8,564 matches
-
alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național de Istorie al României (Marin Voican-Ghioroiu). Cărtărescu îl acuză pe Zavaidoc că a pus la cale uciderea Zarazei. Folclor urban. Defăimare a adevărului. Fiica sa Constantă spunea într-un interviu acordat în 2006 ziaristului Jean Dumitrașcu: „Tatăl meu avea dușmani din invidie. Văd că și acum are. Au inventat tot felul de minciuni.” Semnificative sunt cuvintele celebrului sau cântec
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
succese deosebite, în 1976 se întoarce în țară. Au început probleme în familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de-o viață: o antologie comentată din vasta operă a literatului Timotei Cipariu, pusă sub titlul totalizator Scientia Litterarum. E o ediție de 600 de pagini, format mare, ce străbate meticulos domeniile scrisului literar ciparian: poetica, publicistica, discursurile, confesiunile, poezia, folclorul, istoria literară și traducerile. E pentru prima dată restituit (p. 9-142) tratatul Elemente de poetică, metrică și versificațiune, datând din 1860, ce avea în românește numai precedentul lui Heliade Rădulescu, ale cărui Reguli de gramatica poeziei din 1831 erau o
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
Stela Toma se dovedește cea mai bună cunoscătoare în raport cu toți ceilalți cercetători. Dar nu numai aici. Excelența investigațiilor, a contextualizărilor și a interpretărilor Stelei Toma se vede și în celelalte capitole: discursurile, confesiunile (adică jurnale de călătorie, memorii, epistolar), versurile, folclorul și traducerile - din care editoarea oferă eșantioane semnificative, însoțite de comentarii bine documentate și foarte atent argumentate. Aici există precedențele unor cercetări pe care le-am menționat și de care Stela Toma ține întotdeauna cont cu onestitate profesională. Face completări
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
să le știm... - Așadar, zice Haralampy, situația e... Publicitate! MINIȘTIRILE "CRONICII" l Prima Tv a difuzat duminică seara (28.05), cel de-al 12-lea episod al serialului " Dragostea de la Clejani"; Pro Tv a transmis "Vacanța Mare", iar Antena 1 "Folclorul contraatacă", la B1 Tv: "No comment!" cu soții Columbeanu... Haralampy, mie: -Ehe, știi tu, bade, ce e ăla reting ? Garantez că nu! Îi dau dreptate în timp ce privesc "Piața Divertis" (Antena 1) întrebându-mă: unde e, totuși, "Divertis"-ul din alți
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
facilitat apariția țoapei în prim plan. Fenomenul va deveni tot mai agresiv, datorită unor televiziuni, care dau imagini, în care, mama și fiică au același amant sau se porcărie pentru sporirea audienței. După 1990, prin invenția nefasta a celebrelor manele, folclorul autentic a fost maculat de indivizi lipsiți de voce, dar care vor fi adulați și ridicați pe vârful postamentelor zidite cu multe chite de bani. Ei nu sunt de vină. De vină este numai isteria cererii, beneficiari nevricoși, care intră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști Zavaidoc și C. Vasile, care plângeau amândoi că doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez și Ionel Fernic petrecuseră alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național de Istorie al României (Marin Voican-Ghioroiu). Cărtărescu îl acuză pe Zavaidoc că a pus la cale uciderea Zarazei. Folclor urban. Defăimare a adevărului. Fiica sa Constantă spunea într-un interviu acordat în 2006 ziaristului Jean Dumitrașcu: „Tatăl meu avea dușmani din invidie. Văd că și acum are. Au inventat tot felul de minciuni.” Semnificative sunt cuvintele celebrului sau cântec
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
succese deosebite, în 1976 se întoarce în țară. Au început probleme în familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Titus Moisescu, prefață de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1984, p. 19; footnote> . Într-o formă sintetică, marile realizări ale lui Breazul, conturate după o jumătate de secol de la trecerea sa în eternitate, se prezintă astfel: - Punând temeliile Arhivei de Folclor a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, în anul 1927, George Breazul își înscrie numele printre ctitorii etnomuzicologiei românești, lui datorându-i-se o bună parte din valorosul patrimoniu care va alcătui fondurile viitorului Institut de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Arhivei de Folclor a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, în anul 1927, George Breazul își înscrie numele printre ctitorii etnomuzicologiei românești, lui datorându-i-se o bună parte din valorosul patrimoniu care va alcătui fondurile viitorului Institut de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, un prestigios volum de Colinde<footnote Breazul, G(eorge) - Colinde, culegere întocmită de..., cu desene de Demian, Cartea Satului, scoasă de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, Editura Scrisul Românesc, 1938; footnote> , republicat recent<footnote Breazul, G(eorge) - Colinde
