1,279 matches
-
cu gânduri rele. 1.7. Cherchez la femme Timid și lipsit de ambiție cum îl știm, Bizu caută mai întâi adăpost la fosta lui gazdă din studenție, Rosine Strahl (Rosina), femeie voluntară și plină de viață, robustă, de o senzualitate francă, șireată și cu simț practic, care-l învață lecția amorului sănătos, fără obligații morale, îndemnându-l totodată să-și facă un rost pe măsura diplomelor obținute în străinătate ("devenirea socială era o necesitate la fel de imperioasă ca și sexul"). Instinctiv, Rosina
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
capătă o cadență vivace, iar niciuna din chestiunile aduse în discuție nu rămâne în suspensie. Uneori, o întrebare simplă generează un răspuns lung și detaliat, de la clarificări ale aspectelor abstracte până la amănuntele terminologice. Pe urmă, "conversația" noastră e continuă, liberă, francă, vivace, depășind toate dezacordurile prin dialog ori acceptându-le atunci când ating puncte ireconciliabile, păstrându-se mereu la un nivel de tot mai afectuoasă cordialitate. și construind pe aceste baze o prietenie profundă, care a rezistat în momentele mele grele. În
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
arată că încă nu se ajunsese la uniformizarea celor două tradiții pascale. A fost necesară intervenția papei Adrian I († 795) și invocarea autorității Sinodului I ecumenic de la Niceea (325) ca data romană să fie însușită. Tradițiile și variațiile din Statul Franc sunt cunoscute prin intermediul incidentului călugărului irlandez Columban († 615). Respectând ciclul roman de 84 de ani cu unele modificări, unde echinocțiul era socotit la 25 martie și conducând mănăstirea Luxeuil, acesta intră în conflict cu episcopii franci. Aceștia din urmă, adepții
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și variațiile din Statul Franc sunt cunoscute prin intermediul incidentului călugărului irlandez Columban († 615). Respectând ciclul roman de 84 de ani cu unele modificări, unde echinocțiul era socotit la 25 martie și conducând mănăstirea Luxeuil, acesta intră în conflict cu episcopii franci. Aceștia din urmă, adepții sistemului lui Victoriu de Aquitania, l-au calificat drept „cvartodeciman”. Columban dorește ca această controversă să nu facă bucuria vrăjmașilor (adică a păgânilor și a evreilor). Să rămână fiecare cu Dumnezeu la ceea ce este chemat, dacă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și 123. 20 Juan BONNET, Casimir MARTI, L'integrisme a Catalunya. Les grans polémiques. (1881-1888), Barcelona, 1990, 645 p. PARTEA A DOUA CAPITOLUL I 1 René RÉMOND, "Forces religieuses et partis politiques", in Forces religieuses et attitudes politiques dans la France contemporaine, Paris, 1965, pp. 57-87. Cu privire la noțiunea de cultură creștin-democrată, vezi Agotino GIOVAGNOLI, La cultura democristiana, Bari, 1991, 313 p. și Joseph HOURS, "Les origines d'une tradition politique. La formulation en France de la doctrine de la démocratie chrétienne et des
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un rassemblement des Forces Démocratiques d'Inspiration Chrétienne, Paris, ed. de l'Aube, 1935, citat de Pierre LETAMENDIA, Le MRP, op. cit., p. 43. 5 Vezi contribuția lui Jacques PRÉVOTAT despre Acțiunea Franceză în Gérard CHOLVY, Yves-Marie HILAIRE, Histoire religieuse de la France contemporaine, 1880/1930, Toulouse, 1986, pp. 294-313. 6 Jean-Claude DELBREIL, Centrisme et Démocratie-Chrétienne, op. cit. 7 Françoise MAYEUR, L'Aube. Étude d'un journal d'opinion, Paris, 1966, 236 p. 8 Jean-Marie MAYEUR, Luigi Sturzo et la culture démocrate-chrétienne française, op. cit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
primera democracia cristiana en España, Madrid, Ariel, 1973, 355 p., sau Hilari RAGUER, Unió Demócratica de Catalunya i el seu temps, Montserrat, 1976. Pentru Franța, date generale sînt furnizate de René RÉMOND (dir), Forces religieuses et attitudes politiques dans la France contemporaine, Paris, FNSP, 1965, 397 p., Jean-Marie MAYEUR, Catholicisme social et Démocratie chrétienne. Principes romains, expériences françaises, Paris, Cerf, 1986, și Émile POULAT, Liberté/ Laïcité. La guerre des deux France et le principe de modernité, Paris, Cujas, 1987, 439 p.
