318 matches
-
Vega au fost caracterizate de o exuberanță extremă. A fost prieten cu Quevedo și Alarcón. Lope de Vega provenea dintr-o familie modestă, originară din Valle del Carriedo, din munții cantabrici. Nu există informații sigure privind-o pe mama sa, Francisca Fernández Flórez. În schimb, se cunoaște că tatăl său, Félix de Vega, era croitor de profesie și că, după ce a trecut scurt timp prin Valladolid, s-a stabilit la Madrid în 1561, atras de posibilitățile de câștig în recent stabilita
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
Convenția de la Paris" pentru viitorul Domn al Principatelor: „...un principe de origină latină ne place să credem că nu este un principe străin, el fiind fiul uneia din surorile noastre, fiice ale mamei latine.” În august 1857 se căsătorește cu Francisca Dominica de Planohe, fiica doctorului personal al Isabelei a II-a a Spaniei, iar ceremonia religioasă a căsătoriei a avut loc la biserica ortodoxă română din Paris. Călătorește în Spania în anii 1857 și 1858 și, din nou, 1862, studiind
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
colaborează cu revista "Steaua Dunării" coordonată de Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri, unde publică traducerea poemului "Canción a las ruinas de Itálica" ("Cântul ruinelor din Italica") de Rodrigo Caro, atribuit eronat la acea dată lui Francisco de Rioja. Soția sa, Francisca, moare tânără, înainte de anul 1860, iar Urechia se recăsătorește cu o cântăreață amatoare de origine germană, Luiza „Zettina” Wirth.. În iunie 1859 devine director la Departamentul Cultelor și Instrucțiunii Publice, iar în anul 1860 în guvernul moldovenesc al lui Kogălniceanu
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
cazac să stea în șa"". Avea un simț special al valorii, un soi de intuiție care-i permitea să distingă calitatea intelectuală a tinerilor încă neformați, și așa se explică de ce de el s-au atașat oameni precum Culianu, Slușanschi, Francisca Băltăceanu, Adrian Pârvulescu ș.a. ""Pentru tânărul student care, mânat de misterul civilizațiilor vechi, intra la facultatea de limbi clasice, Cicerone Poghirc era fără îndoială figura cea mai impresionantă. Era un bărbat distins, de statură medie, cu sprâncene groase și stufoase
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
Originile literare columbiene pot fi trasate până în perioada colonizării spaniole. Momentul publicării, la Madrid, a poemul epic dedicat lui Sân Igacio de Loyola, scris Hernando Domínguez Camargo, poate fi citat că începutul literaturii columbienie. Rodríguez Freyle (El Carnero) și călugărita Francisca Josefa del Castillo sunt reprezentați ai curentului mistic. În perioada independenței se evidențiază Antonio Nariño, José Fernández Madrid, Cămilo Torres Tenorio și Francisco Antonio Zea. În a doua jumătate a sec. XIX și la începutul sec. XX devine popular curentul
Columbia () [Corola-website/Science/311290_a_312619]
-
lui pe jumătate scoțiană, pe sfert belgiană și pe sfert spaniolă María Manuela Enriqueta Kirkpatrick de Closbourn y de Grevigné, fiica scoțianului William Kirkpatrick de Closbourn (1764-1837), care a devenit Consului Statelor Unite la Malaga. Sora mai mare a Eugeniei, María Francisca de Sales de Palafox Portocarrero y Kirkpatrick, cunoscută ca Paca (1825-1860), care a moștenit cele mai multe onoruri de familie și a fost al 12-a Ducesă de Peñaranda Grandee a Spaniei și a 9-a Contesă de Montijo (titlu pe care
Eugénie de Montijo () [Corola-website/Science/310240_a_311569]
-
și casele îi sunt naționalizate, iar fiul Teodor, considerat chiabur și acuzat pe nedrept că a provocat incendierea unei arii de grâu, este arestat și ispășește o pedeapsă de 5 ani la Fălticeni și la Galata lângă Iași. Viitoarea soție, Francisca Ida, de loc din Dumbrava, comuna Cornu Luncii, originară dintr-o familie de nemți, a fost deportata în lagărul Donbas din regiunea Makievska-Siberia. Foarte slabă și mereu bolnavă, a stat în lagăr între 13 ianuarie și 4 decembrie 1945. La
