395 matches
-
sau bacterizat cu Nitragin realizează producții ce depășesc varianta martor (nefertilizat) cu valori cuprinse între 728 kg/ha și 1.413 kg/ha. Producții deosebit de mari, care au depășit 2.800 kg/ha le-a realizat năutul fertilizat cu îngrășămintele foliare Stimucrop 3-3-3 (1%) și Nutrileaf (0,5%) precum și cel bacterizat cu Nitragin (4 flacoane/ha). Valoros s-a dovedit și produsul Stimucrop 10-10-10 (1%) care a realizat o producție de 2.540 kg/ha ce a depășit martorul cu 939kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1%) și Nutrileaf (0,5%) precum și cel bacterizat cu Nitragin (4 flacoane/ha). Valoros s-a dovedit și produsul Stimucrop 10-10-10 (1%) care a realizat o producție de 2.540 kg/ha ce a depășit martorul cu 939kg/ha. îngrășământul foliar Folifag a avut influență pozitivă asupra producției în cei trei ani de experiențe la năut. Se remarcă eficiența îngrășământului atunci când mărim doza de la 1% (2.329 kg/ha) la 2% (2.551 kg/ha). Sporul de producție de 728 kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
favorizat o creștere a producției cu 738 kg/ha față de martorul nefertilizat, dacă se folosesc 2 flacoane la sămânța necesară însămânțării unui hectar, pentru ca la dublarea dozei (4 flacoane/ha) producția să crească cu 1.413 kg/ha. Dintre îngrășămintele foliare folosite în experiență se constată că produsele Folifag (1%), Nutrivit (5%) și P.P.C.F. 2-3-1 (0,5%) cu producții de 2.329 kg/ha (145%), 2.508kg/ha (157%) respectiv 2.438 kg/ha (152%) au realizat cele mai mici producții
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
au realizat cele mai mici producții, dar față de martor (năutul nefertilizat), sporul de producție (foarte semnificativ) a fost cuprins între 728 kg/ha și 907 kg/ha. în general se poate spune că năutul reacționează bine la fertilizarea cu îngrășăminte foliare, sporurile de producție de peste 728 kg/ha arătând eficiența economică a acestora. Importanță deosebită pentru creșterea și dezvoltarea plantelor de năut o are bacterizarea, folosirea unei doze de 4 flacoane/ ha ducând chiar la dublarea producției în anul 1999. Prin
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
evidente pe rădăcina principală și rădăcinile secundare, comparativ cu variantele nebacterizate, acest lucru fiind unul din factorii care au influențat obținerea de producții mari realizate de cele două variante (2 flacoana/ha respectiv 4 flacoane/ha). Atât fertilizarea cu îngrășăminte foliare cât și bacterizarea năutului, ne arată că această plantă este o consumatoare destul de mare de elemente nutritive, iar asigurarea acestora în perioada de vegetație duce la creșterea producției deci la o rentabilizare destul de bună a culturii (tabelul 89). în anul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
destul de bună a culturii (tabelul 89). în anul 1999 iese în evidență năutul bacterizat cu 2 și 4 fl./ ha Nitragin și cel fertilizat cu Stimucrop 5-3-3- 1% la care procentul de proteină este de peste 24,5%. Fertilizarea cu îngrășămintele foliare Folifag 1% și P.P.C.F. 2-3-1 0,5% au făcut ca sporul de proteină să crească doar cu 0,2% respectiv 0,3% față de năutul bacterizat cu Nitragin 4 fl/ha. Procentul de proteină a crescut semnificativ în anul 2000 doar
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
crească doar cu 0,2% respectiv 0,3% față de năutul bacterizat cu Nitragin 4 fl/ha. Procentul de proteină a crescut semnificativ în anul 2000 doar la variantele la care sămânța s-a bacterizat cu Nitragin și acolo unde fertilizarea foliară s-a făcut cu Nutrileaf 0,5% și Stimucrop 5-3-3 1%, restul variantelor fertilizate foliar influențând creșterea procentului de proteină doar cu 0,20,5%. Analizând media conținutului de proteină în boabe pe cei trei ani experimentați, se observă că
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha. Procentul de proteină a crescut semnificativ în anul 2000 doar la variantele la care sămânța s-a bacterizat cu Nitragin și acolo unde fertilizarea foliară s-a făcut cu Nutrileaf 0,5% și Stimucrop 5-3-3 1%, restul variantelor fertilizate foliar influențând creșterea procentului de proteină doar cu 0,20,5%. Analizând media conținutului de proteină în boabe pe cei trei ani experimentați, se observă că bacterizarea semințelor cu 4 fl./ ha Nitragin a dat 122 cele mai bune rezultate (25
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
experimentați, se observă că bacterizarea semințelor cu 4 fl./ ha Nitragin a dat 122 cele mai bune rezultate (25% proteină sporul de 1,2 % proteină find distinct semnificativ). Procentul de proteină în semințe a crescut în cazul fertilizării cu îngrășăminte foliare, cu un plus pentru produsul Stimucrup 5-3-3 1% (24,55 proteină) care a depășit martorul cu 0,7%, dar care a fost depășit de variantele bacterizate cu Nitragin 2 fl/ha și Nitragin 4 fl/ha cu 0,1% respectiv
