387 matches
-
perioadele de criză, de reorganizare strategică, de potrivire a investigației cu problemele curente ale vieții, cu practica. În fiecare epocă istorică în parte au existat situații confuze, unele așa-zise puzzle-uri caracteristice, generatoare de "rupturi" epistemologice în sistem, de frângeri și completări ale unor verigi de susținere a domeniului de cunoaștere științifică. Deseori, acestea au fost însoțite de veritabile "complexe de conștiință", de reașezare și reorganizare a ramurilor de suport ale paradigmei, de completare articulată a celor vechi, pe măsura
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care se bucură orice transformare. În fond, fiecare etapă a acestei treceri este supervizată cognitiv cu trimitere la voință, fără motorul responsabil al acțiunilor neputând fi de conceput nici o ducere la îndeplinire în sfera unei alternanțe deconstructiv-edificatoare, în sfera unei frângeri utile a fluxului interiorității. Conștiința de sine devine, astfel, instanță întemeietoare a actelor voluntare (le argumentează, le susține și apoi le explică) și partener "întârzietor" al unei dinamici excesiv vitalizate care poate însoți adeseori acumularea subiectivă de conținut sufletesc. Acesta
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al revelatului, între inaparentul sensului nemanifestat și posibilul unei întrupări imaginale. Loc deschis și totuși gol, al răsfrângerii în sine a golului care nu are ce arăta decât vacuitatea plăsmuirii, sensul invers al dizolvării. Dar ce sens poate avea această frângere pe dos, răsfrângerea unui gol care se arată drept ultimul posibil? Și apoi, ceea ce se întoarce astfel și creează locul întâlnirii nu arată ceva în chiar miezul golului răsfrânt, acolo unde solzii timpului se dizolvă-n fântâni? Imaginea aceasta, apărută
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
oglindire a aceleiași imagini în mii și mii de unde, într-un izvor uriaș"16. Iar ceea ce rămâne, după trecerea în netrecător, este "vedere și clarviziune", răscruce a vizibilului adus la Unul, "mai mult decât a fost inițial pentru că a intervenit frângerea"17, răsfrângerea prototipului pe chipul imaginii. Nu este aceasta tocmai "icoana transparentă" a lucrurilor, "o nouă față a Logosului nouă necunoscută ca imagine până acum", noua imagine venită "din adâncurile înrădăcinate ale firii" care arată "cerul ascuns în matca izvoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
productivi, totuși până la această dată nu se cunosc soiuri sau hibrizi rezistenți la această boală și numai aplicarea unei tehnologii corecte și respectarea recomandărilor date poate limita pagubele produse de ciuperca(vezi tab 3). 4.1.3. Pătarea brună și frângerea tulpinilor de floarea soareluiDiaporthe helianthi. Această boală este una dintre cele mai recent apărute la culturile de floarea soarelui. A fost semnalată în 1980 în Voevodina Iugoslavia, de unde s-a extins și a apărut în Ungaria, România, Bulgaria, Italia și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1983), de H. Iliescu și col. (1983), iar în Iugoslavia de M. Acimovic (1987). Simptome. Aceste două ciuperci produc pe organele aeriene (frunze, tulpini, pălării) pete negre în dreptul cărora țesuturile putrezesc și în condiții deosebit de favorabile, ciupercile pot produce chiar frângerea tulpinilor. Pe primele frunze apar pete brune, mai întâi pe margini apoi și spre centru. Frunzele atacate au pete negre, cu un ușor inel de decolorare, pete de diferite dimensiuni care se pot uni și în acest caz ocupă suprafețe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îndemna, zicând: Mântuiți-vă de acest neam viclean. Deci cei ce au primit cuvântul lui s-au botezat și în ziua aceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete. Și stăruiau în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciuni. Și tot sufletul era cuprins de teamă, căci multe minuni și semne se făceau în Ierusalim prin apostoli, și mare frică îi stăpânea pe toți. Iar toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ale vieții religioase, trad. rom. de Magda Jeanrenaud și Silviu Lupescu, Editura Polirom, Iași, 1995. 3 Se cuvine să adăugăm câteva cuvinte. Paginile acestea din Sfânta Scriptură sunt nemaipomenite. Trei aspecte trebuie urmărite aici: îndemnul la botez; viața organizată în jurul "frângerii pâinii", adică am zice noi, cei de azi în jurul Sfintei Liturghii și problema filantropiei, prin faptul că toate erau de obște. Aceste rânduri din Sfânta Scriptură, pentru teologi, atunci când fac tâlcuiri biblice, reprezintă o prefigurare a vieții din împărăția lui
