799 matches
-
codificat de practici, în anumite condiții de loc și de timp, avînd un sens trăit și o valoare simbolică pentru actorii și martorii săi, implicînd angajarea corpului și un anumit raport cu sacrul." Maisonneuve, 1999, p. 12 "Ansamblu de acte formalizate, expresive, purtătoare ale unei dimensiuni simbolice [...], caracterizat printr-o configurație spațio-temporală specifică, prin recursul la o serie de obiecte, prin sisteme de comportamente și de limbaje [...], prin semne emblematice, al căror sens codat constituie unul din bunurile unui grup." Segalen
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unui subiect, permițînd primirea și interpretarea altor informații despre realitate și putînd fi tradusă prin prescripții, descrieri, scenarii și așteptări față de un obiect. Schemele cognitive de bază (Guimelli, Rateau, Rouquette) sînt una din sintezele posibile, în același timp metodologice și formalizate, ale influenței acestor structuri active, care articulează operațiuni elementare (conectori și hiperconectori) și modelajele lor contextuale (aplicare la obiecte încărcate cu sens psihosociologic). Stereotip: dimensiune cognitivă a prejudecății, care implică o categorizare negativă, o extrapolare temerară, o generalizare rigidă, o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o moștenească), modelate (cît de neadecvate par a fi unele sculpturi moderne în raport cu titlul pe care îl poartă) sau cîntate (să ne amintim cazul trubadurilor plătiți pentru a media sentimentele unui "pătimaș îndrăgostit") etc.; minciuni "artificiale", care îmbracă forma limbajului formalizat ("mincinos" prin faptul că nu ne spune nimic despre referențial, așa cum relația p q este goală de conținut, dar nu și de sens), a bruiajelor și a zgomotelor prin care receptarea postului de radio Europa Liberă era blocată sau a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din capitalul social ori din drepturile de vot ale celeilalte persoane; una dintre persoane exercită controlul asupra celeilalte persoane; persoanele sunt legate permanent cu una și aceeași persoană printr-o relație de control; 25.sistem de plăți este arajamentul colectiv formalizat, cuprinzând reguli și proceduri standardizate comune cu privire la executarea ordinelor de transfer între participanți, precum și infrastructura corespunzătoare prin care se realizează toate sau o parte din activitățile de procesare, manipulare, compensare și decontare a oricăror mijloace de plată și/sau plata
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
din capitalul social ori din drepturile de vot ale celeilalte persoane; una dintre persoane exercită controlul asupra celeilalte persoane; persoanele sunt legate permanent cu una Și aceeași persoană printr-o relație de control; 25.sistem de plăți este arajamentul colectiv formalizat, cuprinzând reguli Și proceduri standardizate comune cu privire la executarea ordinelor de transfer între participanți, precum Și infrastructura corespunzătoare prin care se realizează toate sau o parte din activitățile de procesare, manipulare, compensare Și decontare a oricăror mijloace de plată Și/sau plata
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
de-a lungul întregii vieți (lifelong-lifewide education), poate fi reprezentată ca în figura de mai jos (după „Report of the Eurotask Force on Measuring Lifelong Learning”, 2001, EC, p. 10). Ceea ce numim educație inițială a copiilor și tinerilor, în școală, formalizată, este localizată în cadranul 3. În cadranul 2 avem educația recurentă, vocațională, educația care duce la calificări certificate formal ale adulților. În ultimii ani, se pune un accent mai mare și din punct de vedere politic pe valorizarea activităților de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care duce la calificări certificate formal ale adulților. În ultimii ani, se pune un accent mai mare și din punct de vedere politic pe valorizarea activităților de învățare,pe acreditarea lor, chiar dacă au loc în cadre (medii, condiții) mai puțin formalizate(cadranele 1 și 4), considerându-se că, de fapt, cea mai mare parte a învățăriiserealizează în acest fel. Există însă printre teoreticieni preocuparea că, odată ce această învățare, realizată neconstrângător, din plăcere, va intra tot mai mult sub incidența măsurării, a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la cerințele, nevoile și interesele cursanților, instruirea/formarea realizându-se într-un cadru mai puțin formalizat, prin metode și tehnici adecvate, în contexte non-formale și informale diverse. Considerată a fi „un ansamblu de presupoziții sau ipoteze” (Brookfield, 1986), „un set de îndrumări” (Merriam și Caffarella, 1991), „o filosofie” (Pratt, 1993) sau „o teorie comprehensivă a educației
