1,684 matches
-
în genunchi,tăcutși gândul e sărutsau poate cântpe ăst pământpe buze gust divinte aștept în nopți prelungide dulce așteptare alături azi să fim... XVII. ZBOR FRÂNT, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017. ZBOR FRÂNT pământ și nămol cerul uscat și gol o pasăre a rămas nu a plecat cu al ei stol nici bob de grâu nici frunză nu'i pe sol vântul sufla,sufla cu aripa ruptă zbura și zbura prin viscol,prin
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/viorel_birtu_p%C3%A2r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2188 din 27 decembrie 2016. LACRIMI MUTE meleaguri mute nimic nu adie doar frunza uscată de vie adie nu-i vie știi doar... suflet sărman trecut-a timpul e târziu o viață frântă de ce să plâng aici și lacrimile-s mute un ultim cer pe cer nu cer nimic decât un cer pe cer aș vrea să plâng dar lacrimile-s mute oare sunt viu tu crezi că știu și dacă știu... Citește
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/viorel_birtu_p%C3%A2r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
vis și-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Când buciumul sună cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sînge din codrii cu inima frântă. * Pe lame de plug și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce dulce-i e miezul și coaja-i amară Acasă, în țară, când țara e-ntreagă. * Aici ne iubește și râul și ramul Și
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Imnul_mecena_romeo_tarhon_1340016264.html [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
SLOVELOR”, EDIȚIA A II-A, 2016 - SECȚIUNEA POEZIE, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016. MĂDĂLINA - ANDREEA STAN (Comanesti / Bacău) - PREMIUL ÎI la Concursul Internațional „MEMORIA SLOVELOR”, ediția a II-a, 2016 - Secțiunea POEZIE Gând frânt Ce lucire prețioasă e-n pânză de paianjen topită de soare... Ce vibrație sonoră e-n firul de iarbă secerat de vânt... Ce gol este spațiul dintre cer și pământ! Ce chip, legătura dintre om și cuvânt, Între toate acestea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
de soare... Ce vibrație sonoră e-n firul de iarbă secerat de vânt... Ce gol este spațiul dintre cer și pământ! Ce chip, legătura dintre om și cuvânt, Între toate acestea, poate înfățișa? Iar liniștea morții îmi întuneca gândul prea frânt... A răsărit apusul zilelor din urmă.. E clipă când apare un alt început al vieții, un alt destin... Ce glas nobil e-n strigatul lui speriat de reîntoarcere! Lăcrimând, se zbate în disperarea eternității... Ce nepăsare arde în omul din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
început al vieții, un alt destin... Ce glas nobil e-n strigatul lui speriat de reîntoarcere! Lăcrimând, se zbate în disperarea eternității... Ce nepăsare arde în omul din mine iubitor de avânt! Și stau fără teama, și-mi îndemn gândul frânt să viseze... Citește mai mult MĂDĂLINA - ANDREEA STAN (Comanesti / Bacău) - PREMIUL ÎI la Concursul Internațional „MEMORIA SLOVELOR”, ediția a II-a, 2016 - Secțiunea POEZIEGând frântCe lucire prețioasă e-n pânză de paianjen topită de soare...Ce vibrație sonoră e-n
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
de soare...Ce vibrație sonoră e-n firul de iarbă secerat de vânt...Ce gol este spațiul dintre cer și pământ! Ce chip, legătura dintre om și cuvânt,Între toate acestea, poate înfățișa? Iar liniștea morții îmi întuneca gândul prea frânt...A răsărit apusul zilelor din urmă.. E clipă când apare un alt început al vieții, un alt destin...Ce glas nobil e-n strigatul lui speriat de reîntoarcere!Lăcrimând, se zbate în disperarea eternității...Ce nepăsare arde în omul din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
început al vieții, un alt destin...Ce glas nobil e-n strigatul lui speriat de reîntoarcere!Lăcrimând, se zbate în disperarea eternității...Ce nepăsare arde în omul din mine iubitor de avânt!Și stau fără teama, și-mi îndemn gândul frânt să viseze...... XXIV. DANIELA OATU (VASLUI)- PREMIUL ÎI LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL „MEMORIA SLOVELOR”, EDIȚIA A II-A , 2016 - SECȚIUNEA POEZIE, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016. DANIELA OATU (Vaslui)- PREMIUL ÎI la Concursul Internațional
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
noi. Cu suflete de păpădii în vals e plin văzduhul Și-n ritmuri zarea geme în zgomot a pustiu, Pe dealurile pârjolite crește miros de moarte Și viața-n plină viață miroase a sicriu. Cad pe alocuri pene cu tot cu aripi frânte Purtând sub greutate și puf de păpădie, În urlete de groază se așterne-ncet și noaptea, Iar plumbul fără zgomot se zbate în sicrie. Cad lacrime șuvoi spălând de sânge zarea, Curg râuri gri de aripi și puf de păpădie
