5,845 matches
-
propriul farmec și de cântecele-i fermecătoare. Cât de frumos și de adevărat o creiona pe debutanta Mariana Anghel, cu ani în urmă, Mărioara Murărescu: „Se spune că ochii sunt oglinda sufletului. Cu zece ani în urmă, în emisiunea «Tezaur folcloric» debuta o fată de 16 ani. Telespectatorii au remarcat simplitatea cântecului, eleganța costumului, trăsăturile frumoase, așa cum au româncele noastre, dar mai ales ochii... Acolo era o lume și parcă de acolo venea cântecul, de acolo fiecare cuvânt. Glasul era frumos
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
a susținut o prezentare interesantă din punct de vedere etnografic a ceea ce reprezintă instrumentul menționat și tradiția zonei sale de baștină din zona Apusenilor, însoțindu-și alocuțiunea cu imagini proiectate. Seara s-a încheiat cu un mic recital de muzică folclorică din zona Reghinului susținut de către cunoscuta solistă Maria NEAG, care a interpretat chiar Hora Unirii și unde sufletele de români prezenți în număr mare ,,și-au dat mână cu mână”. Seara a coborât peste oraș o dată cu ninsoarea ce se așternea
DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1455181913.html [Corola-blog/BlogPost/342941_a_344270]
-
cuvânt deosebit pentru noi, dar și pentru toți românii din sală. Pogramul a fost același pezentarea expoziției mele „Între spirit și materie”, apoi filmul „Un arbore dincolo de lumi - Constantin Brâncuși”, expunerea etnologului Răzvan ROȘU și un concert amplu de muzică folclorică a solistei Maria NEAG. Sperăm ca cei prezenți, români stabiliți în această frumoasă zonă a Austriei au apreciat efortul nostru de a le oferi o altfel de sărbătorire a unui eveniment istoric ce a marcat evoluția statului roman. Mulțumesc tuturor
DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1455181913.html [Corola-blog/BlogPost/342941_a_344270]
-
spus că legătura care se face între Dragobete și Baba Dochia este de o importanță capitală în demersul de a elucida „mitul lui Dragobete”, de a-i identifica originea. Și aceasta nu numai prin prisma faptului că există un material folcloric imens cu privire la „personajul” mitologic Baba Dochia, cules din absolut toate zonele locuite de români; ci și pentru că ne putem întemeia pe concluziile formulate de istoricul Nicolae Densușianu pe această temă, cuprinse în monumentala lucrare „Dacia preistorică”. Este necesară deci o
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
fapt un deal.Au trecut desigur secole, dar pe deoparte cercetătorii și istoricii; pe dealta au fost descoperite între scoarțele mâncate de țânțari, ici colo, niștefoi ruginite a unor cărți care păstrează povestiri, versuri care trezesc pelângă interes geo-istoric și folcloric. Povestirile celor care au trăit cândvaprin această regiune a Dunării, cu canalele Deltei precum erau odinioarăau întreținut pulsul vieții molcome a pământenilor. Moștenirea primită din generații în generații, trezește în fiecare iubitor șiadmirator al Deltei noian de întrebări. Noi, cei
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
fapt un deal.Au trecut desigur secole, dar pe deoparte cercetătorii și istoricii; pe dealta au fost descoperite între scoarțele mâncate de țânțari, ici colo, niștefoi ruginite a unor cărți care păstrează povestiri, versuri care trezesc pelângă interes geo-istoric și folcloric. Povestirile celor care au trăit cândvaprin această regiune a Dunării, cu canalele Deltei precum erau odinioarăau întreținut pulsul vieții molcome a pământenilor. Moștenirea primită din generații în generații, trezește în fiecare iubitor șiadmirator al Deltei noian de întrebări. Noi, cei
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
Acasa > Cultural > Modele > CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ȘI CULOAREA DRAGOSTEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Interpretul de muzică folclorică din Oltenia, Constantin Enceanu este unul dintre urzitorii eposului olteanului cel mai adevărat (simplu de adevărat), cel mai cinstit (simplu de cinstit), cel mai harnic (simplu de harnic), cel mai petrecăreț (simplu de petrecăreț)... iubăreț, complicat de iubăreț...! Nu cântă
