2,594 matches
-
valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare Conținuturi Fonetika a ortografia Abeceda, klasifikácia hlások: samohlásky, dvojhlásky, spoluhlásky Ortografická a ortoepická klasifikácia spoluhlások Vybrané slová Lexikológia Slovo
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
teksta. Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice. 3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise Competențe specifice Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse Aplicarea conştientă a
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
diverse Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții Conținuturi Fonetika, pravopis Abeceda, podjela glasova: samoglasnici i suglasnici Jednačenje suglasnika po zvučnosti i mjestu tvorbe; Nepostojano ¨a¨; Sibilarizacija; Palatalizacija; Jotacija
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
scrisă Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj). Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: Fonetică şi ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful. Lexic: Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
achizițiilor privind structurile morfosintactice complexe ale limbii ucrainene literare pentru intelegerea correctă și exprimarea nuanțată a intențiilor comunicative Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru întelegerea și producerea unor texte diverse Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală Dezvoltarea gândirii logice şi analogice (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba ucraineană literară, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii Ortoepie și ortografie Alfabetul limbii ucrainene. Ordonarea cuvintelor după criteriul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
va accepta nici propunerea inspectorilor din Ministerul Educației. Ortografia franceză este una din cele mai conservatoare, în primul rând din cauza caracterului ei esențial etimologic. Ortografia română ori aceea italiană, ca să rămânem la limbi romanice, sunt, ele, în foarte mare măsură, fonetice: unui sunet îi corespunde o literă. Opoziția față de orice schimbare are, în cazul ortografiei franceze, justificarea că trebuie păstrat aspectul „grafic” al limbii ca o mărturie a originii și evoluției cuvintelor. Dicționarele folosesc la nevoie așa-numita transcriere fonetică pentru
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
măsură, fonetice: unui sunet îi corespunde o literă. Opoziția față de orice schimbare are, în cazul ortografiei franceze, justificarea că trebuie păstrat aspectul „grafic” al limbii ca o mărturie a originii și evoluției cuvintelor. Dicționarele folosesc la nevoie așa-numita transcriere fonetică pentru a indica cititorilor cum trebuie pronunțat un cuvânt sau altul. În cazul românei, deosebirea dintre aspectul ortografic normal al unui cuvânt și transcrierea lui fonetică este de obicei minimă. În cazul ortografiei franceze, transcrierea face de nerecunoscut cuvântul. Chiar
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
o mărturie a originii și evoluției cuvintelor. Dicționarele folosesc la nevoie așa-numita transcriere fonetică pentru a indica cititorilor cum trebuie pronunțat un cuvânt sau altul. În cazul românei, deosebirea dintre aspectul ortografic normal al unui cuvânt și transcrierea lui fonetică este de obicei minimă. În cazul ortografiei franceze, transcrierea face de nerecunoscut cuvântul. Chiar și pentru un străin, deosebirea constituie un șoc. Ideea inspectorilor are, probabil, drept sursă ortografia mail-urilor, care sacrifică diacriticele, nu foarte multe în română, dar esențiale
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
Rodica Zafiu Forma fonetică și grafică a termenului internaț ional internet nu prezintă dificultăți la integrarea în sistemul limbii române. S-a pus, doar, întrebarea dacă termenul ar trebui scris cu inițială minusculă sau majusculă, existând argumente pentru ambele opțiuni. Din fericire, problema a
Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5977_a_7302]
-
lucrare de șah din română: o traducere manuscrisă din 1838, Giocul șatranci (descrisă de Virgil Nistorescu în Cercetări etimologice, 1999). Trecerea de la variantele șatrangi, șatrang, șatran (înregistrate în DLR) la forma șotron e ușor de acceptat din punct de vedere fonetic, iar extinderea unei denumiri de la un joc la altul, în baza unei analogii, e o evoluție semantică normală. Asemănarea dintre tabla de șah și desenul șotronului e destul de evidentă; în româna veche și populară exista și expresia în șatrange „în
