746 matches
-
Ritmuri > E PRIMĂVARĂ! Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 84 din 25 martie 2011 Toate Articolele Autorului Trecuta iarnă cu tristeți pictată Se risipește ca un nor de fum La viață se trezește lumea toată E zumzet și e forfotă pe drum. Raze de soare vesele dansează Albinele se-ntrec în hărnicie Iar sufletele noastre lin vibrează Îmbrățișate-n dulce armonie. Revarsă tainic floarea de cireș Pe creștetele noastre amorțite Miresme proaspete iar din măceș Plouă petale-n ierburi despletite
E PRIMĂVARĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350498_a_351827]
-
spre aeroport număram orele ce mă despărțeau de întâlnirea cu Mădălina; nu îmi văzusem copila din vara anului trecut când a venit în țară pentru sesiunea de examene la masterat și fiecare clipă care se scurgea îmi părea o veșnicie... Forfotă maximă și îmbulzeală, aspect de dugheană de mahala și miros de crâșmă ieftină în aeroportul Băneasa de unde urma să mă îmbarc într-o cursă low-cost spre Cipru. În iarna lui 2007, pe când Mădălina era studentă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
Predealul dar mult mai mică. Înafara peticelor de zăpadă de care se mai bucurau copiii cu săniuțele și câteva restaurante și tarabe cu diverse produse și souveniruri, cei care veneau aici puteau face plimbări în aerul proaspăt si departe de forfota orașelor, alpinism sau alte activități specifice turismului montan. Țuca a țopăit veselă printre zecile de oameni care parcă se adunaseră acolo pentru o manifestație în timp ce noi ne dezmorțeam picioarele într-o plimbare printre magazinașe si tarabe încărcate cu obiecte de
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
fi oblojiți. La fel de neobosit, însă acum mult mai murdar și, de departe, cel mai gălăgios era piticul duce, cel care de altfel dădu și ordine să se întindă mesele pentru a sărbători cum se cuvine marea lor victorie. În fine, forfotă mare, plus țipetele excitate ale domnițelor de toate vârstele și toate formele, care se ițiseră ca din pământ și se furlandiseau de mama focului pe lângă bărbați și armăsari! - Hai, hai, repede, să ne ocupăm locurile în balcon, așa cum se cuvine
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
din afară. Pe dinăuntru. Șuvoi de imaginație. Cuvintele - scai după mine. Precum cățelușii. Amușina. Se mângâie de picioarele mele. Se cațără. Atârnă. Strălucesc. Se sting. Învie. Renasc din cenușă. Gândesc în versuri. Doar o scânteie le-aprinde. Amnarul - același. Tăcere. Forfota copiilor. Țipete. Mingi. Cărucioare, landouri. Frunze căzute. Apă țâșnind. Bănci goale. Eminescu - privind în aceeași direcție. Mai jos, muză lui, cu flacăra-n mâna. Drumul până la el îmi netezește cărarea. Mă azvârle pe culmi. Sfârleaza cu fofeaza. Piscuri de neatins
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346538_a_347867]
-
aleator în puncte separate ale încăperii. Bizar... amalgamul de note nu deranja. Crea sunete speciale, hipnotice. Cheile erau numerotate. S-a oprit in fața unei uși vechi, din secole demult apuse. O descuie, împingând-o încet...se trezi în mijlocul unei forfote de oameni, dar erau flash-bakuri, imaginile se perindau cu viteză. Și-a zărit chipul...un om identic lui. Diferența era, că acel personaj arăta și era îmbrăcat conform epocii sale. În rest...o copie fidelă. Bărbatul își aranjă vioara pe
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]
-
din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Cărări Mă cheamă dorul pe cărări știute Cu cetină bogată și poiene, În urmărirea cârdului de ciute, Prin ierbrile-naltele perene. Să ascultăm cum firele de iarbă Se-nalță din secundă cu secundă; În forfotă izvoarele să fiarbă În acalmia muntelui profundă. Să rătăcim așa la întâmplare, Călăuziți de semen iluzorii, Recunoscând în sine fiecare Că suntem niște visători notorii. Nu întâlnirăm nici un card de ciute - Or fi schimbat întâmplător cărarea; Dar pe cărări de
CĂRĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356467_a_357796]
-
gheață, apoi ar fi trecut prin grădinile Sidi pentru a culege niște portocale și s-ar fi retras, în momentul în care paznicii nu erau atenți, în catacombele palatului Badi, unde ar fi rămas până pe seară, departe de zăpușeala și forfota medinei. Dar nu, el se vedea nevoit să stea lângă taraba asta nenorocită și plină de ciurucuri, îndurând suflul fierbinte al Saharei. Ba mai mult, ca să arate că este în stare să se descurce singur, trebuia ca până diseară să
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
