4,656 matches
-
Simona Tache Câteodată mă frământa tot felul de întrebări ciudate. De exemplu: De ce băiețeii sunt trași de urechi când nu sunt cuminți, iar fetițele nu? Cineva mi-a zis că fetițele sunt, probabil, discriminate pozitiv, ca să nu le fie deformate urechile. Cu băieții nu-și
Urechiusa interzisa by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18387_a_19712]
-
Simona Tache Asta mă frământa pe mine, aseară, înainte de a adormi. Care e diminutivul corect al lui “abominabil”. Voi ce ziceți?
Abominăbiluţ sau abominabiluţ? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18380_a_19705]
-
Așa încât serbările se mută în Șanțul Cetății. Timp de trei zile orădenii vor fi întâmpinați de prințese și cavaleri, de arcași și cai, reconstituind atmosfera medievală, oferind un program interactiv. Cei ce vor fi prezenți la evenimente vor putea să frământe lutul sub îndrumarea meșteșugarilor, să croiască piele sau să modeleze metalul. Concertele din fiecare seară, de rock, folk sau folclorice vor întregi atmosfera de sărbătoare. Chiar dacă Cetatea se află în pline lucrări de restaurare, se vor face ghidaje în grupuri
Trei zile de serbări medievale [Corola-blog/BlogPost/97333_a_98625]
-
prospețime pe care îl aduc cu ele, făcându-și loc printre norii din gânduri... Însoțirea lor în călătoria vieții face ca aceasta să fie mai plăcută, mai ușoară și mai plină de pasiune! Amalgamul de sentimente, simțiri și mister, ce frământă ființa pe căile întortocheate ale propriilor dorințe de întâlniri, și regăsiri infinite, față în față, a sinelui, oglindit în orice pare desprins din părți ale reflectării esenței propriei persoane, se transformă continuu într-un mic univers, ce ... Citește mai mult
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
prospețime pe care îl aduc cu ele, făcându-și loc printre norii din gânduri... Însoțirea lor în călătoria vieții face ca aceasta să fie mai plăcută, mai ușoară și mai plină de pasiune! Amalgamul de sentimente, simțiri și mister, ce frământă ființa pe căile întortocheate ale propriilor dorințe de întâlniri, și regăsiri infinite, față în față, a sinelui, oglindit în orice pare desprins din părți ale reflectării esenței propriei persoane, se transformă continuu într-un mic univers, ce ... XXIII. UN VIS
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
care a vrut profesorul să le-o dea: “E un lucru bun să muncești pentru a mânca o bucată de pâine caldă”. Actul II îi adună pe elevi la Bătrână acasă unde există un cuptor de cărămidă, o masă de frământat, scaune, făină, ustensile de bucătărie. În timp ce Bătrâna pregătește aluatul pentru pâine, evocă vremurile de altădată, când, în nopțile de iarnă, participa la șezători. Evocă tradițiile de sărbători. Procesul facerii de pâine este pentru elevi, fascinant. Bătrâna are și ea vorbele
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
lui, pare azi mult înafara preocupărilor celor care ar trebui să contribuie nemijlocit la construirea unei generații, dacă nu de aur, cel puțin unei generații care să găsească mai lesne și mai repede decât noi răspunsuri la întrebările care ne frământă pas de pas în evoluția dureroasă către un „mai bine” rămas deocamdată ipotetic. Găsind hârtia cu o tentă gălbuie și citind cuvintele scrise cu litere egale, ușor înclinate spre dreapta, frumos caligrafiate, m-a lovit dureroasa diferență dintre concepțiile celor
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
iubească, să trăiască. Dar în acest lung raliu, parcă ... XVIII. VIS DE IUBIRE..., de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016. Text scris de Andreea Sîrbulescu: Era noapte, însă nu putea adormi. Pe Ema o frământau cele întâmplate peste zi. Se gândea cum, la scoala, nu putuse să-i fie pe plac băiatului de care îi place. Și, ce să vezi, e cel mai drăguț băiat din clasă, iar ea este o fată căreia i se
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
a fi îi îndepărtează pe ceilalti de ea. Pentru a-și mască vulnerabilitățile și temerile, afișează un comportament ce este ca și un ... Citește mai mult Text scris de Andreea Sîrbulescu:Era noapte, însă nu putea adormi. Pe Ema o frământau cele întâmplate peste zi. Se gândea cum, la scoala, nu putuse să-i fie pe plac băiatului de care îi place. Și, ce să vezi, e cel mai drăguț băiat din clasă, iar ea este o fată căreia i se