Șotron by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5726_a_7051]
-
împrumutat apoi de spaniolă, prin 1280, care îi adaugă articolul proclitic arab al, așa încât capătă forma alcoba. În franceză, îl găsim încă de la mijlocul secolului XVII ca alcove, exportat apoi în rusă și germană. Tot cu sensul inițial, dar schimbat fonetic, zero a primit înțelesul actual sub influența sanscritului sunia, gol în limba matematicienilor indieni, pentru ca, în secolul XII, un celebru matematician din Pisa, Fibonacci, autorul șirului de numere care îi poartă numele, să-l latinizeze în zefirum, de unde pronunția italiană
Viața și moartea cuvintelor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5734_a_7059]
-
prelungită pe un timp tare -, vezi jazzmanii de la New-Port, Dixieland, mișcare biologică prin excelență și de aceea fatală inimii -, stopul cardiac. Efect ritmic cu caracter dinamic obținut prin mutarea accentului unei măsuri de pe timpul tare pe cel slab anterior... Fenomen fonetic caracteristic constând din dispariția unei vocale sau a unui grup de vocale neaccentuate între două consoane ale unui cuvânt -, vezi cum vorbesc activiștii, precipitat, oameni lipsiți de carte -, cum înghit ei vorbele ca pe niște găluște fierbinți. Precipitarea narațiunii... * Pierderea
De inimă albastră... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6248_a_7573]
-
lăsând inima să bată în continuare... sincopa numită cum am spus mai sus -albastră. De unde... tipul care moare de... inimă albastră... ironie... Formula de ritm prin deplasarea accentului de pe un timp tare pe unul mai slab anterior. În lingvistică... fenomen fonetic caracterizat prin dispariția unei vocale ori a unei silabe întregi, de obicei neaccentuată între două consoane ale unui cuvânt (aceeași activiști fără de carte care „înghit silabele" din unele cuvinte mai lungi, pe care le „contractă", le strâng,... fenomen tipic epocii
De inimă albastră... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6248_a_7573]
-
proprii. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) acceptă, pentru substantivul mămică, toate cele trei forme: mămicăi, mămicii și mămichii. E firesc ca un împrumut în curs de adaptare să urmeze mai curând modelul numelor proprii, evitând pe cât posibil alternanțele fonetice care i-ar modifica forma. De aceea, în vreme ce omonimul popular burcă (un împrumut mai vechi, probabil din poloneză, ucraineană, rusă) are genitivul burcii, iar o localitate din Prahova se numește Poienarii Burchii, termenul recent apare destul de des cu forma de
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]
-
și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca atâtea alte dulciuri: peltea, șerbet etc.). Dintre celelalte cuvinte ale seriei, gem (pasta obținută din fructe fierte, cu adaos de zahăr) prezintă interes în măsura în care e un anglicism perfect intrat în limbă, adaptat fonetic și grafic cu mare rapiditate, pe care mulți vorbitori nu-l mai raportează la original (engl. jam). Micul Dicționar Academic îi indică drept primă atestare anul 1957 (Lexiconul Tehnic). Probabil că termenul a pătruns inițial prin importuri, pe etichetele produselor
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
masculin (dragii mei). S-a vorbit și de hipercorectitudine: pluralul feminin în -i este simțit adesea ca popular (ca în căși, făbrici, ciocolăți), mulți vorbitori percepând forma în e ca mai elegantă. Nu este exclusă nici o tendință analogică, de asimilare fonetică, repetiția lui e din articol și posesiv contribuind la preferința pentru desinența e: dragelemele. În fine, trebuie să ținem cont și de istoria formelor în discuție: în dicționarul lui Frédéric Damé (Nouveau dictionnaire roumain-français, din 1893) se preciza că adjectivul
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
fapt, a învesti și a investi au origine unică: sunt rezultatul unui împrumut modern din franceză, din verbul investir (provenind, la rândul său, din lat. investire); forma a investi este mai apropiată de etimon, în vreme ce a învesti este parțial adaptat fonetic; diferențierea și specializarea semantică s-au produs ulterior, în română. O descriere exactă și sistematică a originii și a utilizării celor două forme se găsește în recenta carte a Adinei Dragomirescu și a lui Alexandru Nicolae, 101 greșeli de lexic