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o putere unică de predicație colectivă (glosolalia nu este un dar individual). Primii creștini mănîncă, se roagă, trăiesc împreună, raportul lor cu Absolutul este de tip asociativ și defensiv, și nu te așezi singur la masă pentru sărbătoarea pascală și frîngerea pîinii: nu există euharistie "solitară". A crede în Hristos înseamnă imediat "a trăi întru Hristos", înseamnă a participa la viața Bisericii și a o împărtăși. Cel care se convertește nu se întoarce acasă pentru a sărbători bucuria despărțirii, el iese
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
după cum apare chiar din Faptele Apostolilor, cu administrarea sacramentelor Botezului, Mirului etc.; așa cum rugăciunea era particulară și publică, la fel era și cea euharistică, adică Sfânta Jertfă a altarului. «Și erau stăruitori în învățătura Apostolilor și în comuniunea fraternă, la frângerea pâinii și la rugăciune» (Fap 2,42). Rugăciunea și îngrijirea sufletelor: iată, în două cuvinte, un program complet de viață bisericească. Nu se vorbește aici nici de beneficiu, nici de preocupări familiare sau de alt gen; toate aceste lucruri au
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
primul rând, iubește; apoi predică — 98. Gata să fie și preoți în «salopetă» — 99. Un fenomen îngrijorător — 100. «In charitate Christi». 86. La baza credinței creștine se află unitatea «Ei erau stăruitori în învățătura Apostolilor și în comuniunea fraternă, la frângerea pâinii și la rugăciune... Mulțimea celor care au crezut era o singură inimă și un singur suflet. Nici unul dintre ei nu spunea că ceea ce are este al său, ci toate le aveau în comun... De fapt, nu era nici unul dintre
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
viu, iar Eu trăiesc prin Tatăl, tot așa și cel care mă mănâncă pe Mine va trăi prin Mine. Cine mănâncă această pâine va trăi în veci» (In 6,48.50b-51. 53.57-58b). Primii creștini de la Ierusalim «erau stăruitori în frângerea pâinii», adică în unirea frățească a pâinii euharistice, așa cum este interpretat de mulți. De ce ne mirăm că o așa de mare devoțiune asiduă față de pâinea vieții ar fi produs atâta vitalitate și că sacramentul iubirii ar fi creat minunile unității
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
relațiile între sentimentele personajului-narator și modul în care acestea modifică/ influențează portretul eroinei. (fascinație - misterioasă, ireala). 4. Deduceți două trăsături ale personajului masculin din felul în care se raportează la personajul feminin. Ela -colaje de texte "Era atâta tinerețe, atâta frângere, atâta nesocotința și atâta generozitate în ochii înlăcrămați albaștri că a trecut biruitoare. Era această fată un continuu prilej de uimire... [...] Femeia această începuse să-mi fie scumpă tocmai prin bucuria pe care i-o dădeam făcândumă să cunosc astfel
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
artistice, să se ajungă la ceea ce se numește ,,capodoperă“. ,,Mircea Eliade a ocupat de la început în literatura română un loc aparte: izvoarele sale de inspirație nu erau comune celorlalți romancieri. A fost printre primii care au acordat monologului interior și frângerii lineare a timpului, importanța cuvenită. Este un «ghicitor în pietre» nemaiîntâlnit“1. Opera sa deschide o direcție nouă în proza românească dintre cele două războaie mondiale, contribuind la sincronizarea ei cu spiritul veacului. Mutația a avut loc în veacul al
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
durere, crizantemele, „val de-argint, ochi de-argint fulgerat”, făclii ale adormirii, nufărul, „luntrașul” ce bate la porțile nopții, macul, „rug” al sângelui jertfit, violetele martirajului - sunt martori ai Tainelor din adânc, altele, mărturii ale Grației (crinul, „zbor înalt”, „albastră frângere de val”, potir pentru heruvimi „ce lin cad”), semne și amintiri cerești (auroralul mărgăritar, floarea soarelui, „sfântă astră-ntre noi rânduită”). Dar, cel mai adesea, ele stau mărturie pentru ambivalența întocmirii lumești: „zbor de-argint le-adie-n margini crenelate / Iar la sân
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
însuși: În biserica pustie, lângă arcul în părete,/ Genunchiată stă pe trepte o copilă ca un înger (s.n.);/ Umbra ei, ce ca și dânsa stă în rugă-ngenunchiată85. Nimic nu lipsește în descriere: Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri,/ Palidă și mohorâtă maica Domnului se vede86. Din mucuri ostenite cad picurii de ceară, dar ceea ce revine obsedant este faptul că, în esență, rugăciunea creează lăcașul: Muri sfințiți de-a omenirii rugăciuni îndelungate 87. Alteori, ca-n Stigoii spre exemplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
seama că este cu neputință. Se înciudă și cu o furie crescândă începu să rupă ramurile acelea care se frângeau ușor, neașteptat de ușor, fără să opună nici o rezistență. De fiecare dată un zornăit metalic, nefiresc și agasant, însoțea fiecare frângere. Acest zgomot reuși să-l enerveze la culme. Rupea, rupea crengile, înaintând spre locul de unde se auzea un plânset monoton și stins ca o părere. Începu să lovească și cu picioarele în ramurile acelea blestemate ce se rupeau de parcă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
