25,767 matches
-
traducătorul în spaniolă a operei lui Cioran și cu un doctorat despre gânditorul român. încă și mai interesante, cu un plus de participare afectivă sunt comentariile, însoțite de citate, ale Autobiografiei lui Savater. Egalează cu un crez împrumutat de la Savater formularea: ,dacă fac ceea ce-mi place și pentru care nu mă plătește nimeni, o să sfârșesc prin a trebui să fac lucruri care nu-mi plac doar ca să fiu plătit". E ceva ce li se întâmplă multora, mai ales celor cu
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
dacă pică și ea) cu Alex Leo Șerban, el afirmînd că i-a plăcut la film tranziția perechii regale de la un cuplu de marionete comice - vezi presiunea pusă pe ei pentru a produce un Dauphin - la unul de marionete tragice. Formularea m-a prins în mreje și m-a pus pe gînduri. E adevărat că intruziunea curții și a regalilor părinți în viața lui Louis și a Mariei-Antoaneta merge pînă acolo cît să spui adio intimității. Dar rigiditatea regulilor nu merge
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
privind revizuirea Constituției: Tache Farfuridi admite schimbarea, chiar în punctele esențiale, cu condiția conservării tendinței, a direcției majore, a trend-ului istoric. Se pare că auditorii, între ei și cei din tabăra adversă, înțeleg foarte bine opinia onorabilului și ignoră formularea hazlie, reținând fondul poziției sale, la care subscriu (Ionescu, Popescu) sau pe care îl dezavuează (Cațavencu)." (pp. 180-181). În schimb, acesta din urmă, port-drapel și port-parleur al modernității, pledează constant pentru înnoire și din motivul că vrea să schimbe statutul
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
și donația către Muzeul Florean a întregului ansamblu de lucrări. Dar cine este Paula Ribariu, s-ar putea întreba cineva mai puțin familiarizat cu lumea artistică românească. Răspunsul nu este nici simplu ca informație, și nici ușor de dat ca formulare. O prezentare vagă, însă, făcută deja cu un alt prilej, s-ar putea, totuși, reactualiza. Așezate în spațiul amplu al sălii mari din Colonia artiștilor, lucrările Paulei Ribariu își reconfigurează abrupt prezența. Cu toate că, în mare parte, sunt deja cunoscute, dacă
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
asupra tehnicilor persuasiunii. Oricât de limitat și închis în interesele sale sau ale grupului ar fi, nu se poate să nu înțeleagă funcția pragmatică a discursului după parcurgerea unui singur capitol, întins pe treizeci de pagini. Titlul însuși ispitește prin formularea interogativă: "Cui servește arta oratorică și de ce?" Pentru cine este cât de cât inițiat în domeniu, realizează că "Micul tratat", de peste patru sute de pagini, e o sinteză ce conține câștigurile și înnoirile acestei arte de la antici, trecând prin Augustin și
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
muzical postmodern<footnote Postmodernismul muzical reformulează imaginea eficienței sugestive, insă făcând-o într-o opoziție radicală atât cu impenetrabilitatea elitist-ermetizată a muzicii pan-seriale, cât și cu expresivismul rutinat al tradiției muzicii tributare, oferind o nouă concepție a accesibilității prin formularea unui al treilea tip de adresabilitate cu miză aproape exclusivă pe referențialitate. Semnificația acestor criterii - adresabilitatea și referențialitatea (în accepțiunea lor postmodernă), ar putea fi „lecturata” prin grila unui fenomen postmodern precum suprimarea delimitărilor între culturile savanta și populară, însă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
prin care intenționăm îndepărtarea ambiguității și confuziei ar fi încercarea unei delimitări ceva mai clare între tipologiile modernista și postmodernă a concepțiilor componistice, văzute atât genealogic - că descendentă, și "termic" - prin gradele arderii conceptuale, cât și prin claritatea coagulanta în formularea propriului stil. Drept exemplu invocam aici șapte personalități de compozitori, care într-un număr de scrieri sunt valorizați că și artiști prin definitie postmoderni. Este vorba despre John Cage, Iannis Xenakis, Alfred Schnittke, precum și despre membrii școlii minimaliste americane - Philip