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și formare și finalizată prin obținerea unor calificări și diplome recunoscute oficial. Continuumul învățării permanente exprimat de sintagma lifewide learning aduce în prim-plan învățarea non-formală (desfășurată odată cu traseul principal al educației și formării, în contexte formale sau mai puțin formalizate și care nu conduce la obținerea unor certificate formalizate) și învățarea informală (învățarea spontană, realizată în viața de zi cu zi, care poate nu e recunoscută/conștientizată nici măcar de individul însuși ca o contribuție la îmbogățirea cunoștințelor și abilităților sale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diplome recunoscute oficial. Continuumul învățării permanente exprimat de sintagma lifewide learning aduce în prim-plan învățarea non-formală (desfășurată odată cu traseul principal al educației și formării, în contexte formale sau mai puțin formalizate și care nu conduce la obținerea unor certificate formalizate) și învățarea informală (învățarea spontană, realizată în viața de zi cu zi, care poate nu e recunoscută/conștientizată nici măcar de individul însuși ca o contribuție la îmbogățirea cunoștințelor și abilităților sale). Deși cea mai veche formă de învățare și componentă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe termen lung. O componentă importantă în activitatea managerului organizației de educație a adulților este cea de evaluare a activității formatorului, atât prin prisma activităților de formare, cât și prin contribuția formatorului la alte activități ale organizației. Lipsa unui control formalizat al activității va duce inevitabil la deprofesionalizare și la conflicte organizaționale. De exemplu, modul în care circulă informația în organizație constituie o sursă tradițională de conflicte. În România, cultura organizațională „tradițională” se remarcă prin prezența la niveluri decizionale medii și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de-a lungul întregii vieți (lifelong-lifewide education), poate fi reprezentată ca în figura de mai jos (după „Report of the Eurotask Force on Measuring Lifelong Learning”, 2001, EC, p. 10). Ceea ce numim educație inițială a copiilor și tinerilor, în școală, formalizată, este localizată în cadranul 3. În cadranul 2 avem educația recurentă, vocațională, educația care duce la calificări certificate formal ale adulților. În ultimii ani, se pune un accent mai mare și din punct de vedere politic pe valorizarea activităților de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care duce la calificări certificate formal ale adulților. În ultimii ani, se pune un accent mai mare și din punct de vedere politic pe valorizarea activităților de învățare,pe acreditarea lor, chiar dacă au loc în cadre (medii, condiții) mai puțin formalizate(cadranele 1 și 4), considerându-se că, de fapt, cea mai mare parte a învățăriiserealizează în acest fel. Există însă printre teoreticieni preocuparea că, odată ce această învățare, realizată neconstrângător, din plăcere, va intra tot mai mult sub incidența măsurării, a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la cerințele, nevoile și interesele cursanților, instruirea/formarea realizându-se într-un cadru mai puțin formalizat, prin metode și tehnici adecvate, în contexte non-formale și informale diverse. Considerată a fi „un ansamblu de presupoziții sau ipoteze” (Brookfield, 1986), „un set de îndrumări” (Merriam și Caffarella, 1991), „o filosofie” (Pratt, 1993) sau „o teorie comprehensivă a educației
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și formare și finalizată prin obținerea unor calificări și diplome recunoscute oficial. Continuumul învățării permanente exprimat de sintagma lifewide learning aduce în prim-plan învățarea non-formală (desfășurată odată cu traseul principal al educației și formării, în contexte formale sau mai puțin formalizate și care nu conduce la obținerea unor certificate formalizate) și învățarea informală (învățarea spontană, realizată în viața de zi cu zi, care poate nu e recunoscută/conștientizată nici măcar de individul însuși ca o contribuție la îmbogățirea cunoștințelor și abilităților sale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diplome recunoscute oficial. Continuumul învățării permanente exprimat de sintagma lifewide learning aduce în prim-plan învățarea non-formală (desfășurată odată cu traseul principal al educației și formării, în contexte formale sau mai puțin formalizate și care nu conduce la obținerea unor certificate formalizate) și învățarea informală (învățarea spontană, realizată în viața de zi cu zi, care poate nu e recunoscută/conștientizată nici măcar de individul însuși ca o contribuție la îmbogățirea cunoștințelor și abilităților sale). Deși cea mai veche formă de învățare și componentă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe termen lung. O componentă importantă în activitatea managerului organizației de educație a adulților este cea de evaluare a activității formatorului, atât prin prisma activităților de formare, cât și prin contribuția formatorului la alte activități ale organizației. Lipsa unui control formalizat al activității va duce inevitabil la deprofesionalizare și la conflicte organizaționale. De exemplu, modul în care circulă informația în organizație constituie o sursă tradițională de conflicte. În România, cultura organizațională „tradițională” se remarcă prin prezența la niveluri decizionale medii și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mass media, standard aprobat COSA la data de 07-01-1999: De aceea se impune ca un bun bibliotecar școlar să cunoască procedurile operaționale, așa cum se defășoară fiecare activitate de bibliotecă, pe domeniile de competență. Procedura operațională este un model, o prezentare formalizată, în scris, a tuturor pașilor ce trebuie urmați, a metodelor de lucru stabilite și a regulilor de aplicat în vederea realizării activității cu privire la aspectul procesual, ele fiind cunoscute în practică și sub alte denumiri: proceduri de proces, proceduri formalizate etc. Pentru