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399176811.html [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
harnic (simplu de harnic), cel mai petrecăreț (simplu de petrecăreț)... iubăreț, complicat de iubăreț...! Nu cântă orice! Ar putea cânta orice, ca gen muzical, dar de netăgăduit că numai piese de valoare. Repertoriul său adună multe cântece populare de valoare folclorică iar ceea ce le identifică este varietatea tematică și calitățile de narație. Predominarea aparține cântecelor de dragoste și de aceea, ele nu se cercetează, ele se ascultă. Precum nici dragostea cea mare nu se încearcă, nu se depozitează ci se trăiește
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399176811.html [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
nici cântecele care i se închină să fie abordate în analiză mai mult decât în suflet. Dragostea, cântată fără pereche în muzica oltenească e înveșmântată de Constantin Enceanu cu o undă de opal a romanței prin care se vede fondul folcloric dar lumina vine de la suavitatea pe care numai romanța o are și numai interpretul Constantin Enceanu o poate contopi în cântecul popular. Spre profunzimea și culoarea dragostei cântecelor populare line, cântate cu dor și cu o anume solemnitate de interpretul
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399176811.html [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
Mare - PiaȚa Unirii - Casă de Cultură a StudenȚilor Parada ansamblurilor participante la Festivalul „Trandafir de la Moldova” Organizator: Centrul JudeȚean pentru Conservarea și Promovarea Culturii TradiȚionale Iași și Primăria Municipiului Iași 11.00 - 16.30, Casa de Cultură a StudenȚilor Festivalul folcloric „Trandafir de la Moldova” Organizator: Centrul JudeȚean pentru Conservarea și Promovarea Culturii TradiȚionale Iași și Primăria Municipiului Iași 11.00, Muzeul Mihail Sadoveanu - Cenaclul Universul Prieteniei Colocviul cu tema: ImportanTă Sfintei Parascheva în viaȚă spirituală a Moldovei; Magia poeziei religioase Organizatori
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 14.00, Iași Plimbare francofona prin Iași - vizite la obiective culturale din Iași Organizatori: Colegiul NaȚional Iași și Centrul Cultural Francez 15.00, Esplanada Voievozilor, Palatul Copiilor Spectacole artistice cu participarea ansamblului folcloric, fanfarei, soliștilor și grupurilor de muzică ușoară ale Palatului Copiilor Organizatori: Palatul Copiilor Iași, Colegiul de Artă „O. Băncilă” 16.00, Colegiul NaȚional Cântec pentru Iași Organizator: Colegiul NaȚional Iași. 16.00 - 20.00, Stadionul „Emil Alexandrescu” „IA ȘI marchează
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 14.00, Iași Plimbare francofona prin Iași Organizatori: Colegiul NaȚional Iași și Centrul Cultural Francez 15.00, Esplanada Voievozilor, Palatul Copiilor Spectacole artistice cu participarea ansamblului folcloric, fanfarei, soliștilor și grupurilor de muzică ușoară ale Palatului Copiilor Organizatori: Palatul Copiilor Iași, Colegiul de Artă „O. Băncilă” 16.00, Colegiul NaȚional Iași Colegiul NaȚional - repere europene Organizatori: Colegiul NaȚional Iași, AsociaȚia PărinȚilor din Colegiul NaȚional, AsociaȚia Elevilor din
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
artă plastică „Culoare și sentiment religios” și Concurs fotografii „Cunoaște și recunoaște Iasul” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil“ Iași. Parteneri: Primăria Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Crucea Roșie 15.00, Esplanada Voievozilor, Palatul Copiilor Spectacole artistice cu participarea ansamblului folcloric, fanfarei, soliștilor și grupurilor de muzică ușoară ale Palatului Copiilor Organizatori: Palatul Copiilor Iași, Colegiul de Artă „O. Băncilă” 16.00, Mitropolia Moldovei și Bucovinei AcȚiune de voluntariat „Un dar pentru pelerini” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil“ Iași. Parteneri
