1,627 matches
-
Avem o comoară de gânduri înalte și sentimente fermecătoare ce zace ascunsă în sânul poporului nostru. Să o dezgropăm pe aceasta și neam atins scopul. Lăsați boierii să plutească mai departe în barca literară pe oceanul cosmopolitismului!” Și în celălalt foileton, autorul care semnează Mitică atacă aceeași problemă a diferențelor și barierelor create artificial de „boieri” și „clasa superpusă”, cum ar fi spus Eminescu, în calea unei mai bune conlucrări între românii din cele două provincii românești, cei de dincolo punând
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
vinovat” al unor scriitori și publiciști germani originari din România. Elementul declanșator al reînnoitului capitol al răfuielilor cu trecutul l-a constituit descoperirea în arhivele CNSAS a dosarului lui Oskar Pastior. Simpla citare a titlurilor unor intervenții în paginile de foileton ale marilor ziare sau în reviste ca „Der Spiegel” și „Die Zeit”, a unor texte publicistice sau mărturisiri, sugerează dimensiunile hățișului de incertitudini, bănuieli, false acuzații, disculpări, riposte și dezavuări ce trebuie defrișat pentru a da de cărarea ce ar putea
Victime și făptași între tăcere și cuvînt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5880_a_7205]
-
ființei umane sau cel despre tăcere ca element suprem al istoriei. Nu lipsesc paginile închinate profesorilor cărora autorul le datorează formarea: Niculae Bellu, Gheorghe Vlăduțescu și Ion Ianoși. În totul un volum cu tentă didactică, chiar dacă el a apărut în foileton în cîteva din gazetele noastre culturale.
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
o carte unică, însă deloc lipsită de reprezentativitate în ce privește stilul criticului. Ea adună articolele publicate în România literară la jumătatea anilor ’90 sub rubrica cu același nume. Merită constatat de la început că absența unei tematici consecvente nu diminuează interesul pentru foiletoanele lui Negrici. Dimpotrivă. Neconstrâns de data aceasta de niciuna dintre rigorile istoriei sau teoriei literare, criticul se poate lăsa în voia capriciilor scrisului. Iar Eugen Negrici se dovedește a fi, în Simulacrele normalității, un excelent vânător de subiecte - fie că
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
cu pricina pare tot mai izolat într-o critică tânără atrasă din ce în ce mai mult de ideea continuității de care vorbesc. Deși au publicat ei înșiși cărți de istorie literară, monografii sau studii academice, numeroși critici tineri se consacră în timpul din urmă foiletonului, cronicii, adică, și recenziei de întâmpinare. Răsfoiți România literară, „Observator cultural”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Cultura” și altele și veți vedea. La fel cum despre foiletoniștii anilor 1960 s-a spus că au reprezentat un remakeal criticii estetice interbelice, despre criticii
Colocviul criticii literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3665_a_4990]
-
privește pe G.Ivașcu. La vârsta de 30 de ani, în iunie 1941 este concentrat,11 însă nu este încadrat într-o unitate combatantă, pentru front, deoarece publicistul de la „Vremea” este considerat, probabil, util, primind ordin să continue colaborarea, cu foiletoane despre război, la revista lui Al.Donescu. Concentrat la „Vremea”, el publică un foileton în tonul patriotic dominant în publicațiile românești. Salută „dreptatea românească”: unități militare românești „... au intrat în Cernăuți”, iar ostașii Armatei Române se luptă „... pe teritoriul Basarabiei
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
concentrat,11 însă nu este încadrat într-o unitate combatantă, pentru front, deoarece publicistul de la „Vremea” este considerat, probabil, util, primind ordin să continue colaborarea, cu foiletoane despre război, la revista lui Al.Donescu. Concentrat la „Vremea”, el publică un foileton în tonul patriotic dominant în publicațiile românești. Salută „dreptatea românească”: unități militare românești „... au intrat în Cernăuți”, iar ostașii Armatei Române se luptă „... pe teritoriul Basarabiei.” Evită verdictele politice și se oprește asupra „obiectivelor” germane în războiul contra URSS: cucerirea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Mersul războiului din septembrie se proclamă răspicat că este imposibil pentru „Londra și Washington” să ajute Sovietele, astfel că totul depinde dacă „Petersburgul și Moscova” vor rezista „ofensivei Armatei germane.” Pe de altă parte, Paul Ștefan publică, pe trei pagini, foiletonul Aurul negru, mersul războiului (7 august 1941), unde explică interesul Angliei, Germaniei și al URSS pentru zona Golfului Persic, iar al germanilor și pentru Caucaz. Revenind asupra Mersului războiului, Paul Ștefan face o istorie a Moscovei și împrejurimilor, amintește de
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Ștefan. Presupunem că, între 15 noiembrie și 15 ianuarie, G.Ivașcu a fost în concediu, deoarece rubricile onorate de el în „Vremea” au alți semnatari. Abia în nr. 634, din 18 ian. 1942, P.Ș. (Paul Ștefan/ G. Ivașcu) semnează foiletonul Războiul, o prezentare panoramică a teatrelor militare. Același autor semnează recenzia Cartea franceză- Jacques Chardonne, Chronique privée de l’an 1940, volum caracterizat ca o mărturisire a „... dezorientării produsă de înfrângerea, pe care o simbolizează oarecum în domeniul literelor franceze
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
