404 matches
-
rolul hotărâtor îi revine lui Ovid Densusianu care la revista „Vieața nouă", în cadrul dezbaterilor Academiei Române și apoi, la Institutul de Filologie și Folclor de la Facultatea de Filozofie și Litere de la Universitatea din București și revista „Grai și suflet”, trasează contururile folcloristicii românești ca disciplină de sine stătătoare cu problematică și metodologie proprie și fixează datele principale ale unui plan de perspectivă în cadrul căruia urmează să se realizeze lucrările ei fundamentale: monografii regionale, arhiva de folclor corpusul folcloricului românesc, atlasul folcloric și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Densusianu manifestă interes, pentru textele dialectale culese direct, ce pot fi socotite ca documente sufletești, culturale și parte istorice, așa că colecțiunea nu va avea numai interes lingvistic" Denșusianu rămâne primul folclorist român cu pregătire științifică ",este creator de școală în folcloristica de la începutul secolului nostru. Inaugurând o concepție și metodă nouă filologică, Densusianu inaugurează și nouă direcție în folclor. Primul manifest al acestei școli moderne este și studiul de deschidere, a cursului universitar: Folclorul, cum trebuie înțeles. Cu prilejul respectiv, Densusianu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
povestiri despre tot ce alcătuiește judecata lui asupra diferitelor împrejurări în care trăiește" Dacă Graiul nostru este scânteia, focul începe să ardă odată cu Folclorul. Cum trebuie înțeles. De ce? Pentru că urmează în această lucrare cea mai valoroasă demonstrație teoretică din istoria folcloristicii, cu privire la importanța folclorului pentru istoria culturii unui popor și cu privire la culegerea folclorului. „La o îndrumare nouă - zice Ovid Densusianu - trebuie încă să corespundă o schimbare de metodă, de mijloace de lucru. E o necesitate care se impune fără întârziere în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
regenerează filologia afirmă el trebuie să însuflețească pe viitor pe folcloriști. Pornind de aici, filologul Densusianu ajunge să creeze o adevărată școală folcloristică, bazată pe o concepție originală și pe metode științifice de investigații. El combate energic pozițiile neștiințifice din folcloristica românească:„Ideile preconcepute afirmă el trebuie lăsate la o parte și în cercetările de folclor. Apriorismul nu poate duce și aici la rătăciri ... Nici teorii ducând la denaturări și 27 neîntemeiate pe o informație largă nici numai migăleala de confruntare
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Densusianu primejdioasă, tot așa cum, este considerată greșită prin exclusivismul ei ideea originii naționale a tuturor creațiilor existente în patrimoniul cultural al unui popor. Aceeași exigență arată el și când este vorba de influiența folclorului în literatură. Datorită acestei concepții „Folclorul" (Folcloristica, Știința despre folclor) este chemată să ne ducă la stabilirea de fapte psihologice ”, „trebuie să ne arate cum se răsfrâng în sufletul poporului de jos diferite manifestațiuni ale vieții, cum simte și gândește el fie sub influența ideilor, credințelor, superstițiilor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
claritate când încearcă să delimiteze granițele folclorului cu alte științe. Pentru cercetătorii germani, italieni sau francezi, noțiunea de folclor "devenise foarte încăpătoare cuprinzând nu numai cultura spirituală populară ci și cea materială, graiul și chiar antropologia”. Van Gennep consideră că folcloristica trebuie să se ocupe cu studiul tuturor ceremoniilor, jocurilor și dansurilor, cântului popular al sfintilor casei si satului, sculelor de gospodarie, uneltelor de orice fel, artelor minore si majore, instituțiilor create de popor sau supraviețuind din perioadele vechi, în sfarsit
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
nostru superior. Afilierea folclorului la filologie i se pare lui Ovid Densusianu necesară, deoarece în cercetările privitoare la producțiile populare trebuie să se introducă alt spirit decât cel care a stăpânit până acuma”. De fapt legătura interdisciplinară dintre lingvistică și folcloristică constituie una din trăsăturile fundamentale ale concepției lui Ovid Densusianu. El consideră că filologia fiind o disciplină cu metodă științifică mai precis conturată „folcloristul trebuie să învețe metoda din filologie, dar crede de asemenea, că filologia trebuie să folosească toate
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