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
asta. Și chiar dacă soarele nu ne coace. Nimeni nu se gândește să facă ceva. D-aia e vară, să stea tot omul la umbră. Noaptea-i timpul de chefuri și distracții că-i mai răcoare. Cu toată canicula mă tot frământă un gând. Cum o fi limitat cosmosul? Oare acolo unde se termină este un perete plan ca cel al caselor cu turnulețe din centrul Timișoara-ei, sferic ca globul pământesc sau hiperbolic , ce-o mai fi și aia? Încerc și eu
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului DE TREI ORI Femeie... întinde spre cer o mână Să-ți picure-n palmă lacrimi de lună Rodia obrazului s-o mângâie vântul, Macul buzelor să-l aline cuvântul. Soție... te du și pâinea frământă Urmează-ți destinul cu aripa frântă Cuprinde tăcerea, zbuciumul, firea, Asta ți-e viața, asta menirea. Mamă... în pumni cuprinde pământul Cu truda, răbdarea, durerea și gândul Cum picură roua în zori, dimineața, Așa începi lumea când naști viața. Femeie
DE TREI ORI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380257_a_381586]
-
ani, solitară și cu sentimentul de a fi fost părăsită, Taina mărturisește: ,,L-am invitat pe Dumnezeu la masă”), Iernile copilăriei, Bradul și colindele de Crăciun... Pentru o și mai consistentă ilustrare a universului ideatic în care Taina trăiește, se frământă și luptă cu sine însăși -, vom selecta, ultrarapid, cvasi-aleatoriu, sintagme, propoziții și fraze pe care le considerăm emblematice: ,,chinezoaica lui tataie”; ,,căldura poveștilor despre mine”; ,, Când a plecat Andrei, nici nu am știut că a plecat, nu mi-a spus
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
Soc ietatea transilvăneană s-a detașat de multe ori de ansamblul societății românești, cel puțin prin prisma multiculturalității și a deselor tensiuni interetnice care au frământat-o fără încetare. Caracteristicile ei, în termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali, au determinat o nevoie acută de concentrare a valorilor românești care să echilibreze infuziile culturale promovate de către minorități cu sprijin extern. În acest context, la Târgu Mureș, s-
Asociaţia Cultural-Patriotică „Punţi de lumină”, la Tg. Mureş [Corola-blog/BlogPost/94255_a_95547]
-
slavei—Prinț Divin La noi iată a venit El Acel ce ne-a iubit Mai ”nainte de a fi În plan când El ne-a zărit De atunci El ne iubi Și cu Tatăl ce-mpreună Lutul fin l-a frământat Până când apoi în urmă A Lor Chip iată i-au dat Și-a suflat în nări suflare Și omul a devenit O ființă pe cărare Cu um mers neobișnuit Căci avea din Dumnezeu El suflare din suflarea Taină ce e
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
răsucesc, adulmec dorul, zău, mă luminează sunt iarăși vie și-i dumnezeiesc să murmur simfoniile albastre, să număr numai zilele cu soț, să văd iar zborul păsării măiastre, să cred că m-am născut să fiu un boț, ce se frământă-n palmele muncite, cu picături de rouă în alint, să mă tranform în una din carite, ca sa mă vinzi pe doi bănuți de-argint! Referință Bibliografică: E SOARE-N GEAM / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul
E SOARE-N GEAM de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378187_a_379516]
-
Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e sete izvorul e secat... de rouă, nici vorbă, iar toamna totul a uscat și vântul geme în a lui gene... privesc și mă frământ cum să-l alint că-n zori de geamul meu o frunză s-a lipit tăcerea ei mi-a dat fiori visul mi-a risipit. Candori... Referință Bibliografică: CANDORI / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1787, Anul V
CANDORI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378256_a_379585]
-
2015. Era o zi albastră, pot să spun, cu liniști înflorite și înalte când mugurii-n lumină-ncep să salte: atâta mi-a rămas într-un album. Îngenuncheat galop și ape limpezi, caii prin abur tălmăcind cărări pe vale. Bunica, frământând cu mâini domoale pe prispa casei, un aluat rotund. Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri, prelung adulmecând căderi de noapte, și-oboarele cu alb miros de lapte, când se-adunau, din iarbă grasă, turme. Se-mpiedicau în pașii mei
