26,550 matches
-
ostilității față de cei ce desfigurează visul). Două articole apărute în urmă cu cîtva timp în România literară, constată, odată mai mult, că la Bacovia "principalele elemente de stilistică simbolistă și mai larg modernistă, recte simbolul și metafora, sînt destul de rar folosite". Nu este în discuție, notează Ion Bogdan Lefter, un deficit de vocație a tropismelor ci o adecvare deplină a manierei la efectul de sugestie urmărit. Maniera, cum s-a văzut, recurge la factori repetitivi (refrene, cu deosebire) în scopul obținerii
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
plină de inși dezmățați și de fum de țigară ar fi intrat un domn cu costum și cravată. Citindu-le acum pe toate, cu atenție, constatăm însă că nu erau chiar nelalocul lor. Dincolo de stilul prețios și de selecta bibliografie folosită, există o vulgaritate de fond, o plăcere suspectă de a batjocori tot ceea ce inspiră altora respect. Dan Petrescu îndeplinește riguros protocolul exprimării elevate, al citării surselor, al "ascultării" eventualilor preopinenți, dar o face numai pentru a-și legitima o atitudine
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
la facultate, dar și din cărțile mitropolitului Nestor Vornicescu, din convorbirile teologale cu poetul Ioan Alexandru. Revendicarea originii unor sfinți străromâni s-a făcut cu greu, și în timp, apelându-se la surse străine din întreaga Europă, accesul la limbile folosite fiind îngreunat de nesiguranța decriptării corecte de texte, de identificare de moaște. Numai epoca medievală timpurie a adus primele semne, primele trimiteri care au orientat cercetarea întreprinsă pe drumul cel bun. Citim în cartea părintelui Cezar Vasiliu că episcopatul Sf.
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
a formulat ab initio o țintă ș să informeze cu orice preț și, eventual, să comenteze. Nu să analizeze, ori să dezbată! (În paranteză ș chiar în paranteză! ș m-aș fi așteptat să văd măcar citată, dacă nu și folosită, lucrarea lui Dan Zamfirescu despre Ortodoxie, și el fiind un timp Profesor la Facultatea de Teologie din Târgoviște). Cartea Părintelui Profesor dr. Cezar Vasiliu va trebui să cunoască și alte ediții, fiind de folos culturii fiecăruia dintre noi, indiferent de
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
care reflectă căile de intrare în lumea românească a unora din jocuri) au ieșit între timp din uz, păstrîndu-se în memoria culturală grație unor atestări literare; un exemplu e grecismul a exoflisi "a defosa; a renunța la cărțile considerate inutile" - folosit și cu sensul figurat "a se debarasa de..." de personajele lui Caragiale, în D-ale carnavalului (Mița: "Bate-mi în ușe cînd l-ăi exoflisi pe Crăcănel..."; Iordache: "îl exoflisesc acuma, să vezi..."). Sursa directă a unei bune părți din
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
are un sens absolut neambiguu și de altfel definițiile lor în dicționare nu se identifică perfect cu semnificația care ne interesează aici. Ele reflectă în schimb, în bună măsură, contextul social și cultural în care au circulat: sursa bunurilor deja folosite fiind practicile religioase comemorative sau de caritate, darul, eventual o vînzare improvizată a unui bun personal ("ocazia", în societarea românească din a doua jumătate a secolului XX: în concurență și interferență cu celelalte categorii tipice ale procurării mărfurilor: "de la stat
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
făcut pași semnificativi privind definitivarea metodei de cercetare și a identității profesionale și sociale. Henri H. Stahl, intervievat, a declarat: "Fundul Moldovei înseamnă deci folosirea pentru prima oară a sistemului echipelor lucrînd cu fișe și dosare comune. Echipele de atunci folosite au fost următoarele: cosmologică, biologică, istorică, psihologică, economică, juridică, de folclor literar și muzical, estetică, filologie, pentru studiul stânei, familiei, gospodăriei, a problemei femeii, de industrie casnică, de probleme culturale, politică, administrativă, criminalistică, pentru studiul războiului, al manifestărilor religioase și
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
Nicolae Manolescu O știre de săptămîna trecută de la New York: cîinii folosiți pentru descoperirea eventualilor supraviețuitori de sub dărîmăturile Gemenilor au făcut o puternică depresie din cauza maldărului de rămășițe umane; ca să-și vadă mai departe de treabă, ei au fost "mințiți", determinați adică să creadă că, printre atîtea cadavre sfîrtecate, se mai află
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
