1,676 matches
-
prima oară în cadrul eXplore dance festival-ului de anul trecut. Partitura coregrafică de maximă greutate a reprezentat-o, ca și în prima variantă, dansul lui Timea Kovacs, chiar dacă, de astă dată, în locul desenului unduitor, corpul dansatoarei a folosit preponderent linii frânte, pornite din toate încheieturile brațelor și picioarelor, care, precum niște crengi, se frângeau, se deschideau, propulsau corpul de la pământ. Prin contrast, mișcările Valentinei de Piante erau lejere, ușor plutite, desfășurate numai pe verticală. Lucrarea, în ansamblul ei, nu a fost
Ca pasărea Phoenix by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4678_a_6003]
-
impresia a trece cu ușurință peste barierele convenționale. Fără sfială prototipul eului liric adoptat e demonul romantic. Stihurile românului par a relua elanul lermontovian: „Eu sînt îngerul căzut, mă puteți pipăi,/ dacă este puțin vînt puteți să-mi zăriți aripile/ frînte zbătînduse sub piele ca amintirea/ pe cerul frunții. Vă vorbesc prin supraviețuitorii/ dezastrelor interioare,/ vă vorbesc prin îndrăgostiții care au greșit cerul” (Îngerul căzut). Dar autorul local îi acordă venerabilului personaj o costumație adusă la zi, plebeiană. Bardul își altoiește
Un manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4589_a_5914]
-
se rostogoleau prăpăstios la vale; viforul șuiera, gemea și urla în răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de codri zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină frîntă ale fulgerelor spintecau, pe linii fantastice și nemărginit de lungi, întunecimile fioroase ale nopții înalte... Fierbeau văzduhurile și cerurile clocoteau sub descărcările zguduitoare ale tunetelor, și pămîntul înfricoșat se cutremura nemernic, pană în cele mai din adînc ale temeliilor sale
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
viața ei. Această riscantă viziune e salvată de calitatea compozițiilor coregrafice, atât cele create pentru Julieta, cât și pentru personajele masculine care o secondează sau evoluează aparte. Scriitura lui Edward Clug este una personală, cu un desen preponderent unghiular, adesea frânt, delicat în mișcările Julietei, dar de o vigoare remarcabilă în compozițiile de grup bărbătești. Ambele piese montate de coregraf la București, dar mai ales cea de-a doua, pun în valoare, în primul rând, pe interpreții bărbați. E o mare
Salt stilistic spectaculos by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5833_a_7158]
-
universul pur coregrafic al acestor spectacole, deși variate ca tematică, toate au ca numitor comun: stilul de mișcare liberă al creatoarei lor, în care liniile, ușor ezitante, ingenue, se frâng adesea, corpul evoluează în spațiu pe verticale și ele adesea frânte, dar își caută parcă forța și din întâlnirea, uneori brutală, cu solul și se încarcă, când și când, alternativ, când cu fervoare, când cu un dramatism, epurat însă de orice îngroșare. Aceleași frângeri se puteau regăsi și în mișcarea concretă
La urma urmei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5622_a_6947]
-
Iar la drum de-ntors, apăsând cu talpa pedala și pârghia laterală, voi porni din nou în iureș pe șosea. Cuburi Să ne-mpăturim aripi de vedenii. Noapte. În colțuri, ușă peste ușă se lasă casele. Umbre stâlcite, mii. Felinar - flacără frântă. Cenușă. În odaie vântul lemnos cosește mobila. Oglinda cu greu mai ține masa, talger cu câteva cireșe. Fața mi-i ca smaraldul din vitrine. Tu - în rochie neagră, zbor, poemul negrelor unghiuri din lumea pestriță. Îți sprijini în tavan ascuțit
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
desprinderii de viață. Michaela Murgia scrie povestea inițierii unei fete într-un rit arhaic, pe care depărtarea și întoarcerea o fac să înțeleagă prețul plătit de accabadora. Cartea cucerește cu poezia ei aspră, fremătând de mistere, cu istoriile unor iubiri frânte - cea din tinerețea Bonariei și din adolescența Mariei, cu iubirea perpetuă a mamelor pentru copii, fie ca mama dintâi sau mama ultimă. A amâna moartea Întâlnirea cu moartea și amânarea ei repetată de la un Crăciun la altul dă tensiune și
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]
-
dea apa sfințită, mângâindu-ți degetele și să nu fie îndrăgostiți nebunește? Nu era nimeni s-o învețe acest lucru pe Odalie, așa că ea a stat acasă în mohorâtele zile de la începutul Postului Paștelui, și-a oblojit draga ei iubire frântă și a jelit așa cum au făcut întotdeauna femeile, atunci când un bărbat a fost necredincios. Iar într-o zi când ea a cerut să revină la Mănăstirea Ursulinelor, acolo unde își petrecuse copilăria, doar că de această dată dorea să revină