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
concentrează pe expulzarea radicală a controlului procesual, concepția lui culminând în egală măsură în aleatorismul necontrolat (intuitivism sau chance music, principiu bazat și pe "importul" de spiritualitate extra-europeană - spre exemplu, tradiția și practica divinatorie I Ching că strategie componistica)<footnote Formularea propriei concepții estetice-componistice o găsim în: John Cage, "Silence. Conférences et écrits", Edition Héros-Limite, Genève, 2003. footnote>, iar ca reacție la "totalitarismul" pan-serial este reprezentativă celebra și nu mai puțin scandaloasa lucrare "muta" - 4'33'' (1952). Spre exemplu, Iannis
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Terry Riley, În C - 1964 sau Steve Reich - Piano Phase - 1967). Este suficientă oare repudierea asumată a hegemonului pan-serial pentru a-i consideră pe acesti compozitori drept aparținând postmodernismului? Sau, invers, aceasta "dezlegare" virulenta de pan-serialism determina posibilitatea formulării și realizării unui set de principii identificabile drept postmoderne? Sau, mult mai probabil, este vorba, poate, despre dialectica internă prin care modernismul înalt își articulează sensurile și energia evolutivă, nefiind (încă) vorba despre generarea unor calități funciarmente diferite? Intensitatea contestației
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
set de principii identificabile drept postmoderne? Sau, mult mai probabil, este vorba, poate, despre dialectica internă prin care modernismul înalt își articulează sensurile și energia evolutivă, nefiind (încă) vorba despre generarea unor calități funciarmente diferite? Intensitatea contestației serialismului realizată în formulări explicite ("manifeste" conceptuale) sub forma unor estetici asumate până la ultimele consecințe îi identifica drept reprezentanți ai modernității. Este vorba despre tensiunile "intestine" între diverse tipologii de programe estetice-ideologice: stocastismul, minimalismul și aleatorismul intuitivist, toate trei formulând o atitudine critică față
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
tipologii de programe estetice-ideologice: stocastismul, minimalismul și aleatorismul intuitivist, toate trei formulând o atitudine critică față serialismul integral. Drept relevant se impune faptul că hegemonia programului ideologic și estetic a serialismului integral este contracarata, surprinzător, printr-o strategie similară - prin formularea unor programe (sau manifeste) ideologice-estetice alternative care au ca scop afișarea dezacordului radical față de orientarea dominantă. La fel de modernista este și atitudinea afișării unei titulaturi stilistice - stocastism, minimalism, aleatorism/intuitivism, evident, în intenția de a se prezenta într-un mod concurențial
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ajunge în punctul culminant și final deopotrivă în întreaga istorie stilistica a muzicii occidentale, punând în balanță o legitimă interogație cu privire la utilitatea stilului și soarta acestuia în muzică generațiilor viitoare de muzicieni. Însă asumarea programatica a tehnicii polistilistice, dar și formularea, cu implicită identificare, sub egida unui determinativ de structură stilistica ridică o legitimă întrebare privind apartenența muzicii lui Schnittke la postmodernitate, mai ales în situația în care cazul curentului minimalist relevă într-un mod radical problemă compatibilității între gândirea stilistica
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
este aplicat tabularasismul eliminatoriu caracteristic mai degrabă atitudinii de tip modernist-avangardist. Cuvintele-cheie ale atitudinii postmoderne sunt (1) hiper-toleranța (blamata drept impuritate) în virtutea unei atitudini (2) recuperative (ridiculizata drept incapacitate de diferențiere) care nu presupun tăierea legăturilor cu trecutul, ci chiar formularea unor noi tehnici de asimilare a acestuia în imaginea unei (3) continuități generative. Astfel, putem constată coabitarea, cel puțin într-o primă perioadă de emergentă a postmodernismului muzical, a reprezentanților mai multor filoane tradiționale - neo-tonal (Dmitri Șostakovici, Benjamin Britten), neo-modal
