3,726 matches
-
extragerea întregului k). O concluzie rezonabilă poate duce la constatare că totalitatea absolută a fracțiilor aduse la forma cea mai simplă (după simplificare și extragerea întregilor) se rezumă la fracții subunitare. În fond noțiunea de fracție provine de la fracțiunile unității. Fracțiile ordinare supraunitare provin din adăugarea unei fracțiuni de unitate unui întreg. De exemplu: 2,5 = 2 + 0,5 = 2 + 1/2 = 5/2 Pe de altă parte submulțimea fracțiunilor de unitate pare cu mult mai mare decât întreaga mulțime a
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
Pe de altă parte submulțimea fracțiunilor de unitate pare cu mult mai mare decât întreaga mulțime a numerelor naturale deoarece nu cuprinde numai inversul numerelor naturale ci și toți multiplii subunitari ai acesteia cum am arătat mai sus iar orice fracție supraunitară generează două fracții ordinare subunitare. De exemplu din relația (2) fracția ordinară 5/2 este de două ori reprezentată în mulțimea fracțiunilor de unitate. Prima, prin congruenta 1/2 ca adaos la un întreg iar a doua prin inversa
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
submulțimea fracțiunilor de unitate pare cu mult mai mare decât întreaga mulțime a numerelor naturale deoarece nu cuprinde numai inversul numerelor naturale ci și toți multiplii subunitari ai acesteia cum am arătat mai sus iar orice fracție supraunitară generează două fracții ordinare subunitare. De exemplu din relația (2) fracția ordinară 5/2 este de două ori reprezentată în mulțimea fracțiunilor de unitate. Prima, prin congruenta 1/2 ca adaos la un întreg iar a doua prin inversa ei 2/5, un
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
mare decât întreaga mulțime a numerelor naturale deoarece nu cuprinde numai inversul numerelor naturale ci și toți multiplii subunitari ai acesteia cum am arătat mai sus iar orice fracție supraunitară generează două fracții ordinare subunitare. De exemplu din relația (2) fracția ordinară 5/2 este de două ori reprezentată în mulțimea fracțiunilor de unitate. Prima, prin congruenta 1/2 ca adaos la un întreg iar a doua prin inversa ei 2/5, un multiplu al inversului numărului natural 5. O fracție
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
fracția ordinară 5/2 este de două ori reprezentată în mulțimea fracțiunilor de unitate. Prima, prin congruenta 1/2 ca adaos la un întreg iar a doua prin inversa ei 2/5, un multiplu al inversului numărului natural 5. O fracție ordinară este în general definită in mulțimea care o cuprinde prin: Su = (m/n : m, n ∈ N, n >m >0) Mulțimea Z la care se face referire reprezintă mulțimea numerelor întregi (cu semn) și este formată prin alipirea la stânga mulțimii
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
face referire reprezintă mulțimea numerelor întregi (cu semn) și este formată prin alipirea la stânga mulțimii N (numere naturale) a mulțimii vide (cifra 0) și întreaga mulțime N în simetrie de oglindă drept ramură negativă. Din întreaga ramură pozitivă, reprezentativă pentru fracțiile ordinare, putem separa submulțimea fracțiilor subunitare Su definită astfel: Su = (m/n : m, n ∈ N, n >m >0) Ea cuprinde porțiunea 0 ... 1 din ramura pozitivă infinită a mulțimii numerelor raționale Q definită mai sus deoarece are numărătorul m < n
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
întregi (cu semn) și este formată prin alipirea la stânga mulțimii N (numere naturale) a mulțimii vide (cifra 0) și întreaga mulțime N în simetrie de oglindă drept ramură negativă. Din întreaga ramură pozitivă, reprezentativă pentru fracțiile ordinare, putem separa submulțimea fracțiilor subunitare Su definită astfel: Su = (m/n : m, n ∈ N, n >m >0) Ea cuprinde porțiunea 0 ... 1 din ramura pozitivă infinită a mulțimii numerelor raționale Q definită mai sus deoarece are numărătorul m < n limitat (mai mic decât numitorul
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
ramura pozitivă infinită a mulțimii numerelor raționale Q definită mai sus deoarece are numărătorul m < n limitat (mai mic decât numitorul n) și nu include limitele 0 respectiv 1 (m = n). Respectând notațiile m, n ∈ N, n >m >0 toate fracțiile m/n sunt subunitare. Fracțiile supraunitare se formează prin adăugarea unei fracțiuni de unitate, reprezentată de o fracție subunitară, oricărei număr natural. Teoretic Q include între toți întregii submulțime Su în integralitatea ei. În rezumat: definesc o fracție ordinară adusă
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