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
o prezentare formalizată, în scris, a tuturor pașilor ce trebuie urmați, a metodelor de lucru stabilite și a regulilor de aplicat în vederea realizării activității cu privire la aspectul procesual, ele fiind cunoscute în practică și sub alte denumiri: proceduri de proces, proceduri formalizate etc. Pentru o bună gestionare a elaborării, aprobării și aplicării procedurilor operaționale, bibliotecarul școlar trebuie să asigure derularea tuturor acțiunilor privind elaborarea și/sau dezvoltarea sistemelor de management și control. Procedurile trebuie elaborate, aprobate și aplicate în condițiile cunoașterii și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
mulți factori: personalitatea și competența interlocutorilor, forța argumentelor puse în scenă, modul “fericit” de combinare a acestora, precum și alți factori contextuali. În general, argumentarea este pusă în relație cu demonstrarea, uneori fiind chiar confundate. Demonstrația operând, mai degrabă, cu noțiuni formalizate, desemnează o operație discursivă care stabilește adevărul / falsul unei propoziții (teze) în mod strict deductiv. Ea trebuie corelată, mai degrabă, cu limbajul formal, raționamentul pur logic, fiind decidabilă, consistentă și completă (nu i se mai poate adăuga nici o teză fără
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
umane studiate -, câteva repere conceptuale considerate, prin convenție, a nu varia. Din acest punct de vedere, nici sobrele teorii ale științelor naturii nu fac altceva: ele definesc un anume număr de constante și variabile, a căror acțiune este, de obicei, formalizată matematic. Această fatalitate epistemologică a fost bine surprinsă de L. Wittgenstein: „dacă vrem ca ușa să se rotească, balamalele trebuie să fie fixe” (2005: 117). Spre deosebire de științele experimentale, în cele socioumane, gradul de complexitate al realității studiate - altfel spus, numărul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
colectare de moluște - Bird & Bliege Bird 2000); în altele, autonomia lor economică apare târziu (15 ani, pentru femei, 20 pentru bărbați, la boșimani) (Blurton Jones et al. 1994; Hames & Draper 2003). În societățile „simple”, riguros egalitare, educația copiilor este rareori formalizată, socializarea lor revenind mai degrabă grupurilor specifice de vârstă. O trăsătură generală o reprezintă educația liberă și în mare parte colectivă de care au parte, dar și dificultatea integrării lor în activitățile adulților, cel puțin la comunitățile foarte mobile. Copiii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și cu deosebire periculoasă în contextul în care sunt evaluate structuri socio-demografice profund diferite (industrii musteriene vs. industrii epigravettiene, de exemplu). Din nefericire, portretul robot al utilajului realizat de copii rămâne încă foarte aproximativ: artefacte de dimensiuni mici, relativ slab formalizate, prelucrate de obicei din materii prime locale ușor accesibile. El este expus, totodată, diverselor echifinalități: slaba formalizare a instrumentarului litic realizat de adulți, ca și utilizarea masivă a rocilor locale, pentru epoca anterioară paleoliticului superior; microlitizarea deliberată (echipament portabil) sau
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de gestiune. în cadrul contabilității financiare (generale) se întocmesc documente de sinteză (bilanț, contul de rezultate, anexa la bilanț), care oferă o imagine sintetică și retrospectivă a situației patrimoniului întreprinderii. Contabilitatea financiară se adresează prioritar celor care finanțează, folosind un limbaj formalizat și normalizat, cu prezentarea imperativului obligativității, fiind puternic influențată de aspectele juridice și fiscale. Alocarea resurselor în interiorul întreprinderii, pentru atingerea unui scop definit, respectiv a unui rezultat, necesită o analiză din partea managerilor întreprinderii. Aceste analize se concretizează în informațiile furnizate
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
formarea competențelor în învățământ V.1. Diferite accepții ale termenului „competență” Logica competențelor a invadat câmpul educației de aproape două decenii și se înscrie în mișcarea critică a concepției dominate conform căreia educația urmărește în principal transmiterea unor cunoștințe colective formalizate. Xavier Roegiers consideră că la începutul secolului XXI se impune elaborarea unui manual școlar care să ofere competențele necesare în educația școlară. Rogiers apreciază că termenul de „competență” oferă un teren pentru confuzii, deoarece el este utilizat cu trei sensuri
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]