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
bolnavă, a stat în lagăr între 13 ianuarie și 4 decembrie 1945. La întoarcerea acasă se căsătorește cu Teodor Țâțos. În anii de detenție ai soțului este trimisă în domiciliu forțat la Târgu Neamț. După toate aceste necazuri, Teodor și Francisca Ida Țâțos revin la Fălticeni, unde, ca să aibă din ce trăi, sunt nevoiți să se angajeze muncitori necalificați la Combinatul forestier din localitate, la Secția lăzi, bătând cuie în lădițele de lemn pentru export. Câștigul era mizerabil. Plăteau chirie în
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
cel ce a fost ministrul plenipotențiar al Cubei în Israel, Dr. Ricardo Wolf. Fundația Wolf (1976), care are un statut de organizație neprofitabila și-a început activitatea cu un capital inițial de 10 milioane $, proveniți, în majoritate, din donația familiei Francisca și Dr. Ricardo Wolf, ctitorii acestei fundații. Câștigul anual rezultat din învestirea acestui fond este distribuit că premii în cadrul Premiului Wolf (fiecare premiu revine la circa 100 000 $), diferite burse școlare și spezele de activitate ale fundației. Activitatea Fundației Wolf
Premiul Wolf () [Corola-website/Science/309821_a_311150]
-
de Paris, Duce al Franței, actualul pretendent orléanist la tronul Franței și al regelui Juan Carlos I al Spaniei. S-a născut la palatul imperial Saint Christopher din Rio de Janeiro, capitală a Imperiului Braziliei. Numele ei complet a fost Francisca Carolina Joana Carlota Leopoldina Romana Xavier de Paula Micaela Gabriela Rafaela Gonzaga. Prin tatăl ei, împăratul Pedro I, ea a fost membră a ramurei braziliene a Casei de Braganza () și de la naștere a primit titlul de "Dona". Mama ei a
Francisca a Braziliei () [Corola-website/Science/323508_a_324837]
-
fost membră a ramurei braziliene a Casei de Braganza () și de la naștere a primit titlul de "Dona". Mama ei a fost Arhiducesa Maria Leopoldina de Austria, fiica lui Francis al II-lea, ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman. Prin ea, Francisca a fost nepoata lui Napoleon Bonaparte și verișoara primară a împăraților Napoleon al II-lea al Franței, Franz Joseph al Austriei și Maximilian I al Mexicului.<br> Fratele ei mai mic a fost viitorul Pedro al II-lea al Braziliei
Francisca a Braziliei () [Corola-website/Science/323508_a_324837]
-
viitorul Pedro al II-lea al Braziliei. A fost deci mătușa paternă a Prințesei Imperiale a Braziliei, Isabel. De asemenea, a fost verișoară primară cu Prințesa Maria Carolina a celor Două Sicilii. La 1 mai 1843, la Rio de Janeiro, Francisca s-a căsătorit cu François d'Orléans, al treilea fiu al regelui Ludovic Filip al Franței și al reginei Maria Amalia de Neapole. Mireasa avea 19 ani iar mirele 25. Singura lor fiică, Prințesa Françoise d'Orléans s-a căsătorit
Francisca a Braziliei () [Corola-website/Science/323508_a_324837]
-
orléanist Prințul Jean, Duce de Guise. Fiul ei Pierre nu s-a căsătorit niciodată însă a avut două fiice nelegitime cu o femeie căsătorită. Atunci când familia Orléans a fugit din Franța, s-au stabilit în Anglia locuind la Claremont; acolo Francisca a dat naștere unei fiice născute în 1849. Anul următor, regele exilat Ludovic-Filip I a murit. În timpul domniei Casei de Bonaparte, familia Orléans s-a întors în Franța. Francisca a murit la Paris, în vârstă de 73 de ani. Soțul
Francisca a Braziliei () [Corola-website/Science/323508_a_324837]
-
din Franța, s-au stabilit în Anglia locuind la Claremont; acolo Francisca a dat naștere unei fiice născute în 1849. Anul următor, regele exilat Ludovic-Filip I a murit. În timpul domniei Casei de Bonaparte, familia Orléans s-a întors în Franța. Francisca a murit la Paris, în vârstă de 73 de ani. Soțul ei i-a supraviețuit doi ani; a murit la Paris, în 1900.