în care mafioții solicită sprijinul unor ucigași cu simbrie cînd se luptă între ei. Țuțărul e un fan plătit (nu neapărat în bani), un mercenar în slujba cui are nevoie de el, trecînd de la un stăpîn la altul, chiar dacă mijloacele folosite sînt totdeauna aceleași: violența tonului, trivialitatea de gîndire, amenințarea sau șantajul. El e un recuperator de imagine pe piața literară. Istoria este, de fiecare dată, aceeași, chiar dacă protagoniștii și detaliile diferă. în cazul de față, un tînăr și promițător critic
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
diferența e una de mod de prezentare a acțiunii: în al doilea caz, este subliniată desfășurarea ei și implicarea subiectului. Valoarea structurii e comparabilă cu cea a prezentului continuu din alte limbi; în italiană, de exemplu, perifraza continuă e foarte folosită și se construiește chiar cu corespondentul verbului a sta - stare: "sta aspettando" = "(acum, tocmai) așteaptă". Tipul de construcție pare să fie vechi, pentru că la cronicari găsim exemple precum "(Milescul) au ședzut și au scris niște cărți viclene" (Neculce). Cu a
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
rar, așa cum sacerdotul se apropie de Dumnezeu prin actul euharistic. Și chiar dacă intervin în aceste momente procedee tehnice care depășesc simplul act al cioplirii, cum ar fi polizarea, lustruirea sau colorarea, alături de acel asamblaj, pe care l-am amintit deja, folosit, cu precădere, pentru realizarea extremităților în cazul statuarului mai complex (capul, mîinile, picioarele etc., - se realizau de multe ori separat și abia pe urmă erau atașate întregului), datele tehnice nu se schimbă fundamental. Asamblajul nu are, în aceste cazuri, nici o
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
românesc actual, prin termeni marcați de distanță ironică, a unui ecou al limbajului oficial din deceniile trecute, a unui rest din propaganda muncii și a economiei centralizate din regimul totalitar. Pentru a desemna generic activitatea prostituatelor, cuvîntul cel mai frecvent folosit pare a fi verbul a produce, mai ales în expresii formate cu supinul (în unele, acesta ar putea fi perceput ca substantivizat): "a ieși (sau a scoate) la produs" - "bărbatul respectiv nu se prea gîndește nici să-i fie tată
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
Despre cuvintele care au dezvoltat conotații ironice stabile am mai vorbit și altă dată; cum se știe, mulțimea lor în română e legată de resursele sinonimice ale diverselor straturi de împrumuturi lexicale (exemplul tipic e al grecismelor și al turcismelor folosite o vreme ca termeni la modă, apoi marcate depreciativ). Trebuie totuși să recunoaștem o anumită ambiguitate a situației: deși valorile stilistice suplimentare reprezintă o îmbogățire a limbii, iar codurile ironice permit constituirea de mesaje complexe, aceleași mijloace se pot transforma
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
sebastianism, supraidealism ș.a.m.d. Pînă la alăturarea, năucitoare la o simplă răsfoire, de fenomene artistice diverse, grupări sau personaje și doctrine. Dincolo de interesul său practic de netăgăduit, este și un tentant teren de sociologie literară. Putem studia cele mai folosite nume (alături de compușii cu nou/nouă, preferate sînt numerele - ani, membri fondatori, numere la întîmplare), cele mai des întîlnite reacții, revolte, legitimări, motive de asociere artistică. Dar apropiindu-ne de corpul articolelor, sesizăm o încercare de sistematizare a materiei rebele
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
de ocazie, se vede aici foarte bine că sînt necesare cel puțin două condiții severe pentru a realiza un bun studiu în domeniu: o muncă de cercetare imensă, intimidantă și performanța de a rămîne neutru pînă la ultima pagină. Documentația folosită e impresionantă, mai ales în zona culturii populare. Autorul a cules cu răbdare zeci de proverbe, zicale, expresii, cîntece de copii, a studiat atitudinea românilor din satele în care există evrei și din cele în care nu există, a adunat
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
sens contributiv a ajuns să fie folosită chiar și de intelectuali în sens dubitativ: dăm "cu" părerea, șase-șase, poartă-n casă, hazardul să trăiască, iar dacă nu "iese", atâta pagubă, mai aruncăm un zar, atâta distracție avem. Urarea "noroc!", mai folosită decât oricare alta, nu arată oare perpetua îngrijorare a românului față de jocurile întâmplării? Lumea în care pulberile deșertice au acoperit deseori claritatea liniilor a fost obligată să țină seama de hazard. Nu poți decide că urmezi un drum, când peste
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
Rodica Zafiu Unele forme și construcții populare și familiare, folosite tot mai mult în limbajul standard, nici nu ne mai atrag atenția. "Banalitatea" lor ascunde adesea aspecte foarte interesante din punct de vedere lingvistic, dar care au fost mai puțin discutate și analizate. în textele publicistice actuale apare, de exemplu
