442 matches
-
el spre poarta mare a Fortului 13 Jilava. Este dus imediat în curtea interioară, iar de acolo înăun- tru, într-un hol mare, unde se adunaseră mai mulți polițiști, paznici și supraveghetori, să -l vadă pe marele dizeur. O for- fotă de nedescris, zeci de figuri sinistre, zâmbete și grimase grotești îi trec prin față, Cristi nemaiputând să deslușească exact ce se întâmplă cu el. De-acolo este împins și tras pe un culoar semiîntunecat, într-o lumină slabă, roșiatică, un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
mers să-l întâmpine și copii și tineri pe caii lor mărunți și iuți. Apoi, de la mic la mare, satul l-a primit cu flori în marginea pădurii de la Făgădău. Alături de el se afla Maria Mohor, soția sa, cuprinsă în fote și ie, cu părul prins într-o eșarfă, cu ochi zâmbitori, parcă furată de peisaj, căreia nu-i scăpa prilejul, mai ales la hopuri, de a-și mângâia soțul, sărutându-i ochiul felin. În sfârșit, întâlnirea cu satul... Un freamăt
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
a readus în folosință pentru Dodești costumul național, pe care îl presupunea dispărut, nu de multă vreme. După desenele și indicațiile lui, maistra echipei, Achelina Beuran, a organizat toată treaba cu femeile din sat. Costumul pentru femei se compunea din fote țesute, de culoare neagră, cu o dungă roșie, verticală la încheiere, pe stânga și orizontală în partea de jos. Apoi, ie albă, cusută cu trei râuri din puncte roșii, dispuse în față și în spate. Din altițele de pe umeri se
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Radu, Gheorghe Radu, Ioana Porumb, Sistemul politic românesc, un sistem entropic?, Editura Tehnică, București, 1995, p. 122. Comitetul de redacție, „Argument: De ce Democrația Socială?”, Democrația Socială, buletin informativ editat de Departamentul de Analiză Politică al PDSR, nr. 1/1999. Dionysius Fota, „Economia Socială de Piață”, Democrația Socială, nr. 3/1999. Ibidem. „Proclamația către Națiune”, Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Comunicat al PDSR, preluat de Jurnalul Național, 17 iulie 1999. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de România Liberă, 9 aprilie 1990
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Africa, partenere de afaceri ale României (Maroc, Republica Congo, Gabon, Algeria etc.). Consultant științific la cărți editate privind lărgirea și perfecționarea cadrului juridic al relațiilor economice ale țării noastre cu alte țări (de exemplu, colectiv de autori, condus de C. Fota, fost ministru al comerțului exterior). Activitate profesională În plan bilateral: Elaborarea și negocierea de acorduri bilaterale cu caracter economic, care făceau obiectul atribuțiilor Ministerului Comerțului Exterior: acorduri comerciale și de cooperare economică și tehnică (de exemplu, cu S.U.A. în baza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Pentru nemțeni, venirea americanilor era comparabilă cu înfrigurarea cu care evreii îl așteptaseră, cândva, pe Mesia, pe Unsul Domnului Dacă binefăcătorii de peste Ocean și-ar fi făcut apariția, înfometații și deznădăjduiții aceștia ar fi așternut în calea lor toate bundițele, fotele, iile, sumanele și căciulile și ar fi căzut în genunchi înaintea lor, cu adâncă smerenie, ca în fața unei sfinte icoane făcătoare de minuni. Vin americanii? Era colacul de salvare, singura șansă de supraviețuire a unor ființe care nu mai aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
biologie Vlad Constantin - profesor fizică Vladu Elisabeta - inginer mecanic Voiviciuc Liliana - inginer mecanic Voicu Nicolae - maistru mecanic Club sportiv: Arginteanu Nicolae Banabic Ioan Ciupercă Pavel Cristian Dobre Negoiță Marian Bezede Traian Luca Ionel Marinescu Vasile Au fost secretari : Antohe Alecsandra Fota Ioana Mirabela Hanganu Maria Ion Ștefania Mișcă Ioana Vasilescu Mădălina Voicu Iuliana Culică Anna Marina Contabilitate : Crăciun Ștefana Văleanu Viorica Trâncă Ecaterina Laborant: Vilău Doina Elevii de ieri profesorii de astăzi În lungul său drum spre împlinire școala a format
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
