4,121 matches
-
Acasa > Poezie > Delectare > ARCAȘ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului ARCAȘ Arcașii obosiți nu mai aruncă Săgețile, ce-s frânte sau sunt boante, Pe lângă lună trec abia, razante, Zadarnică e-atunci întreaga muncă. Iar stelele-s prea reci și prea distante Și eu nu pot decât să presupun că Ascultă vreun îndemn sau vreo poruncă, De a ne face clipe
ARCAŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382164_a_383493]
-
trăi, va merge la școală, va merge la colindat...știam că Dumnezeu îl iubește, atât de mult încât își făcuse timp să vină la noi în seara de Ajun... Pe masă, uitată , o pâine se uscase de mult timp...am frânt în mâini o bucățică de pâine și am băgat-o în gură. Lacrimi mari mi s-au rostogolit pe față. Erau atat de mari... pâinea amestecată cu lacrimi devenise împărtășania pentru o mamă care câștigase lupta cu Moartea și o
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
Sfintei Euharistii, de bună seamă că aici ar fi intercalat referatul său. Instituirea Sfintei Euharistii este descrisă aproape cu aceleași cuvinte și de către Evangheliștii sinoptici și de către Sfântul Apostol Pavel: Deci mâncând ei, a luat Iisus pâinea și mulțumind, a frânt și a dat Ucenicilor zicând: Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu. Și luând paharul și mulțumind, le-a dat lor zicând: Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru voi se varsă, spre iertarea
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
Hristos. Această părticică euharistică însă nu rămâne o simplă participare pentru adevăratul creștin, ea merge mai departe, creând o comunicare profundă și generală cu Iisus Hristos. Este ceea ce subliniază Sfantul Ioan Gura de Aur când zice: "Pâinea pe care o frângem nu este ea comuniune cu trupul lui Iisus Hristos? De ce Sfântul Apostol Pavel n-a zis participare? Pentru că el a vrut să dea faptului o semnificație mai mare și să arate marea legătură de unire. Căci prin participare noi numai
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
Braniște. Frângerea pâinii este o comuniune personală cu Iisus Hristos: După cum acest trup se unește cu Iisus Hristos, tot astfel noi ne unim cu El prin această pâine. Dar de ce Sfântul Apostol Pavel a adăugat: "Pâinea pe care noi o frângem". Este ceea ce se poate vedea întâmplându-se în Euharistie, nu pe cruce, unde se petrece contrariul. Dar ceea ce El nu a suferit pe cruce, suferă în producerea pentru tine și rabdă ca să fie frânt pentru a-i umple pe toți
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
adăugat: "Pâinea pe care noi o frângem". Este ceea ce se poate vedea întâmplându-se în Euharistie, nu pe cruce, unde se petrece contrariul. Dar ceea ce El nu a suferit pe cruce, suferă în producerea pentru tine și rabdă ca să fie frânt pentru a-i umple pe toți". În pâinea euharistică, toți creștinii formează o unitate, asemenea boabelor de grâu în pâine. În ea sunt adunate și strânse la un loc toate mădularele Bisericii, după cum în pâine sunt împreunate o mulțime de
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
Duhul și prelungește pe Iisus Hristos Cel comunitar și sobornicesc în fiecare mădular al Trupului Său. Căci, zice Sfântul Apostol Pavel: "Paharul binecuvântării pe care-l binecuvântăm, nu este oare împărtășirea cu sângele lui Iisus Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este oare împărtășirea cu Trupul lui Iisus Hristos? Căci o pâine, un trup suntem noi cei mulți, căci toți ne împărtășim dintr-o pâine. (I Cor. X, 16-17). Dacă noi formăm un singur trup pentru că participăm la aceeași pâine
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
coîncorporării noastre umane, sau mai bine-zis, al sfințirii noastre prin această biserică, după cum subliniază tot Părintele Profesor Ene Braniște. Constituirea Bisericii în ziua Cincizecimii este urmată imediat de revelarea naturii sale: "Și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget... și, frângând pâinea..., luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii" (Fapte II, 46). Viața credincioșilor dobândește deci un stil euharistic comunitar: "Iar toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de obște" (Fapte II, 44). În lumina Înălțării și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
un adevărat spațiu sacru, ca într-o biserică, prin care sufletele s-au apropiat de Dumnezeu. Trăia credința cu atâta intensitate încât avea o uimitoare forță de mobilizare și influiențare a celorlalți.” El nu dăruia, ci se dăruia .Era pâinea frântă pe altarul suferinței poporului său pentru mântuirea neamului omenesc prin Cruce.“( Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtată ). Deși condamnat politic, Valeriu Gafencu este un mărturisitor și mucenic al lui Hristos pentru poporul roman aflat în suferință și în ghiarele ateismului