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
ochilor un text care, renunțând la toate elementele învechite din limba lui Radu Rosetti - cum ar fi „u” mut final, reminiscență a latinismului cipariano-bărnuțian -, a păstrat caracteristicile graiului moldav cultivat de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca și particularităț ile fonetice și ortografice ale limbii scriitorului. Chiar dacă, editologic vorbind, soluțiile alese de îngrijitori pot fi combătute pe rând, rezultatul final este, în opinia mea, incontestabil. Căci ne oferă un text în egală măsură fidel și plăcut la lectură. Dar să revenim
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
Băneasa, satul Herăstrău, grădina Ioanid, răspântia Matache Măcelaru. Revista umoristică manifestă un interes real pentru limbă, în ipostazele sale pitorești; de exemplu, un articol din numărul 7, 52, despre „Limba română la Brașov”, semnalează, în vorbirea chelnerilor (cuvântul are ortografia fonetică chelnăr), un verb a beșteli „a comanda” care ar fi dublat termenul popular cunoscut, fiind însă un împrumut din germană („ich habe bestelt”); alt articol (din numărul 8, 1) constată numărul mare al înjurăturilor pe care le produc birjarii. Împrumuturile
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
articol (din numărul 8, 1) constată numărul mare al înjurăturilor pe care le produc birjarii. Împrumuturile recente, în mod previzibil, nu sunt încă fixate: interviu, de exemplu, oscilează între scrierea interviev și interview. Unele franțuzisme recente în epocă sunt transcrise fonetic, dar puse între ghilimele, ceea ce arată că vorbitorii le simt ca încă neadaptate total: „duș”, „colaj”. Sunt în circulație multe turcisme colocviale: hap, dever, peșin etc. Numărul de termeni familiari și argotici nu e însă prea mare („iar pilesc”, „ne-
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
din Țara Bârsei, ajunsese cu samsarlâcul până în Palestina, atrăgându-și, în jargonul epocii, porecla de hagiu. Că s-a închinat sau nu la locurile sfinte, nu avem de unde să știm, iar, dacă numai i s-a spus printr-o abatere fonetică sau chiar a fost socotit hoge (hogiu), adică învățat, iarăși nu avem informații. Prin 1845 a pus pe roate transportul de persoane cu poștalionul de la Buzău la Brașov. Daravera nu a mers, dar cu ceva tot s-a ales: cu
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
fără orgolii ascunse, din bucuria pe care i-o dă întîlnirea cu volumele altora. E o candoare de spirit naiv în ființa Serenelei Ghițeanu. Mai mult, limba franceză, pe care o predă la Universitatea din Ploiești, i-a imprimat acuratețe fonetică și cadență sigură. Serenela Ghițeanu are urechea limbii, dar nu are virtuozitatea ei expresivă. De aceea scrie limpede și corect, avînd un ton neutru, de perorație rece. Nu e o autoare patetică, neavînd nimic din tulburarea viscerală a talentelor de
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
Sărbătorile Crăciunului” (Jurnalul Național, 14 decembrie 2005); „Târăș, grăbiș cu fundul pe șosea! Noua modalitate de transport în România” (stirileprotv.ro, 12 septembrie 2009); „Școlile doljene târăș-grăbiș prin Europa” (ziare.com). Explicația deformării nu pare a fi o simplă confuzie fonetică - oscilația între o consoană surdă și una sonoră (p și b) - sau o eroare de ortografie, ci cunoscutul fenomen al „etimologiei populare”, constând în remotivarea unui cuvânt (devenit netransparent) prin asociere cu un altul care îi este, întâmplător, asemănător. Adverbul
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
svinți de le rumpea carnea și să-ncrunta pământul de svântul lor sânge”. Valoarea expresivă a compusului târâș-grăpiș, construit pe tiparul frecvent în româna populară al formulelor rimate și ritmate (talmeș-balmeș, caleavalea, harcea-parcea etc.) se bazează pe un marcat simbolism fonetic, sugerând mișcarea anevoioasă. Confuzia fonetică și etimologică actuală are o cale stranie și enervantă de răspândire în spațiul internetului: cineva a introdus forma târâș- grăbiș în textul poeziei Zdreanță a lui Arghezi (în treacăt fie zis, în folclorul de internet
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]