Francisca a Braziliei () [Corola-website/Science/323508_a_324837]
-
a II-a (n. 4 aprilie 1819 - 15 noiembrie 1853) a fost regină a Portugaliei și de Algarve din 1826 până în 1828 și regină a Portugaliei din 1834 până la moartea sa. Născută "Maria da Glória Joana Carlota Leopoldina da Cruz Francisca Xavier de Paula Isidora Micaela Gabriela Rafaela Gonzaga de Áustria e Bragança", Maria da Glória a fost fiica viitorului rege al Portugaliei și Împărat al Braziliei, Pedro al IV-lea și a primei lui soții Maria Leopoldina, Arhiducesă de Austria
Maria a II-a a Portugaliei () [Corola-website/Science/315915_a_317244]
-
Polignac. A fost al patrulea fiu și cel mai mic copil al contelui Maxence Melchior Edouard Marie Louis de Polignac (1857-1936) și a soției sale de origine mexicană cu care s-a căsătorit la Paris în 1881, Susana Mariana Estefanía Francisca de Paula del Corazón de la Torre y Mier (1858-1913). S-a căsătorit civil la 19 martie și religios la 20 martie 1920 la Monaco cu Prințesa Charlotte de Monaco (născută Charlotte Louise Juliette Louvet), fiica nelegitimă dar adoptată a Prințului
Pierre de Polignac () [Corola-website/Science/332991_a_334320]
-
sale ca fiind una dintre cele mai de seamă instituții de profil din România, aici desfășurându-și activitatea mari creatori și artiști de talie internațională: regizorul artistic Kovacs Ildiko, Paul Fux (care a revoluționat scenografia spectacolelor destinate celor mai mici), Francisca Simionescu (creatoarea unor spectacole de respirație europeană), actorii Isabela Bombora, Mioara și Petru Diaconu, Ioan Moldovan, Magda Thalmainer, Seres Ludovic, etc. Clădirea în care funcționează teatrul datează din anul 1760 când aici era înaugurat cu mare pompă hanul „Arborele verde
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
în Sân Diego înainte de a-și deschide un magazin în Los Angeles în anul 1828, magazin de care a avut grijă timp de aproape 30 de ani. S-a căsătorit cu Rafaela Cota în anul 1830, împreuna având o fată, Francisca Temple. În 1843 acesta cumpăra de la familia Cota cei 27,000 de acri (110 km) pe care ii cuprindea Rancho los Cerritos. Clădirea din chirpici pe care acesta o construiește pe teritoriul "ranch"-ului sau în 1844 supraviețuiește de-alungul timpului
Jonathan Temple () [Corola-website/Science/315235_a_316564]
-
19 septembrie 1747, Viena - d. 27 ianuarie 1791, tot acolo)</br> 152. Pedro al III-lea Clemente Francisco José António, Rege - Consort al Portugaliei și Algarvelor (n. 5 iulie 1717, Lisabona - d. 5 martie 1786, Ajuda)</br> 153. Maria I Francisca Isabel Josefa Antónia Gertrudes (n. 17 decembrie 1734, Lisabona - d. 20 martie 1816, Rio de Janeiro), Regină a Portugaliei și Algarvelor (1777-1816)</br> 154. Carol al IV-lea (11 noiembrie 1748, Portici, Campania - d. 20 ianuarie 1819, Roma), Rege al
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