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
convins că știe ,,cum se face", mai mult - i se pare o bagatelă, de aceea este necruțător cu ratările. Realitatea este puțin alta. Nu voi lua în nici un fel apărarea ziariștilor care comit dezacorduri lingvistice, care nu au proprietatea termenilor folosiți, care vorbesc frangleza, care încalcă deontologia profesională sau care, pur și simplu, sînt proști. Dar cred că, după 12 ani de presă liberă (un fel de al 12-lea ceas, dacă vreți), a venit vremea ca beneficiarii presei să afle
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
zbierete de luptă și cu icnete fără a fi în stare de vreun argument. Astfel că lui, contrar oricărui Spartacus grosier, ignar și îngâmfat, nu i-ar fi trebuit decât o idee, una singură, cu ajutorul căreia, ca o pârghie atent folosită, ar fi fost răsturnat lesne Carul lumii... Eroarea... greșeala nu este, nu poate fi a fiecăruia, unul câte unul, ci a tuturor, împreună, comună. Altfel, ea nici nu ar avea, omenește, timp, să se fortifice, să prindă cheag, să capete
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
limbii române (1968), sugera existența unei extinderi a formei mai regulate, adjectivale, a femininului în -ă, în defavoarea sufixului -că, chiar la substantivele nume de persoane, arătînd că "se zice liceeană, cetățeană, nu liceeancă, cetățeancă" (p. 260). Numele etnice mai rar folosite sau mai nou intrate în circulație pot deveni un test, permițîndu-ne să verificăm dacă în cazul competiției dintre finalele -ă și -că funcționează mai mult presiunea sistemului tradițional, care și-ar menține diferențierile sale, sau regularizarea analogică și apropierea de
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
tehnica indexului alfabetic și reproducerea primelor cuvinte ale textului) este aceea că autorul, sarcastic și răutăcios ca un puști, plătește postum polițe. Deși incomod pentru unii, jocul este absolut unul literar. Costache Olăreanu nu-și cenzurează sentimentele sau amintirile: "modalitatea folosită ține de exercitarea jurnalului. Portretele unora sunt rezultatul unei singure întâlniri, al altora acoperă o viață întreagă. Diferențele, în acest caz, nu mai contează, ci doar intenția de a străfulgera un detaliu, a lipi o etichetă pe câte un amănunt
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
ci și "lipsa de valoare" a oricărui comentariu literar care iese din sfera "criticii de idei" și a studiilor "teoretico-politologice". Adică a tot ce reprezintă critica literară propriu-zisă, de natură estetică, prin adecvare la obiectul său, inclusiv grație mijloacelor expresive folosite: Pentru motivul că această critică era concepută ca o formă de literatură. Aici e problema. Critica - o literatură de tip beletristic. Or, critica are multe alte accepții, pe care le-am trecut în revistă în diverse cărți ale mele și
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
Lungu în postura de poet religios, ba chiar, autor al uneia "dintre cele mai autentice poezii religioase românești" (Vasile Baghiu) se arată în volumele tipărite în exil: parabole, elegii, poeme ale însingurării și ale exilului biblic. Tonul și instrumentele poetice folosite sînt altele. Dar în ciuda acestor sinuoase fire poetice, vocea lui Alexandru Lungu își dovedește constanțe: nodurile simbolurilor și ale temelor recurente indiferent de epocă (îngerii întorși, bătrîni sau bolnavi, îngerii călăi, erezia, visele, poemele erotice, la fel de importante în economia operei
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
de instabilitate începe să ne urmărească" ("Evenimentul zilei" = EZ 1750, 1998, 1). Mai ales în cazul formei de trecut, a cărei valoare de prezumtiv e mai puțin confundabilă cu viitorul anterior, pentru că acesta din urmă e un timp prea puțin folosit, apar - la un nivel stilistic "mai înalt", variantele literare ale auxiliarului: Probabil că mulți dintre dumneavoastră se vor fi mirat cînd au auzit că un fost membru al conducerii BANCOREX a fost împușcat" ("Academia Cațavencu" = AC 41, 1999, 4); "Mulți
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
utilizării unuia dintre aceste "motoare", am găsit un alt exemplu de amestec lingvistic: la prima vedere iritant sau ridicol, la o examinare mai atentă, justificabil: Dacă doriți să obțineți doar link-uri către pagini cu texte într-o anumită limbă folosiți "Altavista" și selectați "language-ul" dorit". Ideea că pînă și termenul limbă ar urma să fie concurat de englezescul language, cu atîta ușurință articulat și integrat în frază, ar putea da fiori lingviștilor și nelingviștilor. În realitate, e vorba doar de
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]