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
atunci când era vie. Ar trebui o herghelie întreagă... - Cât face un măgar în cai putere? întrebă Pârnaie, privind peste capetele lor. - Am belit-o, zise Iadeș, înțelegând rostul socotelii și făcând semn resemnat piticului. Începură să tragă amândoi de bara frântă, dar nu făcură decât să zgâlțâie puțin cabina. Chisăliță privi neajutorat către Pârnaie, dar nu primi decât încurajări, nefolositoare de altminteri. Iadeș se cocoță pe botul mașinii care, cu tablele clăpăuge una peste alta, lăsa să se vadă țevăria ruginită
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
ca ceilalți oameni, altminteri înălțimea l-ar fi scos chiar pe el însuși din sărite. Ar fi avut mâini mari, cu degete scurte și ar fi dănțuit nervos, pe loc, bătătorind pământul sub tălpi. Și ar fi avut o voce frântă, pornită din gât, care s-ar fi auzit până departe. Dar cum Calu nu era nici om, nici cal, păstra câte ceva din fiecare, încât, dintr-o parte, umerii săi păreau un greabăn bolovănos, iar, pe de altă parte, greabănul se
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
timp. Pare o nouă șansă a destinului. Iar Ovidiu Cotruș începe să scrie cu o forță reînnoită și să publice cu mai mare frecvență. O viață alternând sub semnul destinului. 1 Din volumul în pregătire: Cercul Literar. Destine împlinite - Destine frânte. 2 „Tribuna Română”, Arad, 1943, nr. 7, miercuri, 8 septembrie. 3 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, I, 1944, nr. 3, p. 2. 4 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, I, 1944, nr. 2. 5 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, I, 1944
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
editată de Corina, a apărut în cinci exemplare o carte intitulată Maxone. Atenție, bibliofili! Astăzi,prima dată de când suntem pe lume - ce-i drept, e foarte cald -, venind dinspre Gemeni a trebuit să ne așezăm pe bordura de la Popa Chițu, frânți. Dacă la șase, ori șase jumătate, ușa de la dormitor nu e larg deschisă, înțeleg că T a adormit abia spre dimineață; mă întorc în pat și îmi spun ce grabă am, tot nu mă ocup cu nimic.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
foarte des întîlnit în lumea literară, cu note similiascetice. Primele poeme ale lui Ioanichie Olteanu au aerul unor digitații menite a aproxima puterile expresive, dar nu fără aluzii la propriul destin intuit din capul locului: „Aci la-ntretăierea acestor linii frînte/ te simt cum arzi și-naltă te-mprăștii ca un fum./ Nu-i nimenea să plîngă, nu-i nimenea să cînte./ Doar eu purtat de vînturi între azur și scrum” (Desen pe bancă). Motivul rural („sămănătorist”) e deja fin persiflat
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
s-au schimbat. Armonia gravă a țâșnirii spre care havuzul pietrificat este un miracol - mărturia unei plenitudini, al unei tensiuni creatoare aproape supraomenești. Fluviile de sunete din toate clopotele revărsându-se, plecând, coborându-se asupra orașului printre ogive și arcuri frânte sunt ca bătaia de inimă, viața sonoră a catedralei, voce a pietrei în care sălășluiește spiritul. Aci, în foarte protestantul centru al Germaniei, catedrale catolică e totuși în fiecare seară plină: credincioși din toate straturile sociale, mulți soldați tineri ; toți
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
fost evocate de Lia Lungu cu gândul la cei care de prin anii ‘50 au pornit activitatea la Câmpul Românesc. Momentul artistic pregătit cu migală s-a desfășurat Într-un decor dominat cromatic de roșul macilor, ca simbol al vieții frânte, și negrul morții, culori aflate parcă anume În covorul Întins pe peretele de fundal. Pentru a situa spectacolul ritualic În atmosfera casei țărănești tradiționale, decorul era completat cu două măști populare executate de Nicolae Popa din satul Târpești, Jud. Neamț
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
la propriile lor cărți. „Minunat!”, mi-am zis, și am publicat o pagină de ziar despre Cei o sută. Am fost, se pare, singurul care a urmat îndemnul. Dezamăgit, am trimis la România literară o scrisoare deschisă cu titlul Dialogul frânt, care mi-a fost publicată prompt. Aceasta a avut, în sfârșit, un ecou: cineva care a semnat prof. Gruia Novac m-a tras de urechi, pentru că mă plâng nejustificat și lipsit de bărbăție și mi-a transmis că ar fi
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