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
însemnat fond de culegeri de melodii populare păstrate în sumedenia de fișe necotate, găzduite de fondul ce-i poartă numele, donat Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, fișe ce ar putea servi la alcătuirea a încă cel puțin două importante antologii: Folclor din Basarabia și o altă antologie de Colinde, pentru investigarea căruia am beneficiat de aprobarea conducerii Uniunii, respectiv a președintelui - Adrian Iorgulescu - și a vicepreședintelui - Ulpiu Vlad și de răbdarea tinerei bibliotecare, Elena Apostol. Viitorul etnomuzicolog pornește de la nivelul când
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
București, An I, nr. 10, 15 septembrie 1940, p. 1 - 2; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 3 - 6; footnote> . Conform afirmației etnomuzicologului Gheorghe Ciobanu, până prin 1920 George Breazul „era indiscutabil cel mai bun cunoscător al folclorului românesc din zona intercarpatică”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul - Cercetări de istorie și folclor; în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. III, București, Editura muzicală, 1992, p. 38; footnote> . Același discipol și continuator al școlii sale evidenția cei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 3 - 6; footnote> . Conform afirmației etnomuzicologului Gheorghe Ciobanu, până prin 1920 George Breazul „era indiscutabil cel mai bun cunoscător al folclorului românesc din zona intercarpatică”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul - Cercetări de istorie și folclor; în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. III, București, Editura muzicală, 1992, p. 38; footnote> . Același discipol și continuator al școlii sale evidenția cei doi „factori care l-au împins la crearea instrumentelor de lucru necesare”, și anume
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. III, București, Editura muzicală, 1992, p. 38; footnote> . Același discipol și continuator al școlii sale evidenția cei doi „factori care l-au împins la crearea instrumentelor de lucru necesare”, și anume: „cunoașterea evoluției istorice a folclorului nostru muzical - care l-a impus să devină istoric - și aplicarea metodei comparate de cercetare”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul - un muzicolog complet cum nu am avut până la el și nu știu când vom mai avea; în: Sava, Iosif - Amintirile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
avut până la el și nu știu când vom mai avea; în: Sava, Iosif - Amintirile muzicienilor români. Dialoguri. Evocări. Confesiuni, București, Editura muzicală, 1982, p. 146; footnote> . În anul 1919 se înregistrase lansarea folcloristului Breazul, prin recomandările făcute noii reviste de folclor, de notare a melodiilor populare, pentru a „oferi posterității posibilitatea de a cunoaște graiul sufletului românesc”<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. G. - Relativ la muzica populară românească Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Muzica, București, An II, nr. 1, noiembrie 1919
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
vreo controversă)”<footnote Idem, ibidem; footnote> . În articolul din revista Muzica, din același an, 1920, el contrazicea pentru prima dată în muzicologia românească, vechea concepție potrivit căreia poporul n-ar crea și susține existența unui idiom muzical românesc, a originalității folclorului românesc<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. - Sufletul românesc în muzica populară românească; în: Muzica, București, An II, nr. 4 - 5, februarie - martie 1920, pp. 136 - 137; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești,, vol. V..., pp. 346
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