repopularea lor etc. etc. Cu privire la Mersul războiului, Paul Ștefan și alți autori comentează, în numerele revistei din noul an 1942, luptele „înverșunate” din preajma Moscovei, principalele informații provenind de la Radio Londra, denumit „Radio Dorlan” și de la Radio Moscova. Într-un alt foileton amplu este prezentat răspunsul „puternic” dat de sovietici ofensivei germane și sunt descrise, cu bogate date strategico-militare, condițiile în care germanii au eșuat în intenția lor de a cuceri Moscova. Cronicarul recurge la stilul narativ, e preocupat de comportamentul armatelor
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
care l-au recomandat au fost, se pare, Ștefan Roll, Mihai Neculce, G. Macovescu și comuniști de la Iași. Secretar de redacție la „Vremea” Se observă că, în primele luni ale anului 1943, „Vremea” nu are în coloanele sale acele ample foiletoane dedicate fronturilor de pe scena mondială, ci publică doar rezumate insipide ale comunicatelor germanoromâne. Paul Ștefan (alias G.I.) nu e generos cu cititorii, textele sunt crispate, multe dintre ele nesemnate. A intervenit, indiscutabil, cenzura militară, din moment ce redacția nu publică informații corecte
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
1943, „Vremea” publică ample informații despre Conferințele politice și militare ale Puterilor Aliate - URSS, SUA, Anglia, Franța, China, la diferite niveluri. Paul Ștefan (G.I.) acordă cea mai mare atenție și materiale ample, Conferinței celor trei Mari de la Teheran. În ultimele foiletoane publicate în decembrie 1943, Paul Ștefan lansează către cititori întrebări la ordinea zilei, încercând și posibile răspunsuri: „Vor relua sovieticii ofensiva în lunile de iarnă?”; „Până unde se vor retrage Germanii?”; „Când se va produce a doua debarcare în Franța
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Referitor la pregătirile aliaților pentru al doilea front, Paul Ștefan scrie, la 23 ian. 1944, că Germania a luat măsuri excepționale „de la zidul Atlanticului la linia Siegfried”, iar debarcarea aliaților se bazează pe „factorul tonaj” și „factorul aviatic”. În acest foileton apare harta frontului și posibilele direcții de înaintare ale armatelor sovietice, iar comentatorul indică una din cele trei direcții, în sud, spre România. Se observă preocuparea redacției față de probleme politice ale anului 1944. Apare, pe două pagini, numărul din 9
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
harta frontului și posibilele direcții de înaintare ale armatelor sovietice, iar comentatorul indică una din cele trei direcții, în sud, spre România. Se observă preocuparea redacției față de probleme politice ale anului 1944. Apare, pe două pagini, numărul din 9 ianuarie, foiletonul State mari și State mici, redactat de Vasile Netea. Textul se încheie astfel: „Așadar, micile națiuni - după opinia unui cetățean al unui stat mic - ar trebui să ia și ele parte activă în cadrul diferitelor organisme internaționale”, idee politică ce revine
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
opinia unui cetățean al unui stat mic - ar trebui să ia și ele parte activă în cadrul diferitelor organisme internaționale”, idee politică ce revine și în cronici semnate Analist (G.I.). În „Vremea” din 30 ian. 1944, pag. 1-2, Vasile Netea semnează foiletonul intitulat Semnificația românească a Ardealului de Nord, care lansează întrebarea: Ce este regatul român fără Ardeal? Pe lângă informații istorice, inclusiv Tratatul cu Antanta, din august 1916, V.Netea prezintă tabele statistice, atât în ce privește teritoriul, cât și populația, grupată pe etnii
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
trei fronturi ale Aliaților: din Răsărit, din Franța, Belgia și Italia, cu luptele de partizani din Iugoslavia, Albania, Grecia, Italia, Polonia, Franța. Apreciază colaborarea cu partizanii din Iugoslavia, însă consideră nesatisfăcătoare colaborarea trupelor anglo-americane debarcate cu partizanii francezi. În amplul foileton, Analist se oprește și asupra situației din China - armata populară victorioasă în lupta împotriva japonezilor etc. Comentatorul arată însă, pe baza informațiilor din presa americană, o realitate crudă: armata japoneză deține poziții strategice importante, astfel că războiul din Pacific va
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
ajungă din urmă Germania totalitară?” Radu Costin accentuează apoi că, în anul 1941, SUA „vor trebui să treacă tocmai marele examen aviatic cu avioane proprii și cu forțe [terestre] puțin numeroase.” La pag. 12 apare, în același număr al revistei, foiletonul Marea Britanie sub bombe, bogat în informații militare, care se încheie cu aprecierile lui Walter Lytton, din „Observer”: „Vom câștiga războiul dacă vom trece de anul 1941”, la care (Ivașcu) adaugă: „Hitler știe și el aceasta. Numai că promotorul Noii ordine
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
elita intelectuală românească din tabăra de centru-stânga și stânga privea cu maximă încordare și spaimă o posibilă parașutare de trupe germane pe teritoriul Angliei, ocuparea Insulei Creta de către parașutiștii germani fiind o demonstrație în acest sens. După înăbușirea rebeliunii legionare, foiletoanele semnate D.P. (Dan Petrea) și Paul Ștefan ocupă două pagini de revistă: p. 4 - Tehnica și tactica aviației. 1. Ce trebuie să știm pentru a aprecia just valoarea comunicatelor zilnice ale bătăliilor aeriene. 2. Un nou bombardier american etc.; p.