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
5-3-3 1% (24,55 proteină) care a depășit martorul cu 0,7%, dar care a fost depășit de variantele bacterizate cu Nitragin 2 fl/ha și Nitragin 4 fl/ha cu 0,1% respectiv 0,5% (tabelul 90) Aplicarea îngrășămintelor foliare și a bacterizării a făcut ca producția de proteină să crească cu 205 kg/ha (Folifag 1%) până la 408 kg/ha (Nitragin 4 fl/ha) față de năutul netratat. Producții mari de proteină le-a obținut năutul fertilizat cu Stimucrop 5-3-3-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha proteină. Bacterizarea cu Nitragin a dus la obținerea unui conținut de proteină de 626 kg/ha, când doza a fost de 4 fl./ ha și 507 kg/ha când doza a fost de 2 fl/ha. Studiind efectul fertilizării foliare și al bacterizării la năut s-a observat că în cei trei ani de experiențe sporurile au fost foarte semnificative, producțiile de 558 kg/ha până la 752 kg/ha fiind mai mari cu 179 kg/ha până la 373 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decât martorul. Produsul Stimucrop 5-3-3 1% (700 kg/ha) a fost mai eficient decât Stimucrop 10-10-10 1% (615 kg/ha), producția realizată de năut în urma tratamentului depășind cu 85% martorul și cu 26% varianta tratată cu Nutrivit 5% Folosirea îngrășămintelor foliare și a bacterizării la năut a dus la scăderea procentului de ulei în semințe, dar prin sporul de producție realizat în urma fertilizării producția de ulei a crescut considerabil. Cel mai scăzut procent de ulei în boabe (50%) le-a realizat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fl/ha urmat de năutul bacterizat cu Nitragin 2 fl/ha (5,1%) și năutul bacterizat cu Stimucrop 10-10-10 1% (5,2% ulei). Diferențe semnificative negativ față de martor cu privire la % de ulei în semințe s-a întâlnit și în cazul fertilizării foliare cu Nutrileaf 0,55 (5,3%), Stimucrop 10-10-10 1% (5,4% ulei) și Folifag 2% (5,5% ulei). Procentul de ulei la năut în condițiile de experimentare a fost cuprins între 6,0 %, în cazul neaplicării tratamentelor chimice și biologice
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Procentul de ulei la năut în condițiile de experimentare a fost cuprins între 6,0 %, în cazul neaplicării tratamentelor chimice și biologice și 5,0 % când s-a bacterizat cu Nitragin 4 fl/ha. Fertilizarea plantelor de năut cu îngrășămintele foliare Folifag 1% și P.P.C.F. 0,5% a influențat obținerea unui procent de 5,8% respectiv 5,6% (tabelul 92) Numărul nodozităților la o plantă de năut nu a fost influențat semnificativ de aplicarea îngrășămintelor foliare, în unele cazuri martorul netratat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantelor de năut cu îngrășămintele foliare Folifag 1% și P.P.C.F. 0,5% a influențat obținerea unui procent de 5,8% respectiv 5,6% (tabelul 92) Numărul nodozităților la o plantă de năut nu a fost influențat semnificativ de aplicarea îngrășămintelor foliare, în unele cazuri martorul netratat având un număr mai mare de nodozități/ plantă, decât plantele tratate. în toți anii experimentați numărul de nodozități la o plantă de năut a fost cuprins între 26,6 și 28,3, anul 1999 fiind
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
afirma că pe viitor această cultură se poate extinde mult în țara noastă, iar în Câmpia Moldovei găsește condiții favorabile pentru obținerea unor producții de ordin cantitativ și calitativ, cu o eficiență economică ridicată. V.3.3. INFLUENȚA APLICĂRII îNGRĂȘĂMINTELOR FOLIARE ȘI A BACTERIZĂRII ASUPRA UNOR îNSUȘIRI FIZIOLOGICE LA NĂUT Modificarea parametrilor funcționali ai nodozităților radiculare, funcție de condițiile de mediu pe care le au la dispoziție la un moment dat plantele purtătoare de bacterii este o continuare firească a modificărilor morfologice
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
valori complementare conținutului de substanță uscată, apropiate, în mărime absolută, la toate variantele analizate (tabelul 95). Conținutul de proteină solubilă al nodozităților radiculare înregistrează un spor cantitativ evident la variantele bacterizate și la cele la care s-au aplicat îngrășămintele foliare Stimucrop 10 10 10 (1%) și Nutrileaf 0,5%. în comparație cu martorul nefertilizat conținut mic în proteină solubilă s-a întâlnit și la variantele fertilizate cu Stimucrop 5 3 3 (1%) și cu Folifag (1%) (tabelul 95). Conținutul de leghemoglobină oscilează
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