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
anii debutului, acel aliaj simpatetic de gingășie, de dezinvoltură cvasi-infantilă și de feminitate glorioasă. Un Descântec de ploaie, mostră antologică în notă patetic-jucăușă, ține de mentalul întâiei tinereți; nici un pic de sfială erotică, nimic vaporos ori încifrat, dimpotrivă o exhibare francă a farmecelor vârstei; nimic din angelismul petrarchist ori eminescian. Orchestrare în totul ingenioasă! Poeta se adresează sieși; propoziția "Sunt cea mai frumoasă femeie" (devenită refren), de cinci ori repetată, acreditează ideea de descântec, de magie albă, în așteptarea Zburătorului: Iubesc
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aminti ei înșiși câte mii de poezii au publicat" (Ironia ontologică, p. 42), autorul Poemului de purpură (operă fundamentală) a tipărit parcimonios: nouă volume de versuri! Cu câteva zile înainte de Marea Trecere (aceasta la 10 martie 2004), mi-a declarat franc: "Am scris o sută de poezii care mă reprezintă. E de-ajuns!" DINCOLO DE TRISTEȚE ILEANA MĂLĂNCIOIU Frapantă la debutanta Ileana Mălăncioiu în volum fusese briza de rusticitate francă, bine decantată; impresionează în timp nota de fină intelectualitate consubstanțială creației, vizibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zile înainte de Marea Trecere (aceasta la 10 martie 2004), mi-a declarat franc: "Am scris o sută de poezii care mă reprezintă. E de-ajuns!" DINCOLO DE TRISTEȚE ILEANA MĂLĂNCIOIU Frapantă la debutanta Ileana Mălăncioiu în volum fusese briza de rusticitate francă, bine decantată; impresionează în timp nota de fină intelectualitate consubstanțială creației, vizibilă explicit în Călătorie spre mine însămi, suită de mărturii; și, nu mai puțin, în convorbirile de mai târziu. În fapt, musceleanca de sub munți ajunsă la București (titulară a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Eu sunt o ființă prea casnică, legată de firul de iarbă, de firul izvorului". Îl tentează necontenit orizontul deschis, autodepășirea, fuziunea cu înconjurimea: "De ce nu sunt vânt?! De ce nu pasăre oare?! De ce sunt numai cuvânt?..." Supraevaluarea ideii de generație irită franc; există doar ritmuri, zice el: "Un poet bun ține de toat egenerațiile, mediocritatea de nici una..." Lirismul în sine, prelungit fără frână, poate cădea în desuetudine; reflexivitatea vine să corecteze sentimentalismul, discursul lânced. Dacă aș avea două inimi, una aș vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
proporția pură..." (Secțiunea de aur). Frazarea bate aici, și în alte poeme, spre gnomic. Monologul ceremonios, exhortativ, deschis zborurilor înalte, se vrea unul transtemporal; miraj și cânt merg laolaltă, în indiviziune, recitativul ridicându-se peste abisuri, balansând între un orgoliu franc și suferința de a nu fi găsit Pasărea de aur ("mai ușoară ca sunetele"). Pasăre-simbol, aceasta e totuna cu Măiastra lui Brâncuși, totuna cu "Pasărea sfântă" în viziunea lui Blaga: "potir" și "cântec de aur" peste "enigme moarte"; duh unduitor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Atlanta, Ga., 1989. (ed.), Faith Renewed. The Judaic Affirmation Beyond the Holocaust, vol. 1: Judaism Transcends Catastrophe. God, Torah, and Israel Beyond the Holocaust, Mercer University Press, Macon, Ga., 1994, pp. 1-17. Nora, Pierre, "Mémoire et identité juives dans la France contemporaine. Les grands déterminants", Le Débat (131), sept.-oct. 2004, pp. 20-34. -, "Malaise dans l'identité historique", Le Débat (141), sept.-oct. 2006, pp. 48-52. Nordmann, Sophie, "Hermann Cohen et la question du sionisme", Études germaniques 59 (2), 2004, pp.