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
din societatea românească. Scrie, competent, despre coloniile italiene din Africa, formulează aprecieri despre „amiralul Darlan” și viitorul flotei militare franceze; își aruncă privirile și asupra „Uniunii Sud-Africane. Un dominion puțin disciplinat”, ca să încheie (pag. 12, „Vremea”, 2 martie 1941) cu foiletonul dilematic Anglia așteaptă invazia germană, sfârșit sub semnul unei așteptări încordate: „Două popoare și două conduceri stau gata să se înfrunte...”. Începând cu numerele următoare, comentariile lui Paul Ștefan, sau Radu Costin sunt însoțite de hărți militare. Redacția înnoiește cuprinsul
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Ivașcu la Iași; proză de Liviu Bratoloveanu și recenzia Mihai Moșandrei, „Ofranda muzelor” de Dan Petrea. Cu acest text, G.Ivașcu va inaugura unul din cele mai bogate cicluri de articole cultural-literare ale activității sale publicistice de până în august 1944. Foiletonul din „Vremea”, 16.III.1941, intitulat „Mersul războiului” (Albania, Eritreea, Somalia etc.) este datat - 12 martie 1941, procedeu menținut și în numerele următoare. „Vremea” (nr. 595/28 martie) cuprinde o pagină de Paul Ștefan, intitulată Jugoslavia în fața războiului. Autorul arată
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
a sfârtecat România.” Publicistul de stânga își confirma prezența în paginile revistei „Vremea” din București, prin asumarea oricărui risc... Trece cu bine momentul de imprudență și scrie, în continuare, despre Repartiția materiilor prime în lume (cu tabele și hărți), încheind foiletonul cu observația: „principiile” definite de „noua ordine” promovată de Germania, Italia și Japonia vor fi discutate la conferința de pace, însă realitățile mondiale solicită „noi baze economice și sociale.” Imaginația fertilă a discipolului lui G.Călinescu se oprește, într-o
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Dan Petrea). Pe două pagini (12,13), comentând „mersul războiului”, Paul Ștefan exprimă îngrijorarea privitoare la extinderea războiului în Balcani, informează asupra ofensivei germane în Grecia și sugerează posibilitatea ca jugoslavii să continue rezistența „sub alte forme.” Într-un alt foileton din „Vremea”, 4 mai 1941, Radu Costin se referă la Jugoslavia și Noua Ordine, insistând asupra faptului că „vecinii noștri... de 15 milioane de oameni” au fost obligați „să treacă printr-un război scurt, dar dur în consecințele lui imediate
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
insistând asupra faptului că „vecinii noștri... de 15 milioane de oameni” au fost obligați „să treacă printr-un război scurt, dar dur în consecințele lui imediate.” Prevestește un viitor incert în zona Balcanilor. Subiectul este reluat de Paul Ștefan în foiletonul din 1 mai 1941, Mersul războiului, sub genericul enigmaticei întrebări asupra politicii lui Adolf Hitler: „... în ce măsură Spațiul și Timpul vor contribui la această gigantică încercare”-„cucerirea Marii Britanii și izgonirea din Balcani a englezilor?” În ultima pagină a revistei, D.P. semnează
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
nașterea lui René Descartes. În „Vremea” - nr. 600 din 10 mai 1941 - apare pseudonimul Victor Pancu, pe care dl. N. Manolescu l-a identificat a fi al lui Alexandru Gregorian. Victor Pancu semnează, la rubrica „Puncte cardinale”(p. 6), amplul foileton Bătălia petrolului. Elveția și Europa. Paul Ștefan (G.I.) publică la rubrica „Mersul războiului”, Bătălia transportului. Perspectivele războiului în Atlanticul de Nord, unde analizează declarațiile lui Hitler despre Balcani, remarcând faptul că liderul Germaniei „... n-a exprimat nici un cuvânt direct despre
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
pasaje elocvente: „Pactul de neagresiune germano-sovietic de la 23 august 1939 a fost considerat totdeauna ca un genial instrument în mâna Germaniei pentru a împiedica războiul pe două fronturi principale”, opinie dominantă în mediile fasciste românești. Bogat în informații politice inedite, foiletonul se încheie: „Astfel, România a făcut un prim pas pentru dezrobirea unei părți din teritoriul național: Basarabia și Bucovina. Un pas însă de o importanță covârșitoare, datorită conjuncturii uriașe a unor factori și evenimente epocale, care se rostogolesc în plin
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]