303 matches
-
deprinderi de articulare în forma unei inerții a organelor fonatoare, dar crede că mai nimerit ar fi să se vorbească în acest caz de o conștiință fonologică, de o deprindere mentală, datorită căreia vorbitorul unei limbi nu sesizează întotdeauna distincțiile fonologice care nu sînt proprii limbii sale, dar există în altă limbă 200. Desigur, existența unei "conștiințe fonologice" este un fapt autentic, dar totuși, deprinderile articulatorii nu o pot avea ca fundament unic și exclusiv și, de aceea, opțiunea mentalistă a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să se vorbească în acest caz de o conștiință fonologică, de o deprindere mentală, datorită căreia vorbitorul unei limbi nu sesizează întotdeauna distincțiile fonologice care nu sînt proprii limbii sale, dar există în altă limbă 200. Desigur, existența unei "conștiințe fonologice" este un fapt autentic, dar totuși, deprinderile articulatorii nu o pot avea ca fundament unic și exclusiv și, de aceea, opțiunea mentalistă a lui Coșeriu nu pare întemeiată dacă se ia în considerație faptul că, și atunci cînd cineva conștientizează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
autentic, dar totuși, deprinderile articulatorii nu o pot avea ca fundament unic și exclusiv și, de aceea, opțiunea mentalistă a lui Coșeriu nu pare întemeiată dacă se ia în considerație faptul că, și atunci cînd cineva conștientizează existența unor diferențe fonologice într-o limbă străină în raport cu limba sa, continuă să confunde în pronunție sunete distincte ale limbii străine respective 201. Ca atare, deprinderile articulatorii și conștiința fonologică cooperează în producerea alterărilor de pronunție la o limbă învățată, dar ele nici nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se ia în considerație faptul că, și atunci cînd cineva conștientizează existența unor diferențe fonologice într-o limbă străină în raport cu limba sa, continuă să confunde în pronunție sunete distincte ale limbii străine respective 201. Ca atare, deprinderile articulatorii și conștiința fonologică cooperează în producerea alterărilor de pronunție la o limbă învățată, dar ele nici nu se confundă și nici nu se reduc una la alta, deoarece conștiința fonologică este numai unul dintre aspectele care determină deprinderile articulatorii (aspectul ideal), un alt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sunete distincte ale limbii străine respective 201. Ca atare, deprinderile articulatorii și conștiința fonologică cooperează în producerea alterărilor de pronunție la o limbă învățată, dar ele nici nu se confundă și nici nu se reduc una la alta, deoarece conștiința fonologică este numai unul dintre aspectele care determină deprinderile articulatorii (aspectul ideal), un alt aspect (cel material) alăturîndu-i-se sau substituindu-l în cele mai multe dintre cazuri. Ceea ce produce, după Coșeriu, majoritatea inovațiilor, care reprezintă abateri de la norma și de la sistemul limbii, este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de apropiate sînt concepute cultura și știința lingvistică ce fundamentează competența lingvistică. Treapta esențială a schimbării lingvistice, reprezentată de adoptarea inovației prin generalizare intensivă și extensivă, nu mai poate avea însă, după Coșeriu, motivații precum deprinderile de articulare sau conștiința fonologică. Inovația cu asemenea motivații este, potrivit opiniei sale, un simplu accident, în vreme ce schimbarea lingvistică propriu-zisă ține de esența limbii și nu începe cu această manifestare individuală (de la nivelul vorbirii), care poate rămîne fără nici un efect la nivelul limbii (al normei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
realitățile în anumite scheme se confruntă permanent cu inovațiile realizate prin variabilitatea infinită a vorbirii, astfel că scrierea ar trebui deseori emendată. În mod similar, Eugen Coșeriu arată că scrierea este un sistem de semne, paralel cu sistemul fonetic (sau fonologic), dar care se deosebește de acesta, fiindcă parlelismul nu este niciodată perfect. În general, sistemele de scriere corespund sistemelor fonologice din epoca în care se stabilesc, dar nu se modifică în continuare o dată cu "evoluția" sunetelor 225. O manifestare concretă a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deseori emendată. În mod similar, Eugen Coșeriu arată că scrierea este un sistem de semne, paralel cu sistemul fonetic (sau fonologic), dar care se deosebește de acesta, fiindcă parlelismul nu este niciodată perfect. În general, sistemele de scriere corespund sistemelor fonologice din epoca în care se stabilesc, dar nu se modifică în continuare o dată cu "evoluția" sunetelor 225. O manifestare concretă a voinței, arată Philippide, este preferința limbii scrise pentru conservarea unor forme arhaice și reducerea, pe cale analogică, a multora dintre faptele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reguli pentru realizarea vorbirii. Prin fapte se are în vedere, desigur, acel érgon pe care îl menționa Wilhelm von H u m b o l d t și, ca atare, în știința lingvistică a vorbitorului sînt cuprinse cunoștințe privind valoarea fonologică a sunetelor, cuvintele și sensurile lor (semnele lingvistice), afixele, sensul și regimul lor, regulile sintactice, formulele fixe (discursul repetat) etc., precum și o anumită viziune asupra lumii dată de limbă, antropocosmosul modelat de conștiința colectivă și exprimat în limba istorică însușită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se realizează cu ajutorul organelor articulatorii, prin mișcări motorii deci, atunci acesta (întrunind intensitatea și viteza reacțiilor) se reflectă în articularea sunetelor și, ca atare, în mod indirect în limbă, modul de articulare în vorbire determinînd aspectul imaginilor acustice, a valorilor fonologice la nivelul limbii. Dar, arată G. Ivănescu, temperamentul se manifestă și în mod direct în limbă în cazul unor fenomene de natură spirituală, precum este analogia 299. Implicat în structurarea și în manifestarea conștiinței lingvistice și participant la conturarea bazei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în atenție, pentru a combate, numai forma inacceptabilă a teoriei, așa cum apare la lingvistul olandez. 