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
atâta timp cât canonul reprezintă, în esență, modelul procedurii evaluative fără de care nu poate fi imaginata existența și articularea normală a practicii muzicale însăși? În acest caz, ar trebui să admitem că filonul tradiției tonale, precum și cel al tradiției atonale supraviețuiesc în formulările lor originale și își continuă existența într-un mod neperturbat de nici o fragmentare, contestației fiind supusă doar exclusivitatea, supremația și universalitatea lor în calitate de metanarațiuni muzicale și nu specificul organizării tehnicilor sau limbajului muzical. Tot astfel, spre exemplu, nu poate fi
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în jurul acelor deja consacrate prin tradiția unor practici istorice. Pentru a finaliza șirul considerentelor expuse mai sus, ne propunem schițarea unei liste repertoriale a postmodernismului muzical, aceasta subdivizata în aproximativ trei etape într-o imagine evident ipotetica și aproximativa. Însă formularea unei periodizări vizează la modul direct invocarea fenomenului canonic, deoarece conținutul unui termen periodizant precum postmodernismul (muzical) reclamă explicitarea unei liste repertoriale. Etapă 1 (1968-1979). Războiul din Vietnam și proliferarea mișcărilor pacifiste (sfârșitul anilor '60), revoluția "de catifea" în Cehoslovacia
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Cage. Etapă 3 (1991-2000+). Începutul războaielor de secesiune națională (Transnistria, fostă Republică Iugoslavă), precum și a războaielor "petroliere" (cele două războaie ale Alianței Nord-Atlantice cu Iracul și războaiele Rusiei cu Cecenia), proliferarea terorismului internațional. Emergentă noii ordini mondiale. Deceniul "Anything goes". Formularea ideii de ieșire din istoria stilistica a muzicii occidentale (Leonard Meyer, John Adams, Michael Nyman, Kyle Gann, Rhys Chatham, Robert Fink), aceasta fiind văzută că succesiune de concepții stilistice organizate în imaginea unei progresii liniare. Iminentă unor posibilități alternative de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
1992 (seria "Que sais-je?"), pp. 117 și 121. footnote>. "Dacă în modernitatea clasică era negat mediul ("atonalitatea", în defavoarea "tonalității" - n.n.), iar avangardă a negat principiul operei<footnote Iată de ce, în opinia lui Mahnkopf, compozitorii ultimei avangarde excelează nu atât în formularea mai multor concepții ale lucrării muzicale, cât mai degrabă, devin specialiști în diverse tipologii ale materialului muzical: Cage pentru principiul șansei, Boulez pentru principiul structurii, Stockhausen pentru principil formulei, Grisey pentru principiul spectrului, Xenakis pentru principiul procesului stocastic, Scelsi pentru
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
neagă negația adevărului în postmodernitate, astfel relevându-se tendința de de-postmodernizare în primul deceniu al secolului XXI. Astfel, termenul "modernitatea secundă" se referă, în orice caz provizoriu, la ceea ce urmează postmodernității atât într-un sens temporal, cât și în sensul formulării unor concluzii în plan estetic. "În muzică, modernitatea secundă reprezintă o abordare care rupe cu convingerile estetice fundamentale ale postmodernității. În primul rând, cu credința că un material modern, nou, inovativ nu mai este posibil și toate tipologiile de material
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
numai spre sfârșit, intervenția unei persoane pe care o apreciez foarte mult: Denișa Comănescu. Editor avizat și om de cultură, ea a vorbit la un moment dat despre "cultură civilizației". Am crezut că a fost o scăpare, dar a repetat formularea. Să fie vorba de un nou concept în filosofia culturii?! Nu cred! Dar, să mă explic. în limba latină cuvântul cultură desemna acțiunea de îngrijirea pământului: cultură agri. Termenul era atât de specializat, încât Vergilius numea locurile care nu cunoscuseră
