623 matches
-
dintre contribuțiile majore ale lui Ikujiro Nonaka În gestionarea cunoașterii este modelul numit SECI. El descrie o mișcare de creare a cunoașterii ce se inițiază Într-o socializare a cunoștinței tacite individuale (S), urmată de exprimarea sa (E) sau de formalizare, apoi de combinarea sa (C) cu alte cunoștințe explicite disponibile, pentru a se bucla Într-o interiorizare (I), În logica unei spirale continue. Pentru a califica trecerea de la un stadiu la altul, Ikujiro Nonaka utilizează conceptul de conversie, dar, În locul
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În patrimoniul indivizilor și al organizației. Reluând cele patru faze ale kata, putem analiza formele și manifestările ba-ului În cursul acestor momente diferite. El se prezintă mai Întâi ca o condiție de emergență (socializarea), spațiu de dialog și de formalizare (exteriorizarea), loc de Îmbogățire (combinarea) și apoi de concentrare (interiorizarea). Așa cum am văzut mai sus, această kata reia schema emblematică a transformării ciclice a yin-ului În yang. Tacitul interior (Întuneric - yin), agregându-se, progresează și se exteriorizează (lumină - yang), pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
management. Ordinele explicite sunt rare. În interiorul grupului, informația trebuie transmisă, acest imperativ intră În sarcina fiecăruia; tot ce a fost găsit, făcut sau observat este detaliat, pentru a fi consemnat și transmisibil. În funcționarea grupurilor, există Întotdeauna cineva Însărcinat cu formalizarea a ceea ce s-a făcut. Sistematic, la capătul tuturor etapelor procesului, această memorizare Îmbogățește patrimoniul, Îl organizează și Îl face accesibil. O sarcină nu este niciodată Îndeplinită odată cu executarea sa; trebuie Îmbogățit și capitalul cognitiv al organizației, prin dări de
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de conectivitate spre nivelurile superioare și spre cele inferioare ale Întreprinderii, Îndeosebi prin funcționarea intranetului. Urmând teoriile lui Nonaka, Fujitsu pleacă de la constatarea potrivit căreia cunoștințele se creează la bază; ele sunt produsul abilităților operaționale și relaționale cotidiene, dar absența formalizării limitează captarea lor. La origine, cunoștințele sunt invizibile și diseminate, fiind necesară crearea condițiilor favorabile socializării lor, pentru a le repera și a le reuni. Managementul intermediar, prezent peste tot, asigură această funcție esențială la nivelul articulațiilor interne ale grupului
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
se răspândesc noile cunoștințe. Cunoașterea rezultă din probleme ce se pun frecvent pentru Îmbunătățirea proceselor și pentru inovare. La Fujitsu, toate tipurile posibile de formulare a cunoașterii sunt acceptabile. Nu trebuie să te limitezi și să depinzi de standarde de formalizare particulare. Abordarea incrementală este cea mai bună: se Începe de la puțin, apoi se crește În putere, rămânând totodată flexibil, sprijinindu-se pe disponibilitatea unor rețele rapide și sigure pentru toți cei care participă la ele. În grup, gestionarea cunoașterii se
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sunt puțin dispuși să livreze cunoștințe despre care estimează că stau la baza competențelor lor. Web-managementul pentru crearea de cunoaștere și logica hipertextuală reprezintă instrumente puternice pentru gestionarea creativă a cunoașterii. Acest proces prezintă sub forma unui sistem distribuit de formalizare a cunoașterii, centrat pe persoanele a căror importanță este recunoscută. Fiecare Își pune pe intranet agenda și lista de sarcini (to do list), cu indicații despre cum se gândește să procedeze, iar toată lumea are acces la informațiile respective. Acest web-based
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Tot ceea ce se imprimă din necesitate este distrus după utilizare, În cadrul unei organizări a muncii bazate pe accesibilitatea web. Ceea ce este important este consemnat În memoria centrală distribuită. Legăturile stabilite Între proiectele În curs și o tratare prin cuvinte-cheie permit formalizarea cunoștinței, care devine accesibilă și disponibilă pentru Întregul grup printr-o arhivare informatică. Pe lângă aceste cadre un pic rigide ce structurează informația, prioritatea o reprezintă elementul interpersonal, informal, care dă oxigen și inventivitate. Așa cum spune Nonaka, cunoașterea tacită se socializează
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
-se să expliciteze acele abilități tacite ce-i diferențiau de agenții medicali din categoria medie. Acest interval corespunde celor două faze inițiale ale modelului SECI al lui Nonaka: socializarea (reunirea experților Într-un „borcan” timp de două luni) și exteriorizarea (formalizarea abilităților și a cunoștințelor tacite). Combinarea (C) a cunoștințelor formulate cu cele operaționale deja disponibile s-a operat Într-o a doua etapă, urmată de instalarea unui dispozitiv de interiorizare (I) a rezultatelor și recomandărilor obținute. La sfârșitul primelor trei
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
