1,316 matches
-
1900. O evocare a personalității lui Ovidiu Bârlea de o cu totul altă factură, dar cu nimic mai puțin atractivă, a realizat dl.prof.univ.dr. Mircea Popa, care, în calitatea sa de critic și istoric literar, a prezentat partea literară a activității folcloristului, evidențiind caracterul profund și dens al prozei acestuia și construind o frumoasă paralelă cu altă personalitate a Munților Apuseni, Ion Agârbiceanu. Astfel, pe lângă prezentarea celor mai cunoscute volume ale lui Ovidiu Bârlea, „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
Vulcan, directorul revistei “Familia” schimbându-i numele din “Eminovici” în “Eminescu”. Lanțul unei bucurii ori comoara din casă Din izvoare...livrești! Se spune că în interiorul lui M.Eminescu trăia un instinct cosmic, de gânditor politic, de moralist, estetician, patriot, pesimist, folclorist, psiholog ori filozof și iubitor de natură. După cum remarca Vladimir Streinu, acum 44 de ani- Russeanismul lui Eminescu era aproape cât schopenhauerismul. Altfel spus natura și puterea aproape deopotrivă! Tot prin astă vreme, de acum 44 de ani, întrebat de
LANŢUL UNEI BUCURII ORI COMOARA DIN CASĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368938_a_370267]
-
grupuri de prietenie sau pe societăți, apoi au început să se mixeze, să comunice și să își împărtășească ideile și părerile de parcă ar fi fost prieteni de când lumea. Într-un colț, profesόrul, GMV (George Mițin Varieșescu), fost dirijor, compozitor, muzician, folclorist, presedintele societății „Mihai Emi(ți)nescu” și editor al faimoaselor reviste de cultură și arta „Mihai Eminescu” și „Căruță cu povești”, era în dezbateri comunitare cu 3M (Mister Mihai Maghiaru), presedintele ARA (Asociația Românilor din Australia) și editorul revistei „Buletin
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
siguri că promisiunea va fi onorată căci asociația mai are la activ câteva isprăvi de acest gen, printre care amintim editarea „Verșului buciumanilor”, o epopee locală a revoltei buciumanilor de la 1886 și editarea celor mai cunoscute opere ale etnografului și folcloristului Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, ”Șteampuri fără apă”, ” Drumul pe urmă” și „Se face ziuă - Romanul anului 1848” Doamna prof.univ.drd. Cipriana Peica-Macaveiu, cel mai nou membru al Asociației „Baia Domnilor”, a făcut o trecere elegantă de la viața buciumanilor la
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
Crăciunescu, conf.univ.dr.în drept, Mitică Detot, general de brigadă.Atașat militar al României în Japonia,Pavel Petroman,prof.univ.dr.,Conf.univ.dr.în științe chimice și scriitor Florin Iordache, clujanul Nicolae Pașca,prof.univ.dr.în economie,Decan al facultății de Științe Economice Cluj-Napoca, muzicologul, folcloristul și compozitorul Constantin Brăiloiu,scenograful, pictor Ion Sigmund Ipser, din Germania, clujeanul Teodor Șandor,scriitor secretar general al Societății Avram Iancu,pictorul de mare talent Lazăr Morcan,grafician și poet, din Cluj-Napoca, arădeanul Francisc Baranyai, pictor al sufletului, și Elisei
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369416_a_370745]
-
depășit acest handicap în prezentarea personajelor sale feminine. Așa stau lucrurile și cu românul „Puterea destinului” care cucerește în chip deosebit prin frumusețea și profunzimea gândirii și a stilului aforistic. Prof. univ. dr.. Ion Dodu BĂLAN Scriitor, critic literar, istoric, folclorist București, Iuie, 2014 Generoasă, cu rafinament și elegantă stilistica precum slovele făurite ale tălmăcirilor ce se ivesc cu atâta firesc și savoare din vârful condeiului, Rodica Elenă Lupu a creat cu inspirație, talent și tenacitate un univers inedit, caracterizat prin
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Acesta este titlul cărții lansate săptămâna trecută la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului. Autoarea, Elena-Camelia Sighiartău, este argeșeancă din satul Arefu, profesoară de română, membru al Asociației folcloriștilor argeșeni „Constantin Rădulescu-Codin”, stabilită temporar în Germania, de unde duce dorul locurilor natale, dor căruia i se datorează în bună parte povestioarele. Camelia a învățat limba germană și acum o redă refugiaților. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moștenit
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... Citește mai mult Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlceaîn apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”.Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... XII. DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015. Drumeț la porți de toamnă 31 august