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
o perdea, care îndată fu în flacări. Focul se urcă îndată până la tavanul scenei. Eu scosei două coriste de pe scenă, cari încremeniseră de spaimă, și văzui pe câțiva lucrători sărind de sus prin flacări pe scenă și unul [î]și frânse un picior. În acel moment focul pătrunse cortina și flacăra, dusă de curent, ieși în teatru, ajungând până la loje. Fugii în stradă și întâlnii pe directorul Jauner. Ajungând în fața teatrului, se părea că publicul a ieșit deja și, nemaivăzând pe
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
sub pământ, m-a înfricoșat pe viață. Tânărul tehnician care mă însoțea m-a purtat prin culoare piezișe, generatoare de claustrofobie, scunde și înguste de parcă umblam printre picioarele unor scaune... Însoțitorul se amuza de teama mea, pe când treceam pe sub bârne frânte; el le bătea, voios, cu palma: ŤAstea sunt cele mai de încredere, s-au înțeles cu greutatea pământului!...ť ŤPorțileť, poem care ulterior vorbește despre maturitate ca Ťrăstignire în cruceť (ca triumf vremelnic al unui gimnast la inele), se deschide
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
mine însumi, cel de azi, într-o compoziție declarativă de pe la mijlocul culegerii: "Aș vrea să las o amintire în mișcare, / nu de-un portret bătrân să-mi leg / numele, cu barba coborând ca o ninsoare / peste litere, cu liniile chipului / frânte în unghiuri / de timp în renunțare." Mai departe, mă adresez "viitorilor", la oamenii Ťce vor sui din iubiri". Pornirea înduioșat demagogică decade într-un cras automatism realist-socialist: "încerc să recunosc / drumurile voastre viitoare, / aidoma zidarului întretăind cu mistria în aer
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
năzuia, în anii 1946-1947, să-și dovedească importanța națională, istorică și culturală, după modelul grupărilor romantice germane din centrele universitare Heidelberg, Jena, Berlin. Ingratitudinea istoriei de la 1948 a blocat maturizarea deplină a unei grupări literare, a răzlețit individualitățile și a frânt necruțător destine.
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
tocmai deschiderea limbajului esopic. Primul înțeles se referă la situația oricărei fabule, iar în acei ani Arghezi îl traducea pe Krîlov. Al doilea înțeles, cel subversiv, se referă la condiția exprimării cifrate sub dictatură: "Robul neputând, pe vremuri, să crâcnească, frânt în jug,/ Fără ca să fie-n târguri spânzurat ori pus pe rug,/ Totuși, fiindcă trebuința de-a cârti e omenească,/ Cuteza, ascuns în pilde, ticluit să se rostească./ Strecurată-ntre durere, lege și fărădelege,/ Pilda fiecare după mintea lui o
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
se informeze asupra politicii bolșevice de infometare a unor regiuni întregi, unde populația a fost literalmente decimată sau adusă la treapta cea mai de jos a sălbăticiei, antropofagia. Regimul așa-zisei "Dictaturi a Proletariatului este o culme a terorii". Aceasta frânge rezistența a milioane de nefericiți. Factorul principal, care a făcut ca pretutindeni să se înstăpânească frica este G.P.U.-ul, viitorul N.K.V.D., și mai nou, K.G.B., responsabil de cele mai abominabile crime. Din cauza persecuțiilor se înmulțesc sinuciderile. Comunismul sovietic, la
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
fără trepied. Părea că intră pe ultima sută de metri pregătirea strategică a unei bătălii serioase. Gesturi precise, mișcări exacte, mîini îndemînatice care desfăceau, înșurubau, montau, asamblau întruna aparate sofisticate de fotografiat. Corpul, mîinile, capul desenau prin aer ritmul mișcărilor frînte din dansul contemporan și postmodern. Semiîntunericul intensifica misterul și, într-un fel, clandestinitatea prezenței lui. A acțiunii, a limbajului. Nu prea văzusem așa ceva pe la noi. Poate doar în timpul Pieții Universității cînd apăreau de peste tot fotoreporteri străini cu aparatură ciudată, ca
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
zi mi-o adusese prefecul Timișoarei, împachetată într-o minusculă cutie de fursecuri. Așa cum fusese împachetată în grabă de către buna mătușe Mariți, carenu-și putea veni în fire cu plecarea aceasta pe nerăsuflate. Pare că o văd încă în pragul ușii frângându-și mâinile. La Timișoara sosind, locuiesc la Pension Central, foarte bine și confortabil. Seara trebuia să cânt în Lugoj și pentru aceasta plecăm la ora șease după amiază, însoțită fiind de Alma Cornea, muzicantă și profesoară de pian la Conservatorul