atunci și cu atât mai puțin formulele de instruire la distanță. Componenta interpersonală -intersubiectivă, cum ar spune Nonaka - a fost aici cu atât mai decisivă, cu cât cunoștințele tacite joacă un rol determinant În meseria de agent medical. Odată efectuată formalizarea cunoștințelor și a competențelor tacite ale celor mai buni, practica transferului s-a concretizat printr-o relație creativă Între trei componente, și nu doar la nivelul tandemului tutore-cursant, pentru că, la ea, au participat obiectiv și medicii. În dinamica acestei mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
unui ba ce unește Eisai și bolnavii Într-un efort comun. Aici intervine metoda SECI a lui Nonaka. Empatia ține de faza inițială, În care cunoașterea tacită se manifestă Într-un climat de Încredere (S), ce reprezintă o pregătire pentru formalizarea ei (E). Prin atenția și Îngrijirile efective acordate bolnavilor de personalul de la Eisai În spitale și În celelalte instituții de Îngrijire sau de odihnă, sunt create condițiile pentru explicitarea elementelor de cunoaștere indispensabile realizării obiectivului superior al HHC. Prin această
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
colaborărilor cognitive la toate nivelurile societății și ale economiei, Într-o manieră transversală și deschisă către lume. Internet Community Research Project: stimularea Întreprinderilor prin analiza comparată a utilizării tehnologiilor informației. În calitate de societate savantă, KMSJ conduce ateliere de reflecție, În scopul formalizării și popularizării metodelor utile pentru Întreprinderi, administrații și colectivități teritoriale. KMSJ examinează relațiile dintre ba și cunoaștere, pentru a evalua măsura În care această relație contribuie la susținerea schimbării și la consolidarea capacității organizațiilor de a distinge Între zgomot și
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
deja; fiecare ar consacra mai mult de o lună pe an căutării unor experți adecvați pentru a-și clarifica și completa munca! Evaluarea acestei informații În manieră comunitară și punerea sa la dispoziție reprezintă câștiguri În timp și În calitate. Formalizarea nomenclatoarelor corespunzătoare (know who) permite accesuri directe care accelerează procesele. Pe de altă parte, rețelele informale și relațiile de Încredere stau la baza schimburilor de cunoștințe; ele constituie referința acestora, pe această constatare bazându-se produsul piața cunoașterii pe intranet
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Întreținere. Amintim că prin noțiunea de zeu nu trebuie Înțeles Dumnezeul din concepțiile monoteiste ale religiilor revelate, ci un principiu vital originar ce se manifestă sub o multitudine de forme prin ki (energia vitală) și care este fundamental atemporal. Această formalizare este utilizată ca atare la Kao. Poate că termenii sînt mai inteligibili În japoneză, păstrînd nuanțele proprii limbii, Însă traducerea lor În franceză (și mai ales, În mod indirect, din limba engleză) nu este deloc ușoară. Pentru a demonstra această
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
A doua strategie, constă în verificarea teoriilor dinainte formulate, realizând testarea ipotezelor în condiții de reprezentativitate statistică. Pentru că limbajul rămâne elementul construcțiilor teoretice, impreciziile sale au drept consecință definirea relativă a termenilor. Din această cauză, spune Mărginean, este nevoie de formalizare în științele socio-umane. În acord cu obiectivele cercetărilor, Fawcett și Downs (1992) identifică trei tipuri de teorii: teorii empirice sau descriptive, teorii explicative, bazate pe analize corelaționale, și teorii predicative (ce presupun cercetări experimentale). Există, după Lazăr Vlăsceanu, patru clase
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
clarificarea înțelesului acestora, corectitudinea definirii lor, analiza limbajului utilizat), analiza metodelor și tehnicilor de cercetare (aici fiind inclusă și respectarea regulilor de alcătuire a instrumentelor de lucru), analiza raportului metode-tehnici utilizate (aici Vlăsceanu introduce conceptul de raport optim de utilizare), formalizarea raționamentelor. Concluzia lui Lazăr Vlăsceanu este aceea că putem vorbi de două surse referențiale ale constituirii metodologiei. Prima sursă o reprezintă teoria, iar a doua o reprezintă metodele și tehnicile de cercetare consacrate. Propozițiile formulate la nivel teoretic se convertesc
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în gîndirea fiecărui subiect, a unei articulații, a unei asocieri sau a unui aranjament între elementele constitutive ale unei reprezentări și scopurile de îndeplinire a practicilor sociale. Legătura între indivizi (reprezentare personală) și colectivitate (reprezentare publică) este descriptibilă într-o formalizare a transmutațiilor și a relațiilor față de un obiect, oricare ar fi el. Aceasta duce la următoarea definiție: "O reprezentare este un siplex care asociază obiecte ale universului unui observator [...]. [O RS], perceptibilă de către un grup de observatori, este un obiect
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Abric, 1994, p. 63). Reușita acestui demers depinde de aptitudinea cercetătorului de a propune ipoteze fertile, surse potențiale de poziționări diferențiate în răspunsurile subiecților din eșantionul studiat. Aceste ipoteze au ele însele ca origine cunoașterea inductivă a temei de studiu, formalizarea teoretică îndrăzneață și elegantă, ca și capacitatea de a simplifica, de a trece de la bogata complexitate a realului la o structură explicativă modestă, dar activă (cf. Ferréol și Deubel, 1993). 3.2. Gen, statut, rol și concepție a grupului Împărțirea