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
văzul tuturor, un sărut ce semnifica logodna ludică care, de multe ori, era finalizată cu logodna adevărată. De aici, a rămas zicala: Dragobetele sărută fetele! În lucrarea sa „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele”, inimosul folclorist român Constantin Rădulescu - Codin (1875-1926) consemna: ”Dragobetele e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de ragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi irosit dacă de partea istoriei n-ar fi fost „cusătorii” hanei acesteia, folcloriștii remarcabili. Cântecul a fost creat de oameni din popor. Fără cântec ei ar fi fost mai singuri sau poate nici n-ar fi mai meritat să fie, căci le-ar fi stat atât de rău fără cântec...! Așa cum le-ar
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
ferestruicele căsuțelor de mahala, prinzând ceasul când lipsește respectivul jupân, tovarășul ceasurilor de veselie ale preoților, dascălilor, țârcovnicilor, cărora li zice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din plăcuta slujbă a Satanei”. Ca profesor de muzică psaltică, compozitor, folclorist și scriitor Anton Pann contribuie prin personalitatea sa complexă la constituirea culturii noastre, rămânând atât în istoria literaturii, cât și în cea a Bisericii Ortodoxe Române. Data nașterii sale este nesigură si se situează, între 1793-1797, la Sliven, în Imperiul
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
p.122, EPL, 1968): în plinăacțiune, răzbunând nedreptățile, luptându-se cu potera, învingând sau căzând, copleșit de trădare sau de superioritatea numericăa urmăritorilor, cu o viațăaspră, îndepărtatăde lumea celor dragi, de casa și de satul natal. În câteva cuvinte sugestive folcloristul a creionat motivul care l-a împins pe fugarul satului sădevinăun cavaler al codrului. Acolo unde migrația triburilor hunice și turce și-au pus amprenta prin jaf și crime, cultura și civilizația popoarelor, care au intrat în Spade, începutul sec
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
că abia către sfârșitul Evului Mediu această naționalitate începe să se stabilească la sud de Dunăre. Cu infatuarea sa, Hunfalvy și-a încercat cacialmaua-științifică în fața marilor savanți ai lumii științifice. Ghinionul lui dincolo de aberațiile susținute a fost titanul savanților, boierul, folcloristul, filologul și istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu, cunoscător a peste 23 de limbi. Înainte de a scăpa în Dunăre Hunfalvy, Hașdeu intervine: Cer permisiunea de a-l întrerupe pe d. Hunfalvy, pentru a-i pune o întrebare care ar putea să-l
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > ELENA BUICĂ - MEDALION MARIN VOICAN - GHIOROIU Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului De ziua nașterii sale, îi spunem din preaplinul inimii un călduros LA MULȚI ANI! folcloristului, scriitorului, poetului, dramaturgului și compozitorului de marcă Marin Voican-Ghioroiu. Gândul se îndreaptă spre acest om deosebit pentru că l-am apreciat de la bun început pentru starea de spirit care degajă din creația sa îndreptată spre frumos, deschizând drumul spre trăiri înalte
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
poet și Mircea Motrici, reporter. Satul se laudă cu un academicean, Haralambie Mihăilescu și încă cinci membri atestați ai USR: George Rotică, Liviu Popescu, C.Călin, Valeria Boiculesi, C.T. Ciubotaru (adică subsemnatul!). Lor li se mai adaugă medicul Vasile Ciubotaru, folcloristul Mihai Camilar, Prozatorul Valeriu Cimpoeș, alte personalități, cetățeni de onoare din comună. După agapa de la Cabinet, (Căminul Cultural) unde sunt evocați scriitorii respectivi, de elevii școlii pregătiți de învățătorii Iacob, oaspeții se deplasează la Casa memorială Mircea Motrici, unde găsesc
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
Rugă fără sfârșit”, cel mai lung poem colectiv pentru Cartea Recordurilor http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03/19/scrisoare-deschisa-pentru-natiunea-si-creatorii-proiectului-epopeic-%E2%80%9Eruga-fara-sfarsit-cel-mai-lung-poem-colectiv-pentru-cartea-recordurilor/#comment-1460 Publicat în 19 martie 2012 Romeo Tarhon Redacția Națiunea a primit recent de la domnul Vasile Bele, renumit folclorist, original staroste al nunților oșene, artist orator și rapsod, prozator și poet remarcabil, colaborator prețuit al publicației noastre, om cu har care nu permite risipirea tradițiilor sfinte ale satului românesc în deșertul dezromânizării de către neprietenii națiunii române în complicitate cu