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
asemenea concept există, o aștept pe d-na Denișa Comănescu să îl explice. 4. Nu mai vorbesc despre unii redactori de la Radio, care conduc emisiuni de muzică ușoară și vorbesc galopând de parcă ar anunță sfârșitul lumii, făcând și mai penibile formulări de felul: "Festivalul a fost o reușită; notă bene pentru organizatori." Sau "Sintagma Ce e val, ca valul trece i se potrivește bine cantautoarei"! (Titus Andrei) Las d-lui Șerban Iliescu explicația expresiilor de mai sus, pentru ca, în cele două
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
astfel: 665 de agenți economici participanți, 6 583 de locuri de muncă oferite, 3 869 de persoane cu handicap participante, 1 314 persoane selecționate în vederea angajării, 208 persoane încadrate în muncă. Analiza datelor și a concluziilor a permis A.N.P.H. formularea următoarelor patru propuneri: elaborarea instrumentelor de lucru pentru determinarea capacității de muncă și a aptitudinilor persoanelor cu handicap; înființarea unor centre de consiliere, orientare și integrare profesională a persoanelor cu handicap în cadrul serviciilor publice de asistență socială; înființarea în cadrul A
Agenda2003-32-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281354_a_282683]
-
în general, pentru dotarea cu materiale didactice și pentru dezvoltarea unor programe de formare continuă pentru cadrele didactice. Cele patru componente ale proiectului sunt: „Îmbunătățirea procesului de predare-învățare în școlile rurale“, „Îmbunătățirea parteneriatului școală-comunitate“, „Întărirea capacității de monitorizare, evaluare și formulare a politicii“, „Întărirea capacității de management a proiectului“. Utilizare transfrontalieră l A materialelor cu conținut didactic Comisia Comunității Europene și-a anunțat intenția de a include în programul eContent (conținut electronic al materialelor didactice), alături de țările recent admise în U.E.
Agenda2003-22-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281067_a_282396]
-
Limbă și Cultură Italiană LINGUAIT din Verona, Italia, la care se desfășoară cursuri de limbă și cultură italiană. De asemenea, se organizează cursuri de cultură, de istorie a artei, precum și cursuri specializate. Informații suplimentare, broșuri de prezentare a cursurilor și formulare de înscriere pot fi obținute la D.R.I.I.U. , persoană de contact Diana Tasciuc. A. M. PURCHEREA Criterii tehnico-profesionale l Pentru asigurarea pazei fondurilor de vânătoare Personalul ce urmează a fi angajat de către gestionarii fondurilor de vânătoare pentru asigurarea pazei suprafețelor, respective
Agenda2003-23-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281090_a_282419]
-
putem menționa câteva: „Școala adulților“ (în care elevii sunt pentru o zi profesori), meciul de fotbal între elevi și profesori, o expoziție de icoane, un concurs de desene pe asfalt, dezbaterea „Pericolul drogurilor“ și expoziția de obiecte inutile. ( L. S.) Formulare Ministerul Finanțelor Publice a aprobat modelul și conținutul unor formulare privind deciziile de impunere anuală, și anume: „Decizie de impunere anuală pentru persoanele fizice române cu domiciliul în România“, „Decizie de impunere anuală pentru persoanele străine și persoanele fizice române
Agenda2003-22-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281071_a_282400]
-
publicul, de lunea până vinerea între 9 și 11, extrase 12-13. În cadrul instituției există și servicii independente și anume: Serviciul tehnologia informației - cam. 107 (et. I, interior 107, 108, 109); Serviciul resurse umane, salarizare, financiar, contabilitate, administrativ, arhivă și gestionare formulare - cam. 308 (et. III, interior 306, 307); Biroul juridic - cam. 102 et. I, interior 103). Protocol de colaborare l Credite pentru locuințe Miercuri, 4 iunie, Agenția Națională pentru Locuințe a semnat cu Raiffeisen Bank un protocol de colaborare care are
Agenda2003-23-03-15 () [Corola-journal/Journalistic/281095_a_282424]