numerelor raționale Q definită mai sus deoarece are numărătorul m < n limitat (mai mic decât numitorul n) și nu include limitele 0 respectiv 1 (m = n). Respectând notațiile m, n ∈ N, n >m >0 toate fracțiile m/n sunt subunitare. Fracțiile supraunitare se formează prin adăugarea unei fracțiuni de unitate, reprezentată de o fracție subunitară, oricărei număr natural. Teoretic Q include între toți întregii submulțime Su în integralitatea ei. În rezumat: definesc o fracție ordinară adusă la cea mai simplă formă
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
mic decât numitorul n) și nu include limitele 0 respectiv 1 (m = n). Respectând notațiile m, n ∈ N, n >m >0 toate fracțiile m/n sunt subunitare. Fracțiile supraunitare se formează prin adăugarea unei fracțiuni de unitate, reprezentată de o fracție subunitară, oricărei număr natural. Teoretic Q include între toți întregii submulțime Su în integralitatea ei. În rezumat: definesc o fracție ordinară adusă la cea mai simplă formă o fracție subunitară în care numărătorul m este prim în raport cu numitorul n. Ea
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
0 toate fracțiile m/n sunt subunitare. Fracțiile supraunitare se formează prin adăugarea unei fracțiuni de unitate, reprezentată de o fracție subunitară, oricărei număr natural. Teoretic Q include între toți întregii submulțime Su în integralitatea ei. În rezumat: definesc o fracție ordinară adusă la cea mai simplă formă o fracție subunitară în care numărătorul m este prim în raport cu numitorul n. Ea reprezintă o fracțiune oarecare dintr-un întreg. Această fracție poate fi adusă sub orice formă, incluzând și forma supraunitară, prin
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
se formează prin adăugarea unei fracțiuni de unitate, reprezentată de o fracție subunitară, oricărei număr natural. Teoretic Q include între toți întregii submulțime Su în integralitatea ei. În rezumat: definesc o fracție ordinară adusă la cea mai simplă formă o fracție subunitară în care numărătorul m este prim în raport cu numitorul n. Ea reprezintă o fracțiune oarecare dintr-un întreg. Această fracție poate fi adusă sub orice formă, incluzând și forma supraunitară, prin includerea în fracție a numărului natural căruia i-a
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
toți întregii submulțime Su în integralitatea ei. În rezumat: definesc o fracție ordinară adusă la cea mai simplă formă o fracție subunitară în care numărătorul m este prim în raport cu numitorul n. Ea reprezintă o fracțiune oarecare dintr-un întreg. Această fracție poate fi adusă sub orice formă, incluzând și forma supraunitară, prin includerea în fracție a numărului natural căruia i-a fost atașată fracțiunea. Amplificarea nu modifică calitatea de a fi sau nu subunitară. Notă: Dacă numărătorul și numitorul unei fracții
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
la cea mai simplă formă o fracție subunitară în care numărătorul m este prim în raport cu numitorul n. Ea reprezintă o fracțiune oarecare dintr-un întreg. Această fracție poate fi adusă sub orice formă, incluzând și forma supraunitară, prin includerea în fracție a numărului natural căruia i-a fost atașată fracțiunea. Amplificarea nu modifică calitatea de a fi sau nu subunitară. Notă: Dacă numărătorul și numitorul unei fracții oarecare au un factor comun se procedează la așa numita simplificare prin care se
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
fracție poate fi adusă sub orice formă, incluzând și forma supraunitară, prin includerea în fracție a numărului natural căruia i-a fost atașată fracțiunea. Amplificarea nu modifică calitatea de a fi sau nu subunitară. Notă: Dacă numărătorul și numitorul unei fracții oarecare au un factor comun se procedează la așa numita simplificare prin care se elimină numitorul comun spre a aduce fracția la cea mai simplă formă în care numărătorul este prim față de numitor. Se pot efectua operațiuni aritmetice numai cu
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
fost atașată fracțiunea. Amplificarea nu modifică calitatea de a fi sau nu subunitară. Notă: Dacă numărătorul și numitorul unei fracții oarecare au un factor comun se procedează la așa numita simplificare prin care se elimină numitorul comun spre a aduce fracția la cea mai simplă formă în care numărătorul este prim față de numitor. Se pot efectua operațiuni aritmetice numai cu fracțiile care au același numitor. Spre a ilustra această propoziție considerați că toate numerele naturale sunt fracții ordinare cu numitorul 1
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
oarecare au un factor comun se procedează la așa numita simplificare prin care se elimină numitorul comun spre a aduce fracția la cea mai simplă formă în care numărătorul este prim față de numitor. Se pot efectua operațiuni aritmetice numai cu fracțiile care au același numitor. Spre a ilustra această propoziție considerați că toate numerele naturale sunt fracții ordinare cu numitorul 1 (unu). La fel se execută toate operațiile aritmetice și dacă numitorul este 16 sau 64 (vezi metrica engleză) Amplificarea fracțiilor