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Capitală europeană a culturii", și asta cît mai repede posibil. Pogorît la Iași pentru a tăia panglici la inaugurarea unui centru de noapte pentru oamenii străzii, chestiune profund culturală, dl. mi-nistru Toader Paleologu, copilul imatur al cele-brului său tată, promite franc: pînă în 2020, nici o speranță. Păi ce ne facem, nene, că unora li se termină mandatul mult mai devreme și nu reușesc să lase nimic bun în urmă, alții spun că vine Apocalipsa după 2012 (nici n-ar fi de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
greacă trece greu în latină - dolor absit, zice textul (II, 18), dar ideea rămâne: e vorba de a realiza absența tulburărilor, de a elimina durerea, de a termina odată cu spaimele, îndeosebi cu spaima de moarte, care împiedică dezvoltarea unui hedonism franc și categoric. Plăcerea poate fi pozitivă sau negativă: ori e căutată activ, știindu-se unde se află, ori sunt îndepărtate obstacolele care împiedică instaurarea ei. Evitarea negativului constituie o mare parte a oricărei filosofii a plăcerii - în opoziție cu ceea ce
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
următoarea partiție: -noun 1.a building in which people live; residence for human beings. 3.(often initial capital letter INCLUDEPICTURE "http://cache.lexico.com/dictionary/graphics/luna/thinsp.png" \* MERGEFORMATINET ) a family, including ancestors and descendants: the great houses of France; the House of Hapsburg. 4.a building for any purpose: a house of worship. 5.a theater, concert hall, or auditorium: a vaudeville house. 6.the audience of a theater or the like. 7.a place of shelter for an
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
doar ca suflet, deci ca obiect pasiv, trecerea lui În ipostaza de principiu, de substanță, a Însemnat reașezarea principiul autoreflecției În centrul filosofiei și a deschis, mai târziu, calea filosofiei transcendentale și a celei fenomenologice. Acceptarea În mod deschis și franc a stării firești a spiritului omenesc, Îndoiala, ca principiu al gândirii, dar și ca expresie a libertății sale, a produs ruptura cu desueta Încredere absolută În autorități și principii dogmatice, În metode formale și neadaptate obiectului lor. Abia În acest
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
teme, vezi Dragotă, Victor, Politica de dividend, Editura All Beck, București, 2003 și Dragotă, Victor, “Minority shareholders’ protection in Romanian capital markets: evidence on dividends”, EuroMediterranean Economics and Finance Review, Vol. 1, No. 1, January 2006, pp. 76-89, http://emefir.france paris.org/emefir 1.pdf footnote>; • atât salariații, cât și managerii pot fi mai puțin interesați în activitatea lor de creșterea averii acționarilor, cât de propria bunăstare. În aceste condiții, în cazul în care acționarii nu asigură un control eficient
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
acestei teme, vezi Dragotă, Victor, Politica de dividend, Editura All Beck, București, 2003; Dragotă, Victor, “Minority shareholders’ protection in Romanian capital markets: evidence on dividends”, Euro-Mediterranean Economics and Finance Review, Vol. 1, No. 1, January 2006, pp. 76-89, http://emefir.france paris.org/emefir 1.pdf; Dragotă, Mihaela; Dragotă, Victor; Țâțu, Lucian; Țâțu, Delia, “Income Taxation Regulation And Companies’ Behaviour: Is The Romanian Companies’ Dividend Policy Influenced By The Changes In Income Taxation?”, Journal of Economic Forecasting, Vol. 10(1), 2009