P. - Decizia financiară în unitatea economică, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1980 12.Bran P; Costică I. - Economia activității financiare și monetare internaționale, Editura Economică, București, 2003 13.Cerna S. - Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996 14.Fota Constantin - Economie internațională, Editura Universitaria, Craiova, 2001 15.Păun, Cristian - Capcanele Țintirii Inflației, Finanțare.ro, 12 Martie 2010 16.Popa, Dan - Cât de bună e, totuși, țintirea inflației ? 2 Februarie 2009, Dan Popa’s Weblog 17.Pîrvu Gheorghe Macroeconomie, Editura
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
frumos împestrițată: neagră cu picături galbene, albe, verzi, roșii. De aceea o caută multe fete mici, puindu-și mînile în calea ei, ca să treacă peste dînsele, căci cred că apoi se învață ușor la flori sau rîuri de cămeși și fote. Șuierat Se crede că nu e bine ca o fată să șuiere, căci atunci ar plînge Maica Domnului. Tacîm Hîrburi de tacîmuri nu-i bine a le ținea în casă, că ar aduce nenorocire. Talpă Cînd te mănîncă tălpile, ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doilea cerc al infractorilor, cu funcții de conducere, să aibă, în caz de nevoie, un adăpost confortabil, căptușit cu dolari, căci, vorba aceea: banii nu au miros. [...] Directorul IAS Goești, unde s-a săvârșit prejudiciul mai sus amintit, se numește Fota Remus și este rudă prin alianță cu doamna Lina Ciobanu . Acesta, în disperare de cauză, după ce primul anchetator penal, procurorul Gheorghe Anghelescu, îl învinuise și pe el, a venit la mine și m-a amenințat că, dacă nu mă potolesc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Vlad Constantin - profesor fizică Vladu Elisabeta - inginer mecanic Voiviciuc Liliana - inginer mecanic Voicu Nicolae - maistru mecanic Club sportiv: Arginteanu Nicolae Banabic Ioan Ciupercă Pavel Cristian Dobre Negoiță Marian Bezede Traian Luca Ionel Marinescu Vasile 23 Au fost secretari : Antohe Alecsandra Fota Ioana Mirabela Hanganu Maria Ion Ștefania Mișcă Ioana Vasilescu Mădălina Voicu Iuliana Culică Anna Marina Contabilitate : Crăciun Ștefana Văleanu Viorica Trâncă Ecaterina Laborant: Vilău Doina Elevii de ieri profesorii de astăzi În lungul său drum spre împlinire școala a format
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al rumânului, așa cum le mai păstrau Încă, până de curând, neamurile mele din Argeș și din Țara Oltului, Înțolite astăzi cu stămburi proaste din târg și cu resturi din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama făcea bucate deosebite, pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
soția profesorului și istoricului literar, aprigă patrioată, îmbrăcând uneori costum național, prietenă cu vestita naționalistă doamna Bratu, avocată ce-și avea biroul pe aceeași stradă cu grădinița și care nu părăsea niciodată acest veșmânt de gală (fire argintii în țesătura fotei): la defilările de 10 Mai, trona astfel în tribuna oficială, fiind una dintre figurile marcante ale Clujului copilăriei mele. Eu o zăream adesea cu servieta doldora de dosare, ce contrazicea costumația femeii durdulii și iute de picior. Primul lăcaș pedagogic
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
albe depărtându-se pe sub crengăritul negru al pădurii desfrunzite. 29 dechemvrie [CÂNTECE ALBANEZE]* Cântec albanez Frunză verde mătrăgună, Am ieșit sara pe lună, Ca să cânt dintr-o gurdună. Spre izvorul cel din vale Iată-mi iese mândra-n cale Cu fotă și cu paftale. Vino, mândro, la izvor, Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să știi că mor. Dar mândruța n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată poezie populară comunicată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bunii gospodari. Cei care își chibzuiau bine lucrurile în familie și gospodărie. Iar părinții mei, mai ales cât a trăit tata, chiar erau niște gospodari pricepuți, harnici - după cum am mai spus. Țin minte că în Ajunul Crăciunului era mare for fotă la noi în casă. Atunci se făceau turtele. Din alua tul realizat din făina de grâu, cernută cu sita cea deasă, pe c are mama o păstra ca pe o comoară și nu o prea împrumuta la vecini, făina combinată
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