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Citește mai mult Era o zi albastră, pot să spun,cu liniști înflorite și înaltecând mugurii-n lumină-ncep să salte:atâta mi-a rămas într-un album.Îngenuncheat galop și ape limpezi, caiiprin abur tălmăcind cărări pe vale.Bunica, frământând cu mâini domoalepe prispa casei, un aluat rotund.Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri,prelung adulmecând căderi de noapte,și-oboarele cu alb miros de lapte,cănd se-adunau, din iarbă grasă, turme.Se-mpiedicau în pașii mei, ca
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
vina prostiei biată Eva Noi ne-am născut cu drepturi și ocupăm șosele Că toată viața noastră e plină de sechele Și când vin scutierii ne bat de ne usucă Mai bine penitență pe cojile de nucă! Dar alta ne frământă, că nu-nvățăm nimica Iar dacă vin mascații le arătăm pisica! Avem democrație dar ce să faci cu ea, Că nu e de vânzare și n-o vrea nimenea; Om fi egali cu toții dar nu cu unchiul Sam ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
recomandă grevaDeși nu poartă vina prostiei biată EvaNoi ne-am născut cu drepturi și ocupăm șoseleCă toată viața noastră e plină de secheleși când vin scutierii ne bat de ne usucăMai bine penitență pe cojile de nucă! Dar alta ne frământă, că nu-nvățăm nimicaIar dacă vin mascații le arătăm pisica!Avem democrație dar ce să faci cu ea,Că nu e de vânzare și n-o vrea nimenea;Om fi egali cu toții dar nu cu unchiul Sam... IX. ACTELE VĂ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
încredere în tine. Dumnezeu să vă ajute! Să ne ajute! Voi merge la capelă... Era ora 21.30 când au intrat în sala de operație. Anxietatea lui Dragoș Popescu creștea din clipă în clipă, tot mai mult, devenind insuportabilă. Se frământa ca un leu în cușcă. A mers la capela spitalului, a aprins o candelă și lumânări. Se ruga. Oare de când nu o mai făcuse? Nu prea mai știa cum să o facă...se simțea vinovat, întrebându-se, întrebându-L: “Doamne
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
Acasa > Cultural > Traditii > TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Prin rânduială creștină, Primăvara se așteaptă Sfinții Mucenici să vină cu tradiție păstrată. Din făină se frământă, să se fiarbă, să se coacă, pentru cei morți să se-mpartă, măcinici cu miez de nucă. În chip de om se împletesc, colaci numiți și mucenici. Se coc până se rumenesc, se ung cu miere și cu nuci. Prin
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
cu toate mijloacele să transforme în voturi nemulțumirile pe care ei le-au provocat. Strada nu face politică dar alege politicieni. Oare cei aleși care au în prezent puterea legislativă au răspuns încrederii acordate? Asta ar fi subiectul care să frământe pe cei revoltați. Revolta provine dintr-o cauză diversă strict personală. Dar are pentru toți aceeași cauză primordială. Lipsa de răspundere personală a aleșilor săi. Aș întreba pe fiecare protestatar în parte: Ai fost la vot? Cunoști deputatul pe care
SFINŢII INCINERAŢI PRIN NEPĂSARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382216_a_383545]
-
fratele nostru de peste apa Prutului, „partea noastră de veșnicie este limba!”. În această a noastră „patrie de pământ și de cuvinte”, „a vorbi despre limba română” - după Nichita Stănescu - „este ca o duminică”, o sărbătoare a veșniciei pe pământul nostru „frământat de lacrimi și de sânge”. Mulți au vrut să ne distrugă limba noastră, românească, limba sfântă, care leagă, „prin sânge, pământul de popor”. Limba-i, într-adevăr, „partea noastră de veșnicie”. Limba-i „depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”, pe
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
tăi / prin ușa întredeschisă în spatele căreia stau singur, / nufăr îngenuncheat într-o stană de piatră" (Poemul de dragoste ). E un teatru de umbre a căror metacorporalitate se lasă pătrunsă de anxietăți, se umanizează: "umbra-mi se chinuia să zîmbească / își frămînta mîinile / ascundea neîndemînatecă în mînecă așii / eu mă gîndeam / că poate-i doar un biet înger părăsit de ai săi / solemn călător ce-și prenumără pașii / prin magazii uitate și ude / alungat de vîntul putred de la sud" (Umbre). Umbra constituie
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]