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Iași Sesiune de comunicări cu elevii unităȚilor de învăȚământ din municipiu pe tema „PersonalităȚi ieșene” Organizatori: Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” Iași, parteneri: Muzeul Literaturii Române, licee din Iași 15.00, Esplanada Voievozilor, Palatul Copiilor Spectacole artistice cu participarea ansamblului folcloric, fanfarei, soliștilor și grupurilor de muzică ușoară ale Palatului Copiilor Organizatori: Palatul Copiilor Iași, Colegiul de Artă „O. Băncilă” 16.00, CS Politehnica Cupă Sărbătorilor Iașului la șah Organizator: DirecȚia pentru Sport a Județului Iași - AsociaȚia JudeȚeană de Șah 16
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
paradă. În scurtul răstimp de când se schimbase soarta războiului, iar noi deveniserăm aliați cu dușmanii de ieri, au fost luate măsuri pentru a se retușa imaginea aceasta sumbră despre ruși. Am făcut abstracție de această imagine care circula ca produs folcloric despre ,,eliberatorii” noștri, nu atât din spirit de bravadă și curaj, cât mai repede din curiozitate, amestecată cu credulitate și împrudență, intrând printre ei. Eram curios să-i văd de aproape, să-i aud cum vorbesc o altă limbă, pe
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Rudolf, unde există un frumos amfiteatru special amenajat pentru spectacole, a avut loc, în data de 19 decembrie ora 17:00, un concert extraordinar intitulat „Nașterea Domnului” susținut de Nicolae Voiculeț, Ambasador al Culturii și Turismului Românesc, având alături Ansamblul Folcloric ,,Ceatăra”. Acest spectacol face parte din Turneul Internațional D.O.R. prescurtarea de la Dumnezeu Ocrotește România, ce cuprinde orașe din România, dar și orașe europene precum Viena, Praga, Bratislava. Publicul turdean nu putea primi un dar mai prețios înainte de Crăciun
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1483063817.html [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
de minute, aș putea spune că, am făcut o terapie pentru suflet, prin sunetele atât de diafane ale naiului. O companie excepțională a fost prezența muzicianul Klaus Dieter Untch care a creat un ,,dialog” între orgă și nai. Despre Ansamblul Folcloric ,,Ceatăra” într-o scurtă prezentare, muzicianul Adrian Pașca spunea „Taraful Ceatara a luat ființă in anul 2001, iar la acea dată era compus din frații Adrian, Bogdan și Vlad Pașca. La momentul actual taraful este compus din frații Adrian și
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1483063817.html [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
iar la acea dată era compus din frații Adrian, Bogdan și Vlad Pașca. La momentul actual taraful este compus din frații Adrian și Vlad, iar locul lui Bogdan este ocupat de nepoțica Teodora Mihuț. Taraful promovează muzica tradițională din zona folclorică Codru și Chioara. Instrumentele din componența tarafului sunt: vioara (Ceatăra - cum se numește în zona codrului), braciul cu trei corzi și căluș drept, precum și gorduna cu doua strune. Braciul și gorduna fiind instrumente manufacturate după modele autentice de către conducătorul tarafului
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1483063817.html [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
grele de străbătut cu umilință. Trebuie să înfăptuim o „corectare” a propriei noastre mentalității actuale, să ne recâștigăm credibilitatea și să ieșim la lumină cu adevăratele noastre valori naționale, cu talentul nostru, cu aptitudinile noastre, cu tradițiile și cu bagajul folcloric pe care l-am moștenit de la strămoși. Mulțumesc mult pentru disponibilitatea dumneavoastră de a mă face cunoscut citiorilor de limbă română. George ROCA: Și eu vă mulțumesc pentru că ați acceptat acest dialog datorită căruia am aflat lucruri atât de interesante
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_antoniu_petrescu_alias_don_elvis.html [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