împiedicau uneori dramele de pe căile pe care, e drept, circulau mult mai puține mașini decât azi. În Fetești, orașul de pe brațul Borcea al Dunării, în februarie 1980 soțul meu era numit Șeful Depoului CFR . În gara orașului era o mare forfotă. Zi și noapte se încrucișau șuieratul sirenelor de locomotivă cu cadența roților de tren care treceau în fiecare minut. Numeroase garnituri cu vagoane încărcate aduceau dinspre Marea Neagră sau duceau spre Portul Constanța mărfuri felurite. Era o activitate pe care abia
TURNUSUL ŞI NEA ILIE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354762_a_356091]
-
trepte, întrucât media anuală a lunii era ușor depășită. Cu vreo zece grade. Celsius. Noroc cu berea rece, tip Berlin, große, große, care mă aduce la o stare cât de cât normală. Pe a doua o sirotez privind calm la forfota vaselor, de toate mărimile, care aduceau, pe drumul fără pulbere, noi avizi consumatori de priveliști și senzații unice. Câțiva cu mașinile proprii, deși insula nu are o lungime mai mare de 7 km pe o lățime de trei. Nici nu
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
a lui 1989, încercam să petrec cât mai multă vreme în afara casei, profitând de soarele ce făcea tot ce îi stătea în putință să impresioneze. De altfel, pentru mine era o premieră să gust acest anotimp departe de zgomotul și forfota Bucureștiului: după un început friguros, luna lui brumărel s-a dovedit a aduce o vreme armonioasă, transfigurând senzațional și inepuizabil în cotidian minuni tulburătoare, începând cu acel resemnat „a ruginit frunza din vii și rândunelele-au plecat” și terminând cu
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
de la numele evenimentului organizat odată la doi ani, o expoziție internațională de artă modernă, desfășurată de fiecare dată în perioada iunie-septembrie) pe partea stângă și am ales strada din față. Anul acesta era unul din acei ani. Via Garibaldi. Deja forfotă. Bărci cu motor pe apă (unele de culoarea verde crud, semn că sunt cei cu salubrizarea, altele roșii care asigură aprovizionarea zecilor de puncte alimentare din zonă, sunt și câteva conduse de italieni cu chipuri maurice, trupuri atletice, haine lejere
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
va avea misiunea de a prezida operațiunile magice ale viitoarelor Orașe Sacre și de a venera Noile Culturi Matri focale pasnice din Regatul de Aur! Auzind doamnele despre aceste Noi Culturi Matri focale pașnice, în sala congresului se crease o forfotă atât de mare, încât nimeni nu mai auzea pe nimeni, din cauza unor simulatoare de haos sonor și alte telefoane celulare manevrate din culise de cele trei Vicepreședinte ale femeilor care continuau hotărâte până la capăt să dirijeze prin sala coloanele de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
singură acțiune, dar unii au venit din timp să aibă un loc asigurat pe scaune și bănci, în timp ce alții nu au consultat ordinea pe lista de ședință, afișată vizibil pe ușă și, odată intrați, au rămas acolo în așteptare. În forfota aceea permanentă, în care liniștea și ordinea era instaurată cu greu de jandarmi ori de vocea judecătorului, era greu să mai comunici. Acea lume pestriță se înțelegea mai mult din priviri. Mimica era la preț de cinste. Iuliana s‑a
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
polițiști ce‑l conduceau ținându‑l strâns de brațe, deși era încătușat. Ea nu a știut cine este. Nu a fost atentă la anunțul președintelui completului de judecată ori la efectuarea apelului părților și a persoanelor citate. Era furată de forfota generală și de manifestarea oamenilor aflați în diferite ipostaze. Era o lume nouă, deosebită, despre care nu știa nimic. În plus, avea siguranța că avocatul este lângă ea și știe ce are de făcut în contul ei. A fost impresionată
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
obârșie, îl perpetuează din generație în generație, ca pe un lucru ce trebuie făcut, fără să te întrebi, la ce-ți folosește. Ziua Nebunilor”. Un fapt care ține de miracol dar și de credință - sparge cu totul aparentă acalmie și forfota mulțimii, atunci când Augustina, suita pe crucea cioplita în tei de Craiul de Ghinda, sângerează la mâini, pe locul unde odinioară s-au aflat cuiele răstignirii lui Hristos. Sângele crud al fetei fuzionează perfect cu seva copacului ca si cand omul își trage
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
viran de vis-a-vis. eram vreo zece, fete și băieți și nu plecam până când părinții noștri ne amenințau că ne pedepsesc. atunci se spărgea gașca, liniștea se lăsa iar noaptea visam numai îngeri. dimineața aveam gura plină de rugăciuni. toamna era forfotă peste tot. clocotea sângele în vene era un du-te vino: căruțe, tractoare, oameni, copii. curgeau crengile pomilor până la pământ de roade, câmpul era plin de grămezi de știuleți de porumb, viile gemeau sub greutatea boabelor de chihlimbar iar oamenii
