri populare sau în stil popular, snoave și povestiri, traduceri și adaptări. Principalele rubrici culturale sunt „Predici și îndemnuri pentru creștini”, „Din comoara lui Moș Toader”, „Foița «Glasul Ardealului»”, rubrică în care se reproduc și schițe sau povestiri de Petre Ispirescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Barbu Delavrancea, I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu ș.a. Din 1932 gazeta capătă un caracter social-politic tot mai pronunțat, preocupările culturale
GLASUL ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287290_a_288619]