prin mijlocul capului, ochii mari, caprii, ce se uitau mirați la mine, sprâncenele arcate și îmbinate, nasul fin ca a unei dame mari, bărbia rotundă și plină, iar, cînd râdea, două gropițe cochete. Cămașa albă, cu altițe și mâneci largi, fotă curată și nouă328... Sigur că mai sunt și alte personaje în proza lui Eminescu, pe care le bănuim venite din realitatea familială, dar sunt greu de identificat. Ar mai putea fi marcat episodul realist pe care-l putem socoti drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pin mijlocul capului, ochii mari, caprii, ce se uitau mirați la mine, sprâncenele arcate și îmbinate, nasul fin ca [a] unei dame mari, bărbia rotundă și plină, iar, când râdea, două, gropițe cochete. Cămașa albă, cu altițe și mânici largi, fota curată și nouă, iar picioarele goale. Cu cât o priveam, îmi părea mai frumoasă și-o sărutai încă o dată. - O! zise ea, râzând vesel, îți iei la guri parc-ar fi dentr-al tău... ia fii bun, mă rog, de-ți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pădure. Pe urmă, Zogru s-a dus la horă și a bătut cu opincile cele noi pământul albit și neted din fața bisericii. Era tot satul adunat acolo: fetele îmbrăcate toate cu haine noi, cu trupușoarele strânse în brâuri și cu fotele roșii, bătute cu fir galben, alunecând drepte, în față și în spate, peste cămașa albă, până la glezne; și băieții uitându-se ucigaș printre șuvițele negre de păr. Femeile bătrâne împărțeau dansatorilor ouă și colivă așezată pe foi de hrean, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
serie de particularități benefice pentru cultivarea artei populare. Aici este unul dintre foarte puținele locuri din județul Vaslui în care s-a conservat costumul popular autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Călătorii străini erau, și ei, impresionați de produsele locale, comentându-le favorabil, cu mici excepții, dar și acestea erau undeva laudative. Unul dintre oaspeții străini ai Moldovei pe la 1700, Weissmantel, considera cu ipocrizie că iile cam transparente de borangic și fotele strânse pe corp dezvăluie prea mult din frumusețea fetelor. Dar, prin observațiile sale, face una dintre primele descrieri ale portului popular moldovenesc. Peste timp, depășind astfel de mici răutăți, străinii vor admira țesăturile românești, un exemplu fiind și iile românești
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
surcele, Ș-un iepure schiop Într-un vârf de plop". Dimpotrivă, cea care suspină după Nițu îl cheamă cu toată ființa, iar celui care i-ar spune "Nițu vine" i-ar da un galben din salba de la gât, firele corsajului, fota și zavelca, care sunt cele două șorțuri din față și de la spate, pantofii și cămașa căci Nițu se va mulțumi cu restul. Părăsită, ea imploră moartea pentru ea și pentru rivală. Întâlnirile și prezentările se fac la joc, la horă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
atentatele de la Paris și intensa lor mediatizare înseamnă că pe frontul din Ucraina nu s-a întîmplat nimic se înșeală amarnic. Acolo războiul continuă și nimic nu e sigur. Însuși noul nostru președinte a fost numit de către unii (vezi Iulian Fota, în "Foreign Policy", nov.-dec. 2014) "președinte de război", anticipîndu-se o escaladare a conflictului în timpul mandatului său. În ultimii 25 de ani, România a fost ferită de astfel de probleme, avînd o poziție și o pozițio nare geostrategică foarte bune
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
e în zona siguranței economice. Deci nu văd ce modificări trebuiesc făcute", a spus Băsescu. La o dezbaterea în domeniul apărării organizată, luni, în Aula Academiei Române, ministrul Apărării, Corneliu Dobritoiu, a avut un schimb de replici în contradictoriu cu Iulian Fota, consilier prezidențial pe Apărare. Dobrițoiu a criticat Strategia Națională de Apărare propusă de Președinție, considerând că documentul este doar "muzică lăutărească", "un panseu", "un articol", "un eseu" dacă nu se iau în considerare resursele financiare, precizând că documentul nu a
Dobrițoiu, după ce Băsescu l-a făcut Moș Teacă: Este liber să pună etichete pe cine vrea () [Corola-journal/Journalistic/40944_a_42269]