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
depășit acest handicap în prezentarea personajelor sale feminine. Așa stau lucrurile și cu romanul „Puterea destinului” care cucerește în chip deosebit prin frumusețea și profunzimea gândirii și a stilului aforistic. --------------------------------------- Prof. univ. dr.Ion Dodu BĂLAN Critic și istoric literar folclorist, poet, prozator București, mai 2014 Referință Bibliografică: PUTEREA DESTINULUI / Ion Dodu Bălan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Dodu Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PUTEREA DESTINULUI de ION DODU BĂLAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357473_a_358802]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > TOTUL DESPRE DRAGOBETE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cele mai multe date despre „Dragobete” le avem de la marele folclorist și etnolog Simeon Florea Marian (1847-1907), în prețiosul studiu etnografic „Sărbătorile la români”, în volumul al II-lea, intitulat „Păresimile”, apărut la 1899. Pe parcursul volumului întâlnim trei tipuri de informații cu privire la Dragobete, și anume: date despre o sărbătoare numită Dragobete
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
VICTOR BURDE - DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1223 din 07 mai 2014 Toate Articolele Autorului Am să închei pledoaria mea, drag cititor, citându-l pe prof. Ioan Popa (scriitor și folclorist) care spune că până Poetului Victor Burde este „adânc muiata în simțăminte și trăiri lăuntrice dintre cele mai profunde, iubirea, sub diversele ei ipostaze: iubirea-iubire, iubirea de mama, iubirea de neam, iubirea de toate ale lui - cântec, port și datini
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350666_a_351995]
-
Eminescu”, III-Gânduri eminesciene în reviste Eminescu, IV-Istorie literară în revista Eminescu, B.Secțiunea a II-a: Colaborări la revista Eminescu , poezii, Proză, Teatru, Critică literară, Istorie culturală, Însemnări cu iz religios, Note de călătorie, Interviuri, Medalioane literare, debutanți, Folclor și folcloriști, Publicistică, Epigrame și epigramiști, C.Secțiunea a III-a: Banatul și Eminescu-I-Eminescologi, II- Varia, III -Înapoi la Eminescu, IV-Fascimile, V.- Iconografie și Epilog. Această monumentală lucrare cuprinde articole, eseuri, poezii, studii dedicate Poetului Național, inclusiv imagini de la sutele de activități
A SOSIT DOMNUL EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358958_a_360287]
-
de școlari și tineri talentați din zona Argeșului și a Muscelului (autor de texte literare, scheciuri ritmate, texte satirice pentru brigăzi artistice, etc). A condus cenaclul literar Ion Barbu din Rucăr, cel al elevilor din școlile generale și liceu ( Luceafărul ). Folclorist pasionat și avizat, membru fondator al Asociației folcloriștilor argeșeni Constantin Rădulescu-Motru publică în Caietele folclorice ale acestui așezământ cultural argeșean teme de cercetare de real interes :folclorul zonal, satul românesc de munte, obiceiuri tradiționale și îndeletniciri pastorale etc. A publicat
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
și a Muscelului (autor de texte literare, scheciuri ritmate, texte satirice pentru brigăzi artistice, etc). A condus cenaclul literar Ion Barbu din Rucăr, cel al elevilor din școlile generale și liceu ( Luceafărul ). Folclorist pasionat și avizat, membru fondator al Asociației folcloriștilor argeșeni Constantin Rădulescu-Motru publică în Caietele folclorice ale acestui așezământ cultural argeșean teme de cercetare de real interes :folclorul zonal, satul românesc de munte, obiceiuri tradiționale și îndeletniciri pastorale etc. A publicat poeme de factură clasică, epigrame, fabule, eseuri, reportaje
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului. Astfel își realizează Eminescu partea sa de magie. Cătălina visa la Luceafăr: „Lângă fereastră, unde-n colț/ Luceafărul așteaptă”. Acest poem eminescian este inspirit de un basm publicat de folcloristul R. Kunish, al cărui fond de idei se bazează pe antagonismul dintre superioritatea creatorului de geniu și lumea mărginită. Coborârea la realitatea pământeană se face sincopat, de la înălțimea Geniului la la iubirea pământeană dintre Cătălin și Cătălina. Și dacă, magic
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]