dehidrogenazei și peroxidazei este asemănătoare pentru materialul analizat, înregistrând sporuri pentru variantele de tratament, comparativ cu martorul. Record absolut în acest sens îl dețin variantele V10, V6 și V4 , permițându-ne să afirmăm că aplicarea tratamentului bacterian și al îngrășămintelor foliare, are efect de sporire cantitativă a conținutului în cele două enzime analizate (tabelul 96). Dat fiind faptul că activitatea funcțională a nodozităților în sensul fixării N2 este influențată de conținutul în leghemoglobină al acestora, s-a constatat că acest parametru
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
sușelor de Rhizobium existente Intensitatea procesului respirator la 15 minute a fost cuprinsă între 0,268 mm 3 O2/ g m. pr./ h (năutul nefertilizat) și 0.300 mm 3 O2 /g m.pr./h (Nitragin 4 fl./ ha). Aplicarea îngrășămintelor foliare și a bacterizării a mărit intensitatea procesului respirator, valori mai ridicate ale acestui fenomen fiziologic întâlnindu-se la variantele fertilizate cu Nutrileaf 0,5 % (0,299 mm 3 O2/g.m.pr./h ți Nutrivit 5% (0,297 mm 3 O2/g
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a” a depășit în majoritatea cazurilor 1,0 mg/g materie proaspătă, fiind maxim în cazul năutului bacterizat cu 4 fl/ ha Nitragin (1,078 mg/g m.pr.) și minim în cazul neaplicării vreunui tratament chimic sau microbiologic. Dintre îngrășămintele foliare folosite Folifag 1% și Nutrileaf 533 1% a dus la obținerea celei mai mici cantități de clorofila “a” din plante, cu valori de 0,970 mg/g materie proaspătă respectiv 0,988 mg/g materie proaspătă. Cantitatea de clorofila “b
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
g materie proaspătă. Cantitatea de clorofila “b” a fost mai puțină în plante decât clorofila “a”, ea fiind de numai 0,380 mg/g materie proaspătă (martor) până la 0,601 mg/g materie proaspătă (Nitragin 4 fl/ha). Celelalte îngrășăminte foliare și microbiologice au favorizat obținerea unei cantități în jurul valorii de 0,500 mg/g materie proaspătă cu un plus pentru variantă tratată cu Stimucrop 10 10 10 1% (0,572 mg/g materie proaspătă) și un minus pentru variantele tratate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ocupăm în prezenta lucrare, dar este prezentată doar structura de la plantele mature, la un singur nivel al fiecărui organ vegetativ, fără a se lua în atenție structura plantulelor, trecerea de la structura primară la cea secundara a organelor axiale, histogeneza limbului foliar. Structura generală a organelor vegetative la plantele medicinale este prezentată în mai toate tratatele de botanică generală, morfologie și anatomie vegetală, în care sunt date ca exemple și specii din genul Salvia atunci când se detaliază alcătuirea diferitelor țesuturi. Dintre acestea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
sau procesul de sclerificare a acestuia (Duchaigne, 1955). Totodată, pe baza lucrărilor publicate în a doua jumătate a secolului trecut, Vesque (1885) elaborează o sinteză privind caracterele familiilor gamopetale, luând drept criteriu cu valoare histo-anatomică mai cu seamă structura limbului foliar. În toate aceste lucrări cu caracter general sunt citate numeroase specii de labiate și compozee, multe din ele aparținând chiar genurilor Tanacetum, Salvia, mai puțin Lavandula, dar extrem de rar apar citate specia luată de noi în studiu (Salvia ofticinalis L.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
plante medicinale, ocupându se în trecere și de Salvia ofticinalis L. Pentru compararea și interpretarea unor structuri ne-au fost utile articole referitoare la alte genuri de labiate, publicate de cercetători străini sau români. Diferențierea xilemului, relația dintre lungimea primordiilor foliare și locul apariției primelor vase de lemn au fost studiate de Jacobs și Morrow (1957). Autorii au urmărit procesele de traheogeneză la nivelul apexului caulinar de la o clonă de Coleus blumei. De structura perilor secretori la diferite genuri de labiate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Salvia (Solereder, 1911), altele la structura histologică a unor specii din acest gen, în scop taxonomic (Bhatti și Dunn, 1962; El-Gazzar și colab., 1968). Aspecte structurale la Salvia officinalis L. au fost urmărite de Voss și Fortunato (1940), iar limbul foliar de la această specie, precum și de la S. sylvestris, au fost studiate de Bhatti și Dunn (1963). Dezvoltarea perilor secretori de la specii ale genului Salvia a constituit subiectul atenției unor cercetători (Sen, 1961; Bini Maleci și colab., 1983; Bisio și colab., 1999
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]