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
săi de prim rang și marginalizarea celor rămași în viață sau în libertate. Importante direcții de cercetare, cum ar fi cele strălucit reprezentate de Dumitru Caracostea, Mircea Vulcănescu, Ion Ionică, Anton Golopenția, Vasile Băncilă, Ernest Bernea, Petru Caraman, au fost frânte cu brutalitate, întreaga comunitate etnologică fiind supusă unui sistematic proces de intimidare și constrângere ideologică". Pe de altă parte, detenția n-a fost nici pentru autorul cărții doar temă de cercetare și de meditație, ci, de câteva ori, chiar tristă
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
Angelo Mitchievici Noica s-ar răsuci în mormânt/ Îmi place să leg cuvânt după cuvânt/ Silabele le frâng, consoanele le strâng/ O iau punct cu punct/ Am reconstituit o nouă limbă/ Plec cu autobuzul, dar o fac cu stil, /Bă!" Versurile de mai sus nu sunt din Paraziții, ci reprezintă o improvizație pe o temă dată, talentul e
Călătorii într-o curte interioară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7047_a_8372]
-
oglindindu-se ca într-o largă apă. / Ieșit din somnul de abis, pe gură / pune-ți nevastă aura, întreaga-i țesătură: /izvor de tinerețe nesecând, plutire / a catedralei, pe amnios, către mire. (traducere de Miron Kiropol) Pătrunde dimineața prin perdea / frângându-și raza ca-ntr-o apă,-n ea. Tu, evadatule din somn, păstrează / și nimbu-i, și urzeala,-n ora trează: / fântână a Juvenței, naos gotic / al unei catedrale pe valul amniotic. (traducere de Șerban Foarță) Stagnation (ŤStagnareť), le prilejuiește celor
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
între file îngălbenite de timp care, din când în când, sunt scoase la iveală de cercetători. Un astfel de gest aparține Ilenei Silveanu care, prin lucrarea sa, ajunsă acum la cel de-al optulea pas, relevă istorii ale multor destine frânte în lupta anticomunistă din regiune. Volumul de față cuprinde date despre dosarele celor judecați și condamnați în instanțe. Demonstrația arată că nucleul de rezistență din zona Domașnea-Teregova a avut aderenți, lupta continuând până în 1989. Ileana Silveanu: Cărările speranței, volumul VIII
Agenda2006-22-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285017_a_286346]
-
să-mi iei ce n-am avut vreodată. Îmi repet asta ca pe o mantră, Într-un ritual care prevede un final apocaliptic Pentru cei slabi de Înger, nu există inimi de rezervă Nici măcar aripi sau tuburi de oxigen Zborurile frânte sunt pasiunea gândului meu de tine atunci când au făcut cunoștință cu moartea În ochii ei nu se citea durere, era o placiditate sclipitoare abia când mi-am izbit tâmpla de rațiune, ochii morții au plâns. Covorul capul s-a așezat
POEZII. In: Editura Destine Literare by Alina Agafiței () [Corola-journal/Journalistic/99_a_385]
-
Almăjului. Sub fierul necruțător cad gemând, Ca niște ostași bătrâni, Ce au apărat satele de turci, de nemți și de ruși Cad secerați de mâna lacomă a veneticului Stejarii, fagii, ulmii, fala pădurii. În vaierul lor plâng strămoșii și se frânge un neam. Doina Cântecul acesta vine din adâncurile pământului și din tăriile cerului. Din Învolburarea apelor Din stihiile furtunii Îmi pătrunde simțurile, Se strecoară În fibra ființei mele tulbură, trezește un dor de necuprins de neînțeles, un dor de risipire
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
camioane acoperite cu prelate năvălesc În sate, Soldați Înarmați coboară Înconjurând casele Pătrund cu sila În obor, -Aveți voie să luați atâta cât puteți duce, zic mai-marii lor. -Unde ne duceți, ce am făcut, ce aveți cu noi? Femeile Își frâng mâinile, Își smulg părul din cap Se cântă ca după mort, copii plâng, câinii urlă a jale Bărbații privesc spre soldați, muți, ca de piatră. În urma lor casele rămân triste, pustii,blestemate. La școală ni se spune: au fost luați
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
Roți. Atmosfera întâlnirii celor doi amintește, oarecum, poveștile orientale de înțelepciune animalieră: „Bău și rămase neclintită: o cobra mare, cu ochi nemișcați, fără pleoape. - N-am băț, n-am băț! zise Kim. O să fac rost de unul și-o să-i frâng spinarea! - De ce? Și șarpele e pe Roată, la fel ca noi - urcând sau coborând în viața asta - foarte departe de izbăvire. Mult rău trebuie să fi făcut un suflet ca să primească învelișul ăsta! ... Fie ca eliberarea ta să vină repede
Kim și Gora by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3927_a_5252]