200 Vezi, Eugeniu Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 80. 201 Așa cum se întîmplă, de exemplu, în pronunția multor români a celor doi e, cu valoare fonologică în limba engleză: sg. man, pl. men. 202 Eugeniu Coșeriu, Sicronie, diacronie și istorie, p. 104 și 124; idem, "Nu există schimbare lingvistică", p. 17. 203 În principiu, libertatea este creația în limitele sistemului, însă schimbarea nu poate fi o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe care i-o oferă mediul înconjurător. Mamele nu dau cursuri de limbă copilului și nici nu urmăresc un învățământ programat. Este adevărat însă că ele se adresează copilului cu o anumită voce, cu un ritm mai lent, cu simplificări fonologice, lexicale, semantice și sintactice, mai bine format gramatical, mai scurt, mai adaptat permanent la nivelul de vorbire al copilului cu o complexitate sintactică și semantică a limbajului crescândă. Această adaptare a limbajului matern joacă un rol foarte important în dezvoltarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ANGELICA HOBJILĂ LIMBA ROMÂNĂ Repere teoretice și aplicații Cuvânt-înainte de Ana-Maria Minuț INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS Cuvânt-înainte (Ana-Maria Minuț) / 7 Contextualizări necesare.../ 9 I. NIVELUL FONETIC/ FONOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 11 Repere teoretice / 11 I.1. Unități fonetice/ fonologice / 11 I.2. Sunetele limbii române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
in ROMANIA ANGELICA HOBJILĂ LIMBA ROMÂNĂ Repere teoretice și aplicații Cuvânt-înainte de Ana-Maria Minuț INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS Cuvânt-înainte (Ana-Maria Minuț) / 7 Contextualizări necesare.../ 9 I. NIVELUL FONETIC/ FONOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 11 Repere teoretice / 11 I.1. Unități fonetice/ fonologice / 11 I.2. Sunetele limbii române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de punctuație / 20 I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale / 26 I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic / 26 I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric / 28 I.7.3. Principiul morfologic / 29 I.7.4. Principiul sintactic / 31 I.7.5. Principiul simbolic / 31 Aplicații / 32 II. NIVELUL LEXICAL-SEMANTIC AL LIMBII ROMÂNE / 43 Repere teoretice / 43 II.1
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care, în formarea studenților de la specializarea menționată, studierii Limbii române îi este alocat un singur semestru, lucrarea de față se constituie într-o propunere de prezentare sintetică (prin "repere") a principalelor coordonate reperabile la fiecare nivel al limbii (nivel fonetic/ fonologic, nivel lexical-semantic, nivel morfologic, nivel sintactic și nivel stilistic) și de lansare de provocări în plan aplicativ, în vederea fixării acestor conținuturi. Maniera aleasă este, așadar, una de tip didactic, reperele teoretice având rolul de a actualiza elemente considerate esențiale pentru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o provocare pentru identificarea și explicarea "jocurilor" din planul limbii române și al actualizării acesteia în comunicare, dar și pentru întoarcerea către literatura pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al actualizării acesteia în comunicare, dar și pentru întoarcerea către literatura pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte, reprezintă unitatea sonoră minimală 4 funcțională cu rol în diferențierea morfemelor (unități minimale lexicale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
kine." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă). I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale Scrierea corectă este condiționată de cunoașterea și aplicarea normelor limbii literare actuale, sintetizate într-o serie de reguli subsumate principiilor ortografice 23: principiul fonetic/ fonologic, principiul etimologic/ tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate acestea explică, prin raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele ei clasice. I.7
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate acestea explică, prin raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele ei clasice. I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic reflectă, pe de o parte, caracteristica limbii române de "limbă fonetică" și, pe de altă parte, situațiile particulare în care corespondența pronunție scriere nu mai este relevantă: "de cele mai multe ori scriem cum pronunțăm în limba literară modernă (ceea ce justifică sintagma
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sunt unități lexicale actualizate în epoci anterioare, ieșite azi din uzul vorbitorilor comuni de limbă română (ele sunt, însă, folosite, de exemplu, de către istorici sau în discutarea unui text care are conținut istoric etc.). Arhaismele sunt reperabile: * la nivel fonetic/ fonologic: subt, dirept, pre, cătră (arhaisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: ienicer, sultan (trimit către referenți care nu mai există în prezent arhaisme lexicale); lege (cu sensul de "religie"), carte (cu sensul de "scrisoare"), rost (cu sensul de "gură") arhaisme semantice; nepereche
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]