atlas lingvistic, ar fi de folos nu numai folcloriștilor ci și filologilor pentru că sunt fapte lingvistice care apar în altă lumină dacă cunoaștem stratul lor folcloric.” După cum se observă,Ovid Densusianu a sesizat mai bine ca oricine legăturile strânse dintre folcloristică și etnografie, sociologie, istoria limbii și dialectologie, istoria literaturii, etc. Ovid Densusianu se interesează la un moment dat de contribuția specifică a celor două sexe în procesul creației folclorice fără să fi cunoscut afirmația lui Ioan Slavici: „Bătrânii amestecă înțelepciunea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
nici alta, și ca urmare ajunge la creații în care „Lipsa de unitate și incoherența” și elementele ce se exclud sunt prea bătătoare la ochi. Una din trăsăturile fundamentale ale concepției lui Ovid Densusianu este legătura interdisciplinara dintre lingvistică și folcloristică. Consideră că, filologia fiind o disciplină cu metodă științifică mai precis conturată, folcloristul trebuie să învețe metoda din filologie dar să folosească și toate datele pe care i le pune la dispoziție folclorul. Ovid Densusianu pornește de la principii de etnopsihologie
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească a folclorului nostru și rolul procesului de transhumanță în societatea feudală îmbogățesc folcloristica românească cu nou punct de vedere. După Densusianu ciobănitul e fenomenul social dominant „vatra a tot ce este mare și durabil în lirica populară românească" argumentând astfel : „Dacă am fi fost un neam de plugari, de ce nu am avea ca
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
scrie în 1956 Ovid Densusianu cuprinde mai multă sociologie decât tot ce a dat școala D-lui Gusti”. Preocupările folclorice l-au interesat pe acest învățat până la sfârșitul vieții, fiind mereu prezent în câmpul acestei științe, înscriindu-se în istoria folcloristicii românești „ca un deschizător de drumuri inaugurând și ilustrând o epocă." Gândindu-ne și la faptul că unele din lucrările sale au fost traduse și în alte limbi 1, făcând cunoscute preocupările de specialitate ale altor popoare, ne dăm seama
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ilustrând o epocă." Gândindu-ne și la faptul că unele din lucrările sale au fost traduse și în alte limbi 1, făcând cunoscute preocupările de specialitate ale altor popoare, ne dăm seama imediat de însemnătatea lui Ovid Densusianu în istoria folcloristicii și etnografiei românești. Mă alătur afirmației: „Prin volum, varietate, fervoare, și adesea finețe cercetările întreprinse de Ovid Densusianu asupra culturii populare ocupă în ansamblu operei sale de filolog, profesor, un loc de seamă încât evaluarea lor judicioasă, încă neînfăptuită până
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Tehnopress, Iași, 2012; Lăuntrul luminii, Editura Doxologia, Iași, 2012. Cărți de teatru: Vlad Țepeș, Editura Junimea, Iași, 1984; Jeanne d'Arc, Editura Moldova, Iași, 1992; Oedip· Meșterul Manole, Editura Junimea, Iași, 1997; Constantin Brâncovean, Editura Fides, Iași, 2001. Volume de folcloristică: Floarea florilor Antologie de lirică populară, Editura Junimea, Iași, 1999; Floarea florilor Antologie de lirică populară, ediția a II-a adăugită, Editura Junimea, Iași, 2003 ; Literatură populară din județul Iași, Editura Tehnopress, Iași, 2006. Cărți de teologie: Rugăciune (I), Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dumitru, V. Data nașterii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgioana, com. Podu Turcului, jud. Bacău Studii superioare: Facultatea de Filologie, Iași (1965), Facultatea de Filologie (limbi străine), București (1974). o Doctorat în filologie, 1998, cu teza „Importanța revistei Ion Creangă în folcloristica românească”, Univ. București (îndrumător, Mihai Pop). Activitate didactică: o profesor de limba și literatura română și director la Măcărești-Iași, la liceele 2, 3, 4 și Mihail Kogălniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. Activitate editorială și de presă: editor: Tudor
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
amănunte ce privesc viața oieritului, nu trebuie nesocotite; ba sunt necesare pînă la un anume punct. Dar Miorița este un „text deschis”, cum s-a mai spus. Ea se pretează la o serie de abordări din perspective diverse și specializate: folcloristică, etnografică, literară. Pe lîngă acestea, se cuvine să se acorde atenția necesară înțelesurilor mitologice, estetice, filosofice, care dau individualitate acestui corpus de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată. Așadar, dincolo de aspectele, să le spunem „vizualizate”, concret identificabile prin cuvînt
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
astăzi cu ochi critic, mai bine-zis în spiritul devenirii, al hemeneuticii. Romantică prin esență, ea îndrepta atenția spre folclorul trecutului. Europa intelectuală și modernă a gîndit așa. Aici era o atitudine, nu o greșeală, cum s-a grăbit să susțină folcloristica „științifică”; nu izolare, în vremurile nebuloase ale trecutului, ci înțelegerea unui mental specific și, mai ales, a frumuseților poetice. În exces de zel, uneori, dar numai uneori, Alecsandri nu s-a mărginit doar să „șlefuiască”, să facă „îndreptări” lexicale. A