scris. (Într-un alt număr al revistei, Nicolae Manolescu a apreciat calitatea controverselor și polemicilor dintr-un număr special al revistei, cu excepția intervenției dlui. prof. Gruia Novac.) Totuși, eu am urmat sfatul și am continuat să scriu. Numai că Dialogul frânt este mai actual ca oricând. Încă înainte de 1989, am publicat un articol în care afirmam („cu nerușinare!”) că ierarhiile literare se realizează în România la cârciumă. Vorba bancului: „Să fim optimiști! Se poate și mai rău!”: iată, astăzi, critica literară
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Nicolae Scurtu, Ion Stăvăruș și contemporanii săi - mărturii, corespondență, iconografie. Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2008, 216 pag. 2. Ion Stăvăruș, Spre Cap Nord - Pe urmele lui Giuseppe Acerbi șZbor frânt... de Sanda Anghelescuț. șBucurești, Press Image, 2008ț, 90 pagini și Ion Stăvăruș - Scrieri. Istorie literară. Volumul 1-2. Ediție concepută și restituită de Nicolae Scurtu. București, Editura Ars Docendi, 2010-2011, 293 pag. (1) și 205 pag. (2). 3. Ion Stăvăruș, Elena
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
impresii, fragmente de roman. Vreau să-ți faci drum în această revistă, unde bucățile d[umi]tale vor fi tipărite frumos, sub ochii mei, mai îngrijit decât la Adev[ărul] literar, unde textul apărea pe o pagină mare, în coloane frânte și la un loc cu bucăți străine. Despre edituri vom mai vorbi. Numele d[umi]tale va fi din ce în ce mai cunoscut, poate să am grijă și de asta, când mi-o veni la îndemână să te laud, și în curând nu
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
pe unde treceau profeții stihuiți în ceara ceții. Povestește-le fântână măștile caleștile ducând Doamna mea stăpână răni și taine surâzând tavernalilor de rând. Mă cheamă la cer părinții strânși la masa suferinții cimitirului de ger. Zăpada topește sfinții pânea frântă rar respiră dogoare/ înmiresmare și a vinului sudoare pâlpâie clipiri de lyră. Măria-sa maica bună - floarea paștei în furtună - mânile își împreună în năpăstuita sare și-n troienele amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
parte a mișcării estetice din care o ramură subțire frumoasă și tristă ne privește de peste tot din toate ferestrele sale și nu depind de Roza Rozalia de nicio formulă chimică-a nopții nici de glezne înrourate nici de un vers frânt și nici de nefericiții vraci de grădinarii cei răi de aceste sfinte neînsemnate detalii Rozalia cea fără formă nici înger nici basm e de-abia o adiere deasupra unui strop mai mare ca Dunărea și vijelioasă printre prăzile noastre tălmaci
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
Nicolae Panaite NAVALIREA Oameni cu tăblițe de argint în mâini au ieșit în piața mare a Iașului. O ploaie frântă s-a abătut asupra lor; unul câte unul au umplut catedrala. O piele mare și vorbitoare trece prin dreptul fiecăruia: am fost a ta și a ta și a lui, am fost a tuturor, neștiind nimeni unul de altul; de
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
al Republicii Moldova? Care credeți că a fost momentul nefast? Cel mai nefast moment, de fapt cea mai nefasta perioadă a fost cea de după alegerile din 30 noiembrie 2014. Interesele meschine ale unor lideri politici au frânt acest zbor. Un zbor frânt am obtinut noi, până la urmă! După cum am mai spus, trebuie să ne axăm pe reforme, pe justiție, pe sistemul bancar, să demonstrăm că suntem europeni nu doar antropologic și în virtutea faptului că limba română este deja limba a Uniunii Europene
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a ajuns aici; cum de, fără să fim în chip propriu amenințați cu dispariția, ne-am pomenit imobilizați sub clopotul unei izolări funciare, demnă de cea mai sublimă ratare a pariului unui creator cu mediul, sau de încurajare a zborului frînt prematur. Cu alte cuvinte, s-a instalat în țarcul nostru un soi de adiaforia, o indiferență ori nepăsare soră cu cel mai sever tip de neutralitate cognitivă. Este aici și mîna destinului, a cărui lucrare se traduce prin traiectul irefutabil
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
pe care am avut ocazia să îl citesc în format electronic, fiindcă nu a apărut încă în Spania), este provocator în primul rînd prin subiectul incomod: sado-masochismul în dragoste. Dar provoacă, deopotrivă, și tulburarea noastră în fața ideii de destin uman frânt. Personajul principal, Ricardo Somocurcio, este un ,tălmaci", un interpret angajat temporar la UNESCO, un traducător literar în ultimă instanță, cu o viață banală, al cărui unic vis este să trăiască în Orașul Luminii; este un individ fără părinți, fără țară
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]