PUFUL MORȚII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1477565003.html [Corola-blog/BlogPost/366382_a_367711]
-
lor cel sfânt, Îi cheamă rădăcina adânc înfiptă-n glie Să-și întregească soarta înscrisă în vecie, Să împlinească visul transmis cu legământ, Să lase ceva-n urmă că trec pe-acest pământ, Să-și curețe tulpina de atâtea vise frânte, Să se întoarcă acasă la lucrulile sfinte, Ce așteaptă în tăcerea durerii strămoșești, Strigată din adâncuri să nu le părăsești, Că ramul pe tulpină sunt prinse-n rădăcină, Țăranul fiind țara legat de-a lui țarină, Ce-l strigă acum
ŢĂRANUL ESTE ŢARA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_borbei_1419855520.html [Corola-blog/BlogPost/362311_a_363640]
-
ei, Nici n-am jignit-o cu nimic vreodată, Scriu prietenii și scriu dușmanii mei Și bucuria mi-a rămas curată! Nu port la nimeni ură pe pământ, E loc destul sub soare pentru toți, Cu sufletul ca pâinea caldă frânt, Scriu și eu, citește-mă când poți... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Scriu și eu... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate
SCRIU ȘI EU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1457285637.html [Corola-blog/BlogPost/383334_a_384663]
-
zidi, femeie-ană“, dar, concomitent, și„soldatul de plumb“ ori „sentinela ultimului cânt“, deposedat de propria cetate, însă gata să aștearnă noi însemne pe răbojul vremii ( Sunt sentinela ultimului cânt, / sub vămile de fum ale tăcerii, / uitat de flori cu trupul frânt, / mai las un ceas pe marginea-nserării. // Cetatea mea de mult e cotropită / și-n turnu-i orologiu grav tot bate, / pe când un murg cu stele sub copită / nechează îndelung cu gluga nopții-n spate. Și-n golul orb prin turlele
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1446709879.html [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
Chiar dacă îmi pare că sunt lepădat, Eu știu că Isus mă veghează! Mai sunt pentru-o vreme trecut prin cuptor, Să ardă și zgura rămasă, E clipa din urmă, e ultimul zbor, Traiectul ce duce spre Casă! Mi-e aripa frântă, lovită de-acei, Ce spun că-s creștini din născare, Eu vreau ca să iert, căci mi-e milă de ei, Chiar dacă durerea e mare! Mai fac câte-un pas, mă opresc și oftez, Privesc la răscruce zenitul, Citesc din Cuvânt
E CLIPA DIN URMĂ, E ULTIMUL ZBOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1468885342.html [Corola-blog/BlogPost/382105_a_383434]
-
-l numesc? În Carte scrie Că Dumnezeu cunoaște mila, Ajunge să mai uiți de tine. Iar muntele rămâne-n urmă, Cu tot ce am iubit zadarnic, Strălucitor, prezent și harnic, Mă scoate Dumnezeu din junglă. *** Imi este inima o aripă frântă, În frunte port o rană adâncă, Sapă suflarea în aerul dur, Trăiesc cu durerea în plin huzur, În sfera de sticlă e sufletul-jar, Doar întunericul n-are hotar, Pe roata norocului sunt schingiuit, De ce aștepți, Doamne, să fii iubit? Sau
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
de promisiunea care, Tatăl Preasfânt lăsat-a în Cuvânt, Astăzi zâmbesc și inima-mi tresare, Căci casa mea-i intrată-n legământ. De lăcrimez, e lacrima cea sfântă, Ce din înalt coboară pe pământ, Căci Dumnezeu a luat o trestie frântă Și a făcut-o parte din Cuvânt. Rămâi cu noi, Părinte-al nemuririi, Ai noștri pași condu-i spre porți de har, Să înflorim mereu ca trandafirii Și să rodim privind înspre calvar. Cuvântul Tău să lumineze fața, Acelora ce
ÎMI AMINTESC de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1430167422.html [Corola-blog/BlogPost/373847_a_375176]
-
mai e și cu paparuda asta aici? (Tare): Târgul Moșilor la Obor neică, nu la mine acasă. ESCROCUL: N-a... n-a... n-a... CUCU: Ce-mi dai, mă'? ESCROCUL (opintindu-se): N-a... n-a... CUCU: Na-ți-o frântă că ți-am dres-o! ESCROCUL (negație): N-a... n-a... n-a... CUCU: Na, că mi-am găsit beleaua! ESCROCUL (Cuvintele întregi le pronunță repezit): N-a văzut Pa, n-a văzut Pa... N-a văzut Parisul ce-ai
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_1_ion_untaru_1357194947.html [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
eter... El a spus că te întâlneai cu mine din dorința de a evada... Așa să fie, oare? Nu prea cred... Dacă ar fi fost așa, mi-ai fi spus-o... Aș fi știut. Încă o remarcă. Încă un zbor frânt. Încă o iluzie. Nu voi fi liber niciodată, fir-ar să fie... Niciodată!!! NICIODATĂ!!!, am răcnit într-o eliberare aproape neomenească. * Zac printre manuscrise neterminate, cești sparte de cafea, blugi prăfuiți - imagine completată într-un mod nu tocmai reușit de
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1435946842.html [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
