1,322 matches
-
să-l pună pe gânduri pe cel care accepta credințele creaționiste tradiționale. Bunăoară, existența pe aceleași meridiane, în condiții de climă și de sol foarte asemănătoare, a unor specii de plante și de animale foarte diferite, ca și prezența unor fosile cu totul asemănătoare în regiuni caracterizate prin condiții fizice diferite (de exemplu, fosile de patrupede mari în America de Sud și în Africa de Sud). Sau faptul că specii aduse de călători din ținuturi cu o ambianță foarte diferită au prosperat în noul habitat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
existența pe aceleași meridiane, în condiții de climă și de sol foarte asemănătoare, a unor specii de plante și de animale foarte diferite, ca și prezența unor fosile cu totul asemănătoare în regiuni caracterizate prin condiții fizice diferite (de exemplu, fosile de patrupede mari în America de Sud și în Africa de Sud). Sau faptul că specii aduse de călători din ținuturi cu o ambianță foarte diferită au prosperat în noul habitat. Cum își poate explica un naturalist care împărtășea concepțiile creaționiste ale teologului William
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
geologice, erau cunoscute încă în vremea lui Darwin. Darwin a privit asemenea fapte drept obiecții majore împotriva teoriei sale. El s-a referit cu deosebire la mărturiile despre apariția bruscă a ființelor multicelulare și la lipsa în straturile geologice a fosilelor unor precursori mai simpli, discutându-le ca dovezi îndreptate împotriva acceptării ideii evoluției speciilor. Darwin s-a străduit să arate că extincțiile în masă și apariția bruscă a unor noi tipuri de organisme sunt o aparență. Și aceasta deoarece a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
noi varietăți prin selecție naturală - este într-adevăr un fapt de domeniul științei experimentale, fapt acceptat de altfel de către creaționiși. Nu există însă probe că noi specii ar fi putut lua naștere pe cale naturală. Celor care susțin asta, invocând bunăoară fosile de reptile-mamifere sau de maimuțe oameni, Johnson le răspunde că existența acestora nu probează câtuși de puțin „în mod constrângător“ o tranziție evolutivă. Documentele fosile nu relevă multe forme care ar fi trebuit să existe dacă o asemenea tranziție ar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fi, prin urmare, o ipoteză lipsită de fundament empiric. Principiul de bază al explicației darwiniene nu ar fi fost testat și nici nu poate să fie testat experimental. „Dacă știința experimentală nu poate stabili acest mecanism și dacă săpăturile de fosile nu pot găsi strămoși comuni și verigile care lipsesc, atunci darwinismul, ca teorie empirică, trebuie declarat un eșec.“ Ca explicație a organismelor complexe și a apariției speciilor, teoria ar fi o „pură speculație filozofică“. Este adevărat că microevoluția constituie „un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
drept vulnerabile din punct de vedere științific au fost susținute cu atâta stăruință lasă să se bănuiască, crede el, o altă motivație, o motivație ascunsă de ordin ideologic: „Darwin însuși a stabilit tradiția darwinistă care constă în a soluționa problema fosilelor înecând-o într-un val de explicații, a cita selecția artificială drept verificarea selecției naturale, fără a recunoaște limitele comparației și a estompa distincția dintre variațiile minore și variațiile majore.“ Un cititor imparțial al Originii speciilor va putea aprecia cât
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
toate tipurile de morală scrise de istoria umanității, făcând superfluu, de aici înainte, orice alt imperativ. Știința și tehnica organizează viața pe planetă cu forța ineluctabilă a unei mutații geologice. În raport cu acestea, etica și morala au de acum frumusețea unor fosile rare. Omul contemporan nu are alternative: orice ar gândi sau face, este oricum supus coerciției "tehno- științei". Cu toate acestea, el se complace încă în atitudinea edificatoare a umanismului tradițional și a idealurilor sale, care apar însă neputincioase în fața realității
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
atât de complicat și variat ca formă, au început încă din 1665. În aceeași lucrare, Micrographia, Robert Hooke a făcut primele observații asupra cristalelor de zapadă, observații realizate cu ajutorul microscopului său. Cartea a acoperit o gamă largă de subiecte, de la fosile la plante, animale și insecte. Una dintre ilustrațiile din Micrographia a fost de o jumătate de metru și reprezenta purici. În cele mai multe exemplare care s-au păstrat din această carte, aceste planșe lipsesc; ele au fost o sursă de uimire
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