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cele două sexe. Ipoteza omologiei este propusă acolo unde se articulează legăturile între apartenența la un grup (agregat sau colecție) și caracterizarea unui individ de propriul său gen sexual. Aceste principii teoretice au făcut obiectul mai multor anchete, al unor formalizări și operaționalizări experimentale (Lorenzi-Cioldi, 1988). De exemplu, percepția discriminărilor "bărbați/femei" în relațiile intergrupale pare mult mai accentuată la subiecții feminini. Bărbații, în general mai apropiați de ansamblul "colecție", minimalizează această proeminență. Cîmpul școlar întărește astfel de reprezentări. "Rolurile sînt
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
explicații științifice și oculte sau de experiențe extreme; oscialții de delir paranoiac și schizofrenic pentru "explicarea" nefericirii sau a norocului. Acest tip de schemă tipologică poate fi produsă, oricare ar fi credința cercetătorului în raport cu vrăjitorie. Ceea ce contează, înainte de toate, este formalizarea acestui sistem printr-un ritual, în care trebuie să fie cel puțin doi ca să "meargă". Jeanne Favret-Saada, citată foarte des pentru observațiile sale participative în regiunea normandă, descrie o logică de influență specifică a vrăjitoriei, în care cuvintele, moartea și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
început, ci se poate contura și în perspectivă (nemaivorbind de faptul că un certificat poate impune sau atrage o realitate clamată întâi de toate prin ceea ce el anunță!). Totuși, lumea noastră a acreditat așa ceva din nevoia de a asigura o formalizare în ceea ce privește repartizarea statutelor și a meritelor fiecăruia. Diploma a distrus și a înlocuit vechile privilegii moștenite ereditar sau prin cutume socioculturale. Principiul meritocrației, susținut de diplome, s-a generalizat în perioada modernă. Nu ne mai miră deloc faptul că, astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
orice altă voce. Numai "cultivând cuvântul lui Dumnezeu - afirmă Pr. Rafail Noica - cultivăm în noi sămânța vieții". Prin urmare, cuvântul lui Dumnezeu constituie cultura Duhului. Este vorba de o păzire a cuvântului lui Dumnezeu nu la nivelul etic, al purei formalizări, ci la nivelul trăirii duhovnicești, al practicii efective. Pornind de la presupoziția unei cercetări duhovnicești care implică o interogație capitală de ce, ființa poate descifra sensul și esența lucrurilor. Cu alte cuvinte, păzirea cuvântului lui Dumnezeu depășește aspectul moral implicit, efectul său
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care se pot alătura fără să se înserieze și fără să implice apartenența la aceeași clasă. Altfel spus, ele evocă nu atât stabilitatea și reproductibilitatea unor prescripții formale ca sonetul sau rondelul, cât emergența neîntreruptă a noi coduri: posibilitatea unei formalizări en puissance, care operează nu ca o normă, ci mai degrabă ca figură a unei inventivități neîncetat productive, a generării nesfârșite de noi cristalizări. Dacă privim mai îndeaproape investiția lui Alecsandri în această reprezentare, putem distinge două linii de metaforizare
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formă. Ca o baghetă magică, figura mărgăritarelor îngheață în cristale definitive orice fragment, oricât de modest sau de puțin codificat. Faptul că în spatele metaforei stau reprezentări vechi ale excerptării și autonomizării locurilor comune constituie motorul secret al acestei mașini de formalizare; însă dincolo de această tradiție e de remarcat investiția pasionată și strategiile de apropriere desfășurate de scriitorii noștri. Dacă Alecsandri se angajează cu entuziasm în supra-justificarea mărgăritărelelor, e pentru orizontul infinit de posibilități pe care acestea îl deschid literaturii. E promisiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
footnote> apreciază că, de regulă, inovările incrementale sunt caracteristice economiilor de scară, care avantajează întreprinderile de dimensiuni mari. Totuși, rezultatele studiului evidențiază că întreprinderile care au adoptat inovarea incrementală au fost cele de dimensiuni mici, cu nivele mai reduse de formalizare. Inovarea incrementală vizează în acest caz doar o schimbare referitoare la aspectele procesuale ale unei întreprinderi. O altă categorie de studii<footnote Ettlie, J.E., Bridges, W.P., O’Keefe, R.D., „Organizational Strategy and Structural Differences for Radical versus Incremental Innovation
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
în cadrul întreprinderilor mari, cu struc turi complexe, descentralizate. În această situație inovarea incrementală vizează schimbări atât în ceea ce privește produsele, cât și procesele întreprinderii. Unii cercetători (J.E. Ettlie, 1984) apreciază că întreprinderile cu structură puternic centralizată care au un grad redus de formalizare sunt mult mai apte să adopte inovările radicale. Alții (L.M. Scuilli, 1998) susțin că adoptarea inovării radicale este mult mai adecvată întreprinderilor cu o structură cu grad redus de centralizare. Referitor la relația dintre mărimea întreprinderii și tipul inovării adoptate
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]