parțial a fost republicat în volumul Politica culturii..., p. 84 - 85, în studiul intitulat Educația muzicală; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 6 - 20; footnote> . De aceea i se pare necesar un istoric al cercetărilor de folclor muzical, ce prinde contur începând din acești ani și va fi finalizat în 1939, în Muzica românească de azi și apoi în1941, în Patrium Carmen, în consistentul capitol, de aproape 200 de pagini - Culegerea melodiilor populare - realizând o adevărată și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și primă incursiune în istoricul folcloristicii muzicale românești<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, Editura Scrisul Românesc, (1941), p. 10; footnote> . Se pare că în timpul studiilor din Germania, tânărul plănuiește detaliile viitoarei arhive de folclor, apelând la intelectualii și oamenii politici ai timpului. La 20 mai 1924 Breazul nota: „Aseară Pârvan mi-a dat asigurări că de astă dată campania pentru strângerea de cântece populare poate să-nceapă, de nu sub guvernul ăsta (...) sub cel
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
sub cel care-o veni” și marele cărturar îi cere un memoriu și un deviz pentru instrumentarul necesar și activitatea următoarelor trei luni<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: Revista de Etnografie și Folclor, București, tom 11, nr. 5 - 6, 1966, p. 175 Revista MUZICA Nr. 1/2012 524; Studiul a fost republicat în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II. București, Editura muzicală, 1979, pp. 112 - 126; footnote> . Convins de avantajele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Fleischer și „n-am izbutit să avem o culegere de cântece populare care să poată fi folosită atât ca material pentru cercetarea științifică, cât și ca modele de creațiune muzicală românească”<footnote Idem, p. 2; footnote> . Operația de tezaurizare a folclorului trebuie să țină seama de urgența activității: „cât nu se pierde cu desăvârșire” creația ce urmează a fi investigată, precizându-se că „mijlocul de a salva cântecele populare de la pieire”, este fonograful, propus de „d. G. Georgescu Breazul, un învățat
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
strâns din întreaga țară”, având ca modele pe cele care funcționau la acea vreme, la Viena, Berlin, Paris, Budapesta etc. Într-o formă redusă pledoaria va fi republicată în revista Muzica, adresându-se, astfel, altei categorii de interesați de cercetarea folclorului românesc<footnote Georgescu Breazul, G. N. - Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră; în: Muzica, Timișoara, An VI, nr. 1, ianuarie 1925, pp. 3 - 11; footnote> . Marele pasionat de scrisul eminescian, Perpessicius semnala faptul că „muzica veche a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
românesc. Nu gândește la fel și Ministerul Artelor ?”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, loc. cit.; footnote> Eminescologul amintește o conferință a lui Breazul - Muzica în politica culturii - remarcând „documentația specialistului, competența cu care conferențiarul a tratat dificila problemă a discordanței dintre folclorul muzical și creația cultă”, conchizând: „Grație arhivei fonogramice vom putea avea de acum înainte pus tezaurul nostru muzical la adăpostul tuturor capriciilor, fie ale oamenilor, fie ale timpului”<footnote Perpessicius - Arhiva Fonogramică; în: Cuvântul, București, An IV, nr. 1095, 12
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
s- ar putea spune - prima arhivă fonogramică la noi în țară” și reținea faptul că, în fond, crearea Arhivei Fonogramice „a servit de imbold inițiativei luată de Constantin Brăiloiu”<footnote Ciobanu, Gh. - Prof. George Breazul (1887 - 1961); în: Revista de Folclor, București, An VII, nr. 1 - 2 1962, p. 152 footnote> . Crearea Arhivei Fonogramice a fost percepută de mulți specialiști ca prima mare realizare a omului de cultură enciclopedică George Breazul, fiind una din cele dintâi instituții de stat, românești, consacrată
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1923 și 1925, premiată de Societatea Compozitorilor Români într-o ședință prezidată de Maestrul George Enescu, am susținut cu toată căldura propunerea lui G. Breazul” - moment imortalizat în Dactilograma XI - nr. 2093 din fondul „George Breazul”. Activitatea în cadrul Arhivei de Folclor poate fi reconstituită din dosarele păstrate în fondul documentar din Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, în care se păstrează tratativele pentru înregistrarea „cât mai grabnică a cântecelor pe cilindre fonografice (...) pentru a putea culege ce ne-a mai rămas” - cum
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]