închis după dispariția lui Hariga ? Și câtă umilință... tânărul setos de putere să-i dea sfaturi despre soluția unei concilieri între și între... Atletul îi zâmbește superior și distant, ca unui ramolit simpatic. Ce v-a găsit să adunați toate fosilele astea în spectacol ? se apleacă șoptind doctorul estetician spre laureatul serii, descheindu-și, încălzit, cămașa. Frază surprinzătoare, doar pentru a provoca și a stăpâni atenția Poetului. — Ca scenografă ați ales o restauratoare de muzeu. O cunosc din perioada cât am
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ecuator, unde mările tropicale de atunci erau populate de trilobiți și numeroase nevertebrate. La începutul devonianului (cu cca. 415 milioane ani în urmă) Gondwana se găsea deja la latitudini mult mai sudice, cu un climat mai rece (lucru demonstrat de fosilele terestre care datează de atunci). Sfârșitul devonianului (acum cca. 360 milioane ani) marchează începutul unei perioade glaciare, dezvoltată pe măsură ce Gondwana se centra tot mai mult în jurul Polului Sud. O floră de climă rece, fosilizată, aduce dovezi incontestabile privind acest climat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de efectele măsurătorilor sau ale altor genuri de erori. Pe de altă parte, șmecheria pusă la cale în 1726 pentru a-l păcăli pe fizicianul și viitorul paleontolog dr. Beringer (1963) de către dușmanii săi din academie, care au falsificat niște fosile pentru a-l induce în eroare, a fost în mod sigur răuvoitoare și necinstită. Recent, deși identitatea făptuitorilor a rămas necunoscută (Daniel 1986; Langdon 1991; Spencer 1990a, b), se pare că măsluirea Piltdown a fost o încercare intenționată de a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
are nimic de-a face cu activitatea cercetătorului de antichități, deși el poate utiliza documente provenind de la culturi de mult dispărute și de la etnii foarte îndepărtate. Recurgând la o hermeneutică adecvată, istoria religiilor încetează de a fi un muzeu de fosile, ruine și de mirabilia învechite, pentru a deveni ceea ce ar fi trebuit să fie pentru orice cercetător: o serie de «mesaje» aștepând să fie descifrate și înțelese. Interesul pentru asemenea «mesaje» nu este exclusiv istoric. Ele nu numai că ne
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sensul privind „piatra de hotar“, apropo de Dorna de piatră. În legătură cu acest sens, care poate veni din baza slavă a lui dornă (apelativul dor, „spărtură“, + sufixul -na), ne putem gîndi și la un entopic romînesc dispărut dor, rămas ca o fosilă în Dealul Dorului și Izvorul Dorului din județul Prahova, precum și în aparent ciudatul Vîrful cu Dor din Bucegi, în vecinătatea Sinaiei. Cîmpul semantic al locurilor cu apă este bine reprezentat în toponimia romînească, entopicele cu sensuri foarte asemănătoare avînd de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Doar pe cele mai răspândite. Dar știi cum e, vremurile se schimbă. Într-o zi o să fie nevoie de oameni care vorbesc poloneza și maghiara și lituaniana și așa mai departe. Eu, cu limbile mele vechi europene, o să fiu o fosilă. Bărbatul râse. —Mie-mi plac limbile străine. Și tu știi mai multe? —Doar engleza, spuse el. Și irlandeza. Părinții mei s-au născut aici, și la mine în familie se vorbea tot timpul în irlandeză, chiar și când eram eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
aia slăbănoaga aia de la cineclub, aia cu „omulețul”. Personalul se avântă În tunelul lung care aproape nu se mai termină, ce-ar fi dacă s-ar prăbuși dealul, dacă acum ar fi sfârșitul lumii și ai rămâne strivit ca o fosilă și nimeni nu te-ar mai scoate de aici, și stai acolo În lumina chioară și albastră a compartimentului și, aproape sufocat, Îți fulgeră prin minte anul care a trecut, dar și cei ce vor veni, certurile cu cei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ucizi“ e după voi străin iudaismului, pacifism creștin extremist, iar rabinul Georg Wilhelm Friedrich Hegel, acest premergător al nazismului, devine dintr-odată moștenire iudaică! Îți spun, tată, Yosef Haim Brenner 1 are mai mult iudaism În degetul lui mic decât fosilele voastre În caftane și psihopații cu tichiuțe croșetate. Primii se pișă pe stat și spun că e ilegitim pentru că Mesia n-a venit Încă, ceilalți se pișă pe stat și spun că e doar un eșafodaj temporar pe care Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sinele atunci. În clipa aceea regală. Dar restul universului rămîne, de ce să rîdă pe mormîntul nostru sau să ciuntească nasul Sfinxului pe care l-am construit? Mai bine îl sfidăm! Și îi propun Doctorului să îmi găsească tehnologia cu care fosilele sfidează timpul. Apoteoza măștii de chihlimbar. Am inventat cadavrul care, în loc să putrezească, se pietrifică într-o masă sticloasă ca Luna. Așa iubiții nu ne-ar părăsi, ba, chiar, ar mai putea fi sărutați. Sculptorii ar șoma, statuile pure ne-ar