moarte pe ălei. Castanii gemeau trist brațe negre alungând După frunzele moarte foșnind duse de vânt Eu pe langă băncile goale am trecut Și am gasit o pasare tristă însingurata cu părul bălai Plângând pe o bancă amarnic după zboru-i frânt. M-am oprit tulburat de lacrima ochilor triști A păsării cu părul bălai și inima ruptă Am depus o mângâiere-balsam pe alabastrul de tâmpla Din preaplinul de lacrimi și doruri ale inimii arse Ne-am îndepărtat împreună prin toamne, prin
PE-O ALEE PARCULUI ,, STRAND de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1467665937.html [Corola-blog/BlogPost/370650_a_371979]
-
cuvântului, de multe ori, se avântă pe culmile înzăpezite ale trăirilor, așteptând „vulturul” neliniștilor - să-i sfârtece preaplinul inimii, „când întunericul m-apasă,/ când Disperarea/ mă devoră,/încă mai cred în /miracole, / încă mai cred /în Destin,/ în aripa zborului frânt,/ în cioburile visului sfărâmat,/ întregindu-te din lacrimile-nghețate /ale sufletului...” să-l elibereze de „eul” zbuciumat, captiv într-un trup de carne și de vânt, sortit încă de la naștere unei continue dezintegrări universale. NORBERT Wiener spunea undeva: “ Cea mai
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
zăvorî focul / în piatra nevăzutelor catedrale din mine/ devenind rugă veșnică înlăuntrul meu...”( vise din Amurguri flămânde...); „înveșmântă-te cu mine,/ primind în suflet /flămândele-mi ninsori/ce se scurg prin Clepsidra Vieții.../ înveșmântă-te cu mine,/cu aripile-mi frânte,/învățând ce e zborul...” (înveșmântă-te cu mine...) În spatele fiecărui cuvânt se află un suflet tensionat, un suspin neauzit, o Lacrimă a Lumii focalizată într-o singură inimă, la ceasul de seară când „însingurările” răscolesc în răni nevindecate. „însingurat în
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
culese din grădină, oamenii mă pun pe masă și m-așează delicat pe un macrameu scrobit ori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit. Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământă până când burtos cumplit mă trântește pe jos frântă și-apoi, gură după gură, vin flăcăi să bea o dușcă, însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușcă. Sau decad dintr-o ulcică și mă fac strachină goală să mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoală, să mă umple
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
voce tremurândă, cu-o urmă de mândrie, însă obrazul lacrima-i îneacă bătrânului ce-n brațe ține poza cu draga lui soție. Moartea se plimbă, mândră, cu cheia nemuririi la gât, pe potecile bătătorite de rugile sufletelor din azilul inimilor frânte. Doar ea, Moartea, pare a fi singura care, Nu uită niciodată să vină! Autor, Olguța Luncașu Trifan Ianuarie.13.2015 / August.14. 2015 - Iași - Precizare Acest material a fost scris pentru a face parte dintr-un Volum de proză, Cenaclu
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1446194816.html [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
forța versului, de rostogolirea de rouă a cuvintelor înveșmântate în mireasma grâului tânăr, în care hălăduiesc macii, privighetorile și noi, oamenii, cei care ne rezemăm de o umbră, repede trecătoare suflare de viață. Afară, melancolii-unduiri-ale toamnei, chemări spre departe, doruri frânte precum gâturile lebedelor în trestii subțiri, pe Nil, în umbra sfidătoare a Piramidelor. Înlăuntru, fețe destinse, distinse, ascultând, ca pe o rugă în munți, lumina căutând, primăvara, când aerul e proaspăt ca laptele crud iar în inimi coborâse însuși Iisus
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Seara_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
își freacă leneș ochii, încercând să-și scuture somnul în fața răsăritului ce-i gâdila pleoapele. În fiecare noapte își împletesc reciproc conștiințele încercând tardiv să reunească într-un puzzle, drumuri inițiatice care nu mai duc nicăieri, din linii concave, spiralate, frânte, pe fețele crăpate ale oglinzilor atemporale, spiritele eliberate din cuștile carcaselor de lut răpite pe neașteptate de îngerul morții, în simbioză cu spiritele celor vii, care eliberate din hățurile conștiințelor treze, își sondează propriile adâncuri privindu-le cu ochii dorului
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
cântă, E-un cântec de jale ce inima-mi tristă frământă, Pădurea de azi e doar umbra pădurii trecute, Nimic nu mai e cum a fost...și toate-s pierdute... Strâng macii din vale și-i pun lângă inima-mi frântă, Cu sufletul meu, ei, roșii ca focul, cuvântă, De dor și de jale ei plâng pe pământ mari petale, Pe-ai mei triști obraji cad lacrimi-ascunse, de jale... M-așez iar pe iarbă ținând ochii deschiși către cer, Departe de
TRĂIRI... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1476031645.html [Corola-blog/BlogPost/369094_a_370423]