br> 236.- 239. Aceiași cu 176.-179.</br> 240.- 255. Aceiași cu 160.-175. 256. Iosif Frederic Ernest Meinrad Carol Anton, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 24 mai 1702, Sigmaringen - d. 8 decembrie 1769, Castelul Haag, Haigerloch)</br> 257. Contesa Maria Francisca Luise de Öttingen-Spielberg (n. 21 mai 1703, Öttingen - d. 29 noiembrie 1737, Sigmaringen)</br> 258. Francisc Wilhelm Nikolaus, Conte de Bergh și Hohenzollern (n. 7 decembrie 1704, Sigmaringen - d. 10 februarie 1737, Castelul Boxmeer, Boxmeer)</br> 259. Maria Katharina, Contesă
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Čabrad, în Slovacia - d. 4 decembrie 1758, Szentantal, în Ungaria)</br> 297. Margarethe Marie Therese Thavonat de Thavon (d. 8 martie 1763, Szentantal)</br> 298. Contele Maximilian Guidobaldo Cavriani de Imena (n. 1704 - d. 1776, Viena)</br> 299. Contesa Maria Francisca de Thurheim (n. 5 ianuarie 1704 - d. 30 decembrie 1772, Viena)</br> 300. Contele Joseph de Waldstein, Baron de Wartenberg (n. 24 aprilie 1709, Praga - d. 2 februarie 1771, Münchengrätz, azi Mnichovo Hradiště, Cehia)</br> 301. Contesa Josepha de Trauttmansdorff
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
d. 25 aprilie 1727, Öttingen)</br> 516.- 517. Aceiași cu 512.-513.</br> 518. Johann Christoph, Conte de Zeil, Baron de Waldburg (n. 19 iunie 1660, Aichstetten - d. 14 februarie 1720, Castelul Zeil, lângă Leutkirch im Allgäu)</br> 519. Maria Francisca Elisabeth, Contesă de Montfort-Tettnang (n. 13 ianuarie 1668 - d. 21 august 1726)</br> 520. Carol Florentin, Conte de Salm (n. 14 ianuarie 1638 - d. 4 septembrie 1676, Maastricht)</br> 521. Marie Gabrielle de Lalaing, Contesă de Hoogstraeten (n. pe la 1640
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Leopold Carol Conte de Cavriani (n. 1665 - d. 1721)</br> 597. Maria Susanna, Baroneasă de Gilleis (n. 5 decembrie 1681)</br> 598. Christoph Wilhelm, Conte de Thurheim (n. 13 martie 1661, Salaberg - d. 8 ianuarie 1738, Linz)</br> 599. Maria Francisca, Contesă de Kuefstein (n. 1669 - d. 17 august 1757)</br> 600. Contele Joseph de Waldstein, Baron de Wartenberg (n. 25 octombrie 1680 - d. 24 februarie 1722, Praga)</br> 601. Marie Margarethe Czernin, Contesă de Chudenitz (n. 11 iulie 1689 Praga
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Castelul Gottorp, din orașul Schleswig - d. 22 septembrie 1719, Güstrow)</br> 1184. István, Baron Koháry (n. 1616 - d. 19 iulie 1664)</br> 1185. Judith Balassa (n. 1625 - d. 1684)</br> 1186. Baronul Bero de Rechberg (d. 1667)</br> 1187. Maria Francisca Fugger, Contesă de Weissenhorn (n. 29 decembrie 1629 - d. 8 aprilie 1672, Osterberg)</br> 1188. Jacob Thavonat de Thavon (n. 1602/3 - d. 27 ianuarie 1665)</br> 1189. Anna Regina de Berchtold </br> 1190. Imre Jakusith de Orbova (n. 1635
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
A fost a doua soție a împăratului Franței, Napoléon Bonaparte. A fost, de asemenea, de două ori nepoată a Mariei Antoinette și mama regelui Romei, Napoleon al II-lea. Maria Louise (care a primit numele de botez "Maria Ludovica Leopoldina Francisca Theresa Josepha Lucia") s-a născut la Palatul Hofburg din Viena, ca fiică a lui Francisc al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (Francisc I al Austriei) și a celei de-a doua soții Maria Teresa a celor Două
Marie Louise, ducesă de Parma () [Corola-website/Science/316178_a_317507]