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
trebuie să rămîi ce-am fost amîndoi. Credeam În frumusețea lumii, În eternitatea destinului ei, În libertatea tuturor, și uram orice necuviință Împotriva ei și a fiecăruia. Nu ai voie. Cei care conduc acum țara, țările toate din jur, sînt fosilele unor vremuri criminale care au existat, cu siguranță În preistorie, și care din cînd În cînd tresar aduse la suprafață de oribile mișcări tectonice, refuzînd să creadă că nu mai există, impunînd, prin spaima ce-o naște lumii, existența lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de un căpitan pișcat de o manie, aidoma lui Ahab, purtînd, se pare, infirmități care nu se văd, dar care nu sînt cu nimic mai prejos de cele fizice, pornește în căutarea (la capătul căreia e vînătoarea) ultimului cititor, o "fosilă" din Marea Uitării. Un uriaș hirsut și mizantrop pînă la canibalism - din necesitate - care, invers decît ursulețul cititor dintr-un basm oarecare, răsfoiește corăbiile în căutarea cărților. Pe lîngă el, printr-o ruptură de nivel care seamănă a tunelul timpului
Cărți pe apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8344_a_9669]
-
presiune pe foaia de hârtie: e ca și cum ai băga zece cuțite diferite în aceeași bucată de unt. Oricât de puțin ai apăsa, se păstrează o urmă. Foaia are elasticitate, își recapătă forma, dar amprenta rămâne, închisă între straturi.“ „Ca o fosilă prinsă sub șisturi...“, am comentat eu. „Exact. Dar nu pot să-mi dau seama ce-i sub filigran. Uneori, autorii de hărți geografice mai băgau câte-o chestie între straturi, pe care o acopereau apoi cu filigranul: un desen, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dispun de conștiinț] și nici chiar de cea mai rudimentar] organizare biologic], sunt valoroase din punct de vedere moral. S] numim aceast] etic] „etică universal]”. Vom lua drept exemplu rocile. Exploatarea minier] ar presupune distrugerea rocilor, dezorganizarea structurilor geologice, deteriorarea fosilelor și multe situații asem]n]toare. Ce este greșit în aceste lucruri? S] ignor]m pentru un moment deteriorarea secundar] a plantelor, animalelor și ecosistemelor; întrebarea care se pune aici este dac] aceste lucruri ar fi greșit s] fie analizate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ucidem nici pentru o mie de sonde”. Politrucul e animat de „umanismul” socialist, inginerul e un „tehnic” încuiat și cu inimă rece. Vom vedea genul acesta de secvență în zeci dintre filmele anilor următori. Viața nu iartă (1959) sau O fosilă ciudată Presiunea dictaturii comuniste îi poate face pe cineaști să se schimonosească în varii moduri. Dorința de a fi neapărat altfel, de a nu se înscrie în discursul artistic oficial, de a violenta cât de cât establishment‑ul cultural-ideologic, împreunată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
recâștige locul în școală, dar e refuzat de monocluri și papioane, așa că țipă din nou, Publicitate : „M-ați trimis să lupt pentru rege, împotriva celor ce voiau pace !”. Pacea o voia Lenin, cum am zis. Viața nu iartă este o fosilă ciudată, care se găsește într-un strat geologic unde nu- i e locul. Nici în Mitrea Cocor (1952) armata română nu este denigrată cu atâta insistență. În 1959, când apare Viața nu iartă, Stalin era mort, Hrușciov își prezentase raportul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Acesta a luat naștere din pădurile tropicale preistorice care după moartea lor erau înghițite de apele mlăștinoase, ape ce erau foarte sărace în oxigenul care favorizează acțiunea bacteriei ce produce putrefacția. Astfel încât arborii au putrezit foarte încet (se poate observa fosile de frunze, ce a existat cu multe milioane de ani în urmă) și s au transformat în turbă, primul stadiu de formare al cărbunelui. În timpul formării turbei apare o degajare de gaz de mlaștină numit gaz metan. 2. petrolul se
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
chihlimbar cu nuanțe întunecate, străbătut de vinișoare fine, luminoase. Este o rășină fosilizată decât o piatră, vârsta ei putând fi uneori mai mare de 100 de milioane de ani. Nu de puține ori găsim în piesele de colecție foarte valoroase fosile de insecte sau mici părți vegetale, prinse în rășină de la începuturile vieții pe Pământ. Vechii greci considerau ambra frumoasă ca ruptă din Soare, numele său grecesc „electron" însemnând chiar "Soare strălucitor". Legenda spune că Soarele avea un fiu născut din
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]