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
comun spre a aduce fracția la cea mai simplă formă în care numărătorul este prim față de numitor. Se pot efectua operațiuni aritmetice numai cu fracțiile care au același numitor. Spre a ilustra această propoziție considerați că toate numerele naturale sunt fracții ordinare cu numitorul 1 (unu). La fel se execută toate operațiile aritmetice și dacă numitorul este 16 sau 64 (vezi metrica engleză) Amplificarea fracțiilor și semnificația ei. O fracție ordinară compusă din doi întregi oarecare, reprezintă în fapt câtul neefectuat
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
fracțiile care au același numitor. Spre a ilustra această propoziție considerați că toate numerele naturale sunt fracții ordinare cu numitorul 1 (unu). La fel se execută toate operațiile aritmetice și dacă numitorul este 16 sau 64 (vezi metrica engleză) Amplificarea fracțiilor și semnificația ei. O fracție ordinară compusă din doi întregi oarecare, reprezintă în fapt câtul neefectuat al împărțirii numărătorului la numitor. Prin doi întregi se poate astfel exprima și un număr zecimal a cărui valoare exactă nici nu se poate
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
Spre a ilustra această propoziție considerați că toate numerele naturale sunt fracții ordinare cu numitorul 1 (unu). La fel se execută toate operațiile aritmetice și dacă numitorul este 16 sau 64 (vezi metrica engleză) Amplificarea fracțiilor și semnificația ei. O fracție ordinară compusă din doi întregi oarecare, reprezintă în fapt câtul neefectuat al împărțirii numărătorului la numitor. Prin doi întregi se poate astfel exprima și un număr zecimal a cărui valoare exactă nici nu se poate preciza datorită infinității de zecimale
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
nu se poate preciza datorită infinității de zecimale periodice sau arbitrar repartizate în cât. Exemplu 1/3 = 0.33333 ... 3333 la infinit, sau 5/33 = 0,15151515...1515 etc. O împărțire neefectuată nu trebuie neapărat prezentată cu o linie de fracție. Nu întâmplător am prezentat fracțiile ordinare 1/3 respectiv 5/33 sub forma obișnuită a unei împărțiri. Diferiți autori prezintă fracțiile ordinare prin diferite forme, de regulă folosite și pentru exprimarea împărțirilor. Am întâlnit următoarele forme: a/b , a:b
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
infinității de zecimale periodice sau arbitrar repartizate în cât. Exemplu 1/3 = 0.33333 ... 3333 la infinit, sau 5/33 = 0,15151515...1515 etc. O împărțire neefectuată nu trebuie neapărat prezentată cu o linie de fracție. Nu întâmplător am prezentat fracțiile ordinare 1/3 respectiv 5/33 sub forma obișnuită a unei împărțiri. Diferiți autori prezintă fracțiile ordinare prin diferite forme, de regulă folosite și pentru exprimarea împărțirilor. Am întâlnit următoarele forme: a/b , a:b , a/b , a\b, (a
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
infinit, sau 5/33 = 0,15151515...1515 etc. O împărțire neefectuată nu trebuie neapărat prezentată cu o linie de fracție. Nu întâmplător am prezentat fracțiile ordinare 1/3 respectiv 5/33 sub forma obișnuită a unei împărțiri. Diferiți autori prezintă fracțiile ordinare prin diferite forme, de regulă folosite și pentru exprimarea împărțirilor. Am întâlnit următoarele forme: a/b , a:b , a/b , a\b, (a,b) și altele. Din seria prezentată, ultima adică (a,b) folosită atât pentru fracții cât, și
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
autori prezintă fracțiile ordinare prin diferite forme, de regulă folosite și pentru exprimarea împărțirilor. Am întâlnit următoarele forme: a/b , a:b , a/b , a\b, (a,b) și altele. Din seria prezentată, ultima adică (a,b) folosită atât pentru fracții cât, și în special, pentru reprezentarea unui punct în algebra carteziană pare mai semnificativă. Un punct oarecare în plan poate fi reprezentat prin două coordonate. O abscisă X și o ordonată Y sub forma (X,Y). Totodată, în reprezentarea polară
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
o ordonată Y sub forma (X,Y). Totodată, în reprezentarea polară, raportul Y/X reprezintă tangenta unghiului de înclinare al dreptei care unește originea (0,0) cu punctul considerat (X,Y). Notația (a,b) poate fi și este efectiv o fracție ordinară deoarece deși reprezintă un punct în algebra carteziană reprezintă concomitent câtul unei împărțiri respectiv tangenta unui unghi. Să amplificăm acum fracția ordinară (X,Y) cu 2. Va rezulta (2X,2Y). Reprezentând noul punct în planul cartezian vom obține pentru
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]