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aseamănă, se interferează, uneori chiar se opun în aparență (nuntă/moarte, vară/iarnă, lumea „de aici”/lumea „de dincolo”, Eros/Thanatos), pentru a se ajusta în planurile „de adîncime”. În multe asemenea cazuri diversitatea în problematica Mioriței (am în vedere: folcloristică, etnografică, mitologică, literară, estetico-filosofică) a scos la iveală aspecte noi și interesante, care intră în zestrea comună. Așa privind lucrurile, Ion Filipciuc are dreptate cînd regretă suspendarea, în timp, a direcției mitologice inițiată de Al. Odobescu și de Sperantia. Au
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
este necesarmente transcendentală).26 Autorul mai face o observație vitală: încă de la intrarea sa în atenția intelectualilor, mitul a fost pus în tandem cu diverse alte concepte, în funcție de disciplina de bază a cercetătorului. Astfel, literatura vorbește de "mit și simbol", folcloristica de "mit și poveste", teologia de "mit și religie", antropologia de "mit și ritual", filozofia de "mit și ficțiune", ceea ce scoate în evidență caracterul proteic al mitului, care este aparent "mai bine așezat în terenul epistemologic prin diferențierea de un
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mitului ca pură invenție. E regretabil că această eroare a avut totuși, în anumite medii intelectuale, un rol decisiv. La răspândirea și consolidarea ei au contribuit mai cu seamă sistemele didactice de vulgarizare (mai demult manualele școlare și o anumită folcloristică, mai târziu excesele raționalismului, propaganda ateistă, jurnalistica periferică ș.a.), toate acestea făcând ca noțiunea de mit să fie identificată adesea cu noțiunea de născocire năstrușnică, în ultima instanță, cu noțiunea de minciună, deși de fapt rădăcina erorii se afla încă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cei doi, cercetări pe meleagurile amintite vor face și Tiberiu Alexandru (n. 1914 - 1997), Constantin Palade (n. 1915 -1974) sau Emilia Comișel (n. 1913 - 2010). În anul 1955, în partea sârbească a Banatului poposește Constantin Brăiloiu (n. 1853 - 1958), părintele folcloristicii contemporane. Acesta a avut ca obiectiv principal descoperirea similitudinilor în cazul repertoriului muzical de pe întreg teritoriul Banatului. Cercetarea a fost însă întreruptă din cauza îmbolnăvirii lui Brăiloiu. Materialul cules nu a fost sistematizat și publicat găsindu-se, probabil și astăzi, la
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a Încadra În context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea În Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se Înscrie În preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă Întreg timpul ritual și ceremonial al anului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul În orientul și În sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte În folcloristica românească. Descolindatul se Îndrepta Împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma În oaspeți funești, În vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vechi timpuri și a constituit o temă de meditație În toate culturile, de la cele mai vechi și mai Îndepărtate până la cele moderne. Prezentarea diferitelor abordări ale destinului În cercetarea etnologică românească reprezintă o Încercare de scriere a unei istorii a folcloristicii românești din perspectiva destinului Există două mari faze de evoluție În ceea ce privește viziunea propie narațiunilor populare. Destinul apare ca forță hotărâtoare Încă din cele mai stăvechi timpuri, din faza arhaică a culturii românești, când iau naștere principalele structuri ale acestei forme
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a lui Ion Heliade Rădulescu, poliglot B.P.Hasdeu a dominat prin vocația universalității cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reprezentant al gândirii științifice umaniste, însetat de cunoaștere și creație. El a deschis drumuri în filologie, folcloristica, istorie, așezând cercetarea acestor domenii într-un cadru care nu se va schimba multă vreme. Principalele sale lucrări, concepute inițial în dimensiuni uriașe, au rămas, din păcate, neterminate. Cu toate acestea Hașdeu poate fi considerat părintele filologiei românești moderne. El
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
de clasificare a materialului. Anul acesta se împlinește un sfert de veac de când sunteți invitată la diferite manifestări internaționale, de când urmăriți îndeaproape grupurile artistice românești, atât cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]