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de la Casandra devenea tabără de recruți. Absurdul, umilirea, prostia, înregimentarea, nebănuita mitocănie din Albion, drama creată de mecanismul militar ruginit și dezumanizat țineau de text. Mai presus de el era actul teatral nud, depresurat de "jocul de scenă", emoția pură, francă, cuceriri care pentru noi, atunci, au schimbat vectorul înțelegerii artei în anii '70. Violența expresiei trimitea spre revoltă, spre nesupunere, dar consfințea în final eșecul, standardizarea. Puterea acestei imaginii create în spațiul de 3 pe 3 al scenei de la Casandra
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe de o parte, și, pe de altă parte, ca toxic și periculos cinismul modern. În fond, dacă forma veche de cinism este compatibilă cu ideea de moralitate viață dusă în conformitate cu ceea ce este natural, adică un comportament firesc, simplu, modest, franc și transparent, optimism bazat pe cunoaștere și pe o viață activă sustrasă prejudecăților și convențiilor artificiale noile forme de cinism din timpurile în care, viața s-a artificializat infinit mai mult decât își puteau imagina cinicii clasici, sunt perfect acordate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
arăta că „ agresiunile neîncetate și nedrepte ale armatei otomane pe tot parcursul frontierei noastre, au produs în toată țara o mare 25 surescitare. Corpurile noastre legiuitoare, au adoptat atunci spontan, o moțiune, tinzând să pună România în poziția de independență francă”. România dorește un singur lucru: ca actul să fie „bine văzut”, chiar dacă, urmează declarația lui Kogălniceanu, „complicațiile actuale ar zăbovi recunoașterea lui oficială, până la epoca pe care evenimentele și bunăvoința pot singure să o apropie. Prețuim la dreapta sa valoare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și al cunoașterii de sine: nu mai deosebește imaginarul de real, orgoliul de rugăciune, insurgența de căință. Este un spirit renascentist, sfâșiat între Occident și Orient, simte sângele Bizanțului grec curgându-i prin trupul de apusean, este grec și deopotrivă franc, realizând acea coincidentia oppositorum, noul concept al maestrului său, cardinalul Cusanus. Jean Ange are clarviziunea prăbușirii Constantinopolului, ultima Romă, ultima candelă a speranței creștine, sub invazia "Fiarei ce va să vie", întrupată în sultanul Mehmet, pe care-l cunoscuse și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
arăta că „ agresiunile neîncetate și nedrepte ale armatei otomane pe tot parcursul frontierei noastre, au produs în toată țara o mare 25 surescitare. Corpurile noastre legiuitoare, au adoptat atunci spontan, o moțiune, tinzând să pună România în poziția de independență francă”. România dorește un singur lucru: ca actul să fie „bine văzut”, chiar dacă, urmează declarația lui Kogălniceanu, „complicațiile actuale ar zăbovi recunoașterea lui oficială, până la epoca pe care evenimentele și bunăvoința pot singure să o apropie. Prețuim la dreapta sa valoare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
anterioară organizării feudale, care își prelungește existența în structura corporativă a societății medievale. În acest sens, Otto Brunner 82 sublinia că apariția Adunărilor reprezentative de stări reclamă, parțial, o descendență instituțională din forme existente în epoci mai vechi: Adunarea cavalerilor franci pe Câmpul lui Marte, Adunarea Înțelepților (Witena-Gemot) în Anglia, vechile arengo (contio) din Veneția sau Tings ale popoarelor nordice, toate sunt repere în susținerea tradiției 83. Elementul esențial al raporturilor feudale l-a constituit vasalitatea. Practica înfeudării și subînfeudării, generalizată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]