și literară, creația modalităților noi de exprimare publicistică și chiar creația anonimă, spontană, provenind în egală măsură din căutări tehnice sau din dorința de afirmare a unui anumit spirit de epocă; adică, în ultimă instanță, așa cum am denumit-o: creația folclorică pe care o produce acest nou mod de comunicare. Și, pentru că am pomenit mai înainte termenul „academic”, precizez că nu e vorba de rigorile clasicizante ale ștaifului academic, ci de esența vie a comunicării și dezbaterii în termeni cât se
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dialog_fluviu_cu_batr_george_roca_1342867994.html [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
m-au fascinat și mai mult, cum ar fi de exemplu muzica Soul, Jazz, RNB, Funk. La ce vârstă ai debutat ? La vârsta de 11 ani am urcat pentru prima dată pe scenă. Pe atunci făceam parte dintr-un grup folcloric. Era un concurs de muzică populară, la care participam și eu îmbrăcată în ie, catrință și cu un trandafir prins în păr. A fost un moment emoționant. Cine te-a îndrumat spre o carieră artistică? Părinții mei aveau mari emoții
INTERVIU CU SOLISTA DE JAZZ, INGA ŢARANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_solista_de_jazz_inga_taranu.html [Corola-blog/BlogPost/357976_a_359305]
-
ce concursuri, festivaluri ai participat? Ce premii ai obținut? Am participat la mai multe concursuri de muzică ușoară și folk, mai ales în perioada liceului, obținând premiul I la Festivalul Tineretului de Muzică Ușoară (Sf. Gheorghe, 2002), Concursul de interpretare folclorică “Tiszta Forrasbol” (Sf. Gheorghe, 2002), Festivalul - Concurs Național de muzică folk “Voci tinere” (Caracal, 2002), Festivalul - Concurs Național de muzică ușoară “Suceava, inima mea” (Suceava, 2003), Festivalul - Concurs Național de interpretare a muzicii ușoare românești “Trofeul tinereții” (Amara, 2003) ș.a.
INTERVIU CU SOLISTA DE JAZZ, INGA ŢARANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_solista_de_jazz_inga_taranu.html [Corola-blog/BlogPost/357976_a_359305]
-
o continuatoare a producției „La Hanu’ lui Nea Mărin”. Odată cu integrarea sa în arealul vast și solicitant al televiziunii, maestrul Marin Cornea își asumă responsabilitatea promovării valorilor autentice ale folclorului românesc. Nu e una facilă, iar talentatul interpret de muzică folclorică românească și-a dat proba prin pricepere, pasiune, seriozitate, muncă și a confirmat. Nu îi sunt nemenționabile nici preocupările, cu realizări strălucite, în domeniul tratamentelor naturiste contra unor afecțiuni ale sănătății dintre cele mai diverse și severe. Tot ce a
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445245895.html [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
care el era concurrent, iar eu făceam parte din juriu. M-a impresionat încă de atunci, când, de altfel a și câștigat concursul, iar în scurt timp mi-a dovedit, și nu doar mie, că este un cântăreț de muzică folclorică românească autentică.” Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)/foto: Mărin Cornea, Mitriță Crețu, Gheorghe Gheorghe Referință Bibliografică: Mărin Cornea. Trăsături ale condiției de biruitor / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie 2015
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445245895.html [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
Cârjan, eminent specialist în domeniul său. O abordare teoretică interesantă a celor trei Valori interzise la vânzare este oferită de domnul Dumitru Mădularu . Cele trei valori fundamentale ale românilor sunt, în trăinicia dăinuirii lor, limba română, credința ortodoxă și tezaurul folcloric. Paginile 10 și 11 sunt pline de culoare. Prin cuvinte și imagini, domnul Alexandre Andrei de la Paris, ne invită la Musée du Luxembourg din capitala Franței, să admirăm expoziția dedicată pictorului Jean-Honoré Fragonard. Textul este scris în limba franceză și
CRONICA TIMPULUI Nr. 11 / decembrie 2015 by http://uzp.org.ro/cronica-timpului-nr-11-decembrie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93152_a_94444]