O POVESTE NEMURITOARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355075_a_356404]
-
foarte adevărat, între zidurile pătratului ce-l conturează; orașul nou, însă, se află dincolo de ele. Piața centrală din noua Nicosie este Piața Eleftheria unde se poate vedea Primăria, poșta, biblioteca municipală. O altă serie de străzi comerciale înțesate de lume, forfotă și multă galăgie te amețesc de nu mai știi pe ce lume trăiești; doar când treci pe lângă terase și cafenele din care este imposibil să nu razbată acorduri de buzuki te trezești la realitate și îți dai seama că nu
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
el. Doar privirea încerca, din când în când, să-i confirme interesul. Șoseaua era bună, principalul semn al unei țări civilizate. Tablourile, de o parte și de alta, nu erau prea interesante. Drumul de la continent se oprește în Piazzale Roma. Forfotă mare. Ingrozitor de cald. Prima impresie, un spațiu mare, rectangular, deschis. De fapt, un foarte important punct de reper venețian. Piazzale Roma este o stație de autobuz în aer liber, cu opriri de feribot, alături de parcuri auto. Și, ce este
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
Atâta doar că nu se-ntreabă Ce va fi dincolo de mâine Și-și toarce firul fără grabă Pân-la bucata lui de pâine Mă lupt cu morile de vânt Găleata vieții mele-i spartă Se scurge vlaga în pământ Cu toată forfota deșartă Zadarnic să întrebi ghiocul Ce cale trebui' să urmezi Că nici eroarea, nici norocul Nu-i mai salvează pe aezi Și nu e nici un neajuns Mărunt, atunci când nu-l poți trece O taină doar de nepătruns Face izvorul să
PRICINI, PRICINI de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355721_a_357050]
-
pe turistul ăla japonez, i-a vândut măsuța cam șchioapa, dar... sculptata fin în lemn de trandafir levantin. O piesă de care, ea se cam saturase s-o vadă și dimineața și seara în galerie, în spațiul situat departe de forfota orașului. Nici în vesmintele ei ciudate, mai potrivite pentru o diva, decât pentru negustorul sadea,care era, Mărțina nu se mai simte la fel. Bluză din mătasă, largă și cu volane uriașe la umeri, o strânge. Poartă pe sub rufe, parcă
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
estompeze aroma deosebită a vinului, peste care trecuse patina timpului. Pregătisem totul înainte de a ne întâlni în stațiune, pentru ziua următoare, când stabilisem să mergem la pescuit la baltă. Miruna și-a manifestat dorința să fie în mijlocul naturii, departe de forfota de pe plajă. Încă mai aveam ceva de terminat la aceste pregătiri pentru a doua zi, să fie totul în ordine și la îndemână pe când ne vom scula, pentru că trebuia să plecăm mai matinal. Se anunța o noapte scurtă și agitată
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
După lumina orbitoare a urmat tunetul surd al tăcerii. Și-a acoperit atunci visele și s-a cuibărit pe-o geană de noapte. Nici luna nu i-a mai ascultat suspinul, nici clipele nu i-au mai dus dorul. O forfotă acută de lacrimi s-au abătut asupra sa, umezind obrajii somnului fără de vise. O viață albastră... Blue Mireille, 07.05.2015 Yanni: The Mermaid - Out of Silence https://www.youtube.com/watch?v=eNGofgOpZwE Referință Bibliografică: O viață albastră... / Mirela
O VIAȚĂ ALBASTRĂ... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369509_a_370838]
-
Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Vuiesc oceane, vânturi le frământa Și valuri mii spre țărm se năpustesc , Un cântec nou, divin, pământul cântă De trecere spre alt tărâm ceresc. E forfota în scoarță pământeasca Carbonul se transformă în cristal Și freamătă în carnea omenească Celulele, de trecere, de val. Ne doare lutul greu care robește, Apasă-n carne-atomii cei străbuni Ce ne-au ținut în limite terestre. Acum plecăm spre noi
ÎNTRE DIMENSIUNI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370614_a_371943]
-
și profesioniști, și „Campionul învinșilor:poporul român”. Dorința de a fi martor la un asemenea eveniment de rezonanță literară a făcut ca sălile puse cu generozitate la dispoziție de Centrul Socio-Cultural al sectorului 2 din București să fie gazda unei forfote intense în momentele premergătoare lansării, dar și martore ale unor intervenții memorabile din partea celor care au vorbit despre viața și cărțile pe care „nea Mișu” ni le-a dat. Cuvântul de bun-venit al directorului general al Centrului Socio-Cultural „Jean-Louis Claderon
BUCHETUL VIEȚII ROMÂNEȘTI TRADUS ÎN LIMBA ENGLEZĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369558_a_370887]