abdicarea” de la viziune), în barbiana Pământ roșu „virtualitatea/ îmi apare cu mâinile pătate de realitate”, iar poetul își dezvăluie adevăratul model, modernist, religios-metafizic, al limbajului: „Pâinea se frânse în bucăți./ Limba se frânse în cuvinte”. De altfel, tema stănesciană a frângerii cuvântului și a sfâșierii eului liric e prezentă în Grota, Vers, Locul de trecere, acesta din urmă unul din cele mai originale poeme ale sale. Cu Ruleta rusească (1993) livrescul revine într-o nouă formă: ciclul Ediție critică propune imitații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
îmi va fi Pravila". Așa zicînd, pe luminoasă Enitharmon răpit-o-a-ntr-un Val De lîngă Los departe luînd-o, însă o copleși cu cea mai dulce tristă grijă Pe-un mare val în caldu-apus, îmbălsămîndu-i sîngerînda rană. O, Los cum mai urlắ la frîngerea în două! Se rupseră fibrele toate, 60 Acolo unde Enitharmon la stînga să stătea nedespărțita, cu o năprasnica durere. Căzînd pe stînci, răcnit-a-ndurerat pînă ce sîngele Din curgere se-opri: apoi cu prelung vaier își plînse caznele pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
si fruntea-i radioasa precum ziua, săgeta un minunat dispreț. Tharmas privi de pe stînca-i și ¶2 Oceanu-i liniștit, norii se-adună-n jur, si vîlvătăile iubirii Mădularele nemuritoare le-nfășoară, luptînd în bucurie aprigă. Nu îndelung; tunete, iuți fulgere, vînturi năprasnice și frîngeri Se năpustesc asupra-mperecherii ce se zbate, în crunte suferințe zvîrcolindu-se 5 Ei zac, în agonii se zbuciuma sub cerurile ce le sînt acoperămînt. ¶3 Cu pîntecu-i acuma fecundat 347, Enion fugi și-n munții verzi se-ascunse, Insă aicea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vieții plantelor și decuplarea sa în momentul morții acestora: -----evoluția reală; evoluția medie; ↓ momentul provocării morții plantelor. Viața plantelor a continuat inducând un rH constant, scăzut, timp de 7 zile. </footnote>, moment în care plantele au fost ucise (1) prin frângerea coletului, astfel încât plantele să rămână întregi, dar nefuncționale. Pierderea treptată a corpului eteric (fiind vorba de un grup de plante (12 la număr) − pentru a întări câmpul eteric −, era de așteptat ca acest fenomen să fie treptat, urmare a morții
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și pedepsit). Dar Noul Testament amintește și de epoca următoare, a vărsătorului, prin alegoria prezentă la Cina cea de taină, alegerea locului căreia fiind decisă urmărind un om ce ducea un vas cu apă (simbolul Vărsătorului) (Marcu, 14.13). Mai mult, frângerea și împărțirea pâinii în cursul acelei cine, ar semnifica, în aceeași opinie, ceea ce se așteaptă de la epoca Vărsătorului, o repartiție echitabilă în ceea ce privește principala problemă a umanității: hrana. Comentariul cu care dorim să însoțim aceste considerații scoate, credem, în evidență o
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
aici, căci a înviat precum a spus mai înainte“ (Cf. Mt 28,6); mormântul Domnului devine loc al nașterii noastre spre viața veșnică. Sărbătoarea învierii în viața noastră primește un alt sens pe care îl descoperim de fiecare dată la „frângerea pâinii“ - adică la sfânta Liturghie - asemenea discipolilor care se îndreptau cu inimile resemnate spre Emaus. Acești doi ucenici, Luca și Cleopa, se întâlnesc cu „Singura Persoană din Ierusalim care nu știe ce s-a întâmplat în acele zile“ (Cf. Lc
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
nu o știau încă. Cu toate acestea, cuvintele spuse de Călător de-a lungul drumului au făcut treptat să ardă inimile în ei. De aceea l-au invitat: „Rămâi cu noi“. Așezați apoi în jurul mesei cinei, L-au recunoscut la „frângerea pâinii“. Și deodată El a dispărut. A rămas înaintea lor pe masă pâinea frântă și în inima lor dulceața cuvintelor Lui. Cuvântul și Pâinea Euharistică, mister și dar al Paștilor, rămân de-a lungul secolelor ca amintire perenă a pătimirii
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
tatălui, și învață-ne cuvinte și gesturi de pace: pace pentru pământul consacrat prin sângele Tău și scăldat în sângele atâtor victime nevinovate. Iubiți credincioși, Sfânta Euharistie este momentul prin care recunoaștem și noi prezența reală a lui Cristos la „frângerea pâinii“, la sfânta Liturghie, și devenim mărturisitori ai învierii Sale. Aceasta este speranța noastră, bucuria noastră și aceasta este credința noastră. Anul acesta este declarat Anul Euharistiei, iar Sfintele Paști reprezintă chiar patima, moartea și învierea Domnului, dar și instituirea
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]