1,046 matches
-
EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Simona Modreanu Lecturi infidele EDITURA JUNIMEA IAȘI 2014 Celor care îmi luminează viața, de aici sau de dincolo Cuprins PORTIC 7 1. STUDII ȘI ESEURI 11 Locuri și nelocuri ale francofoniei 13 Identitate multiculturală în literatura francofonă. Cazul lui Atiq Rahimi 19 Limbă majoră, destin minor? Spațiul libertății francofone. Cazul lui Marius Daniel Popescu 30 Spațiul sinelui "gemelofagia" 49 Politica și condeierii 54 Dominique StraussKahn și literatura, sau sclava Isaura în variantă franceză 58 Cine face cărțile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Celor care îmi luminează viața, de aici sau de dincolo Cuprins PORTIC 7 1. STUDII ȘI ESEURI 11 Locuri și nelocuri ale francofoniei 13 Identitate multiculturală în literatura francofonă. Cazul lui Atiq Rahimi 19 Limbă majoră, destin minor? Spațiul libertății francofone. Cazul lui Marius Daniel Popescu 30 Spațiul sinelui "gemelofagia" 49 Politica și condeierii 54 Dominique StraussKahn și literatura, sau sclava Isaura în variantă franceză 58 Cine face cărțile? 63 La ce bun romanul? 67 Literatura rescrierii 72 Subiectivitate și limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ieșene populate cu palate occidentalizante de la sfârșitul sec. al XIX-lea, și în senzația de déja-vu din zona Arcului de Triumf de pe Dâmbovița. "Le Petit Paris" rămâne însă o formă mimetică, pe când eseurile Simonei Modreanu creează o altă dimen siune francofonă, ad usum delphini și pentru adulmecătorii de esen țe fine. Regăsești în paginile de față ceva din subțirimea de spirit cordială a lui Paul Zarifopol, chit că, măcar în parte, temperamentul acestui prieten al lui Caragiale s-a împlinit în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
marcată de globalizare, într-o limbă cu trecut și pretenții de universalitate, cu atât mai dramatic marcată de schimbările de po pularitate aduse de hegemonismul nord-american și, în plan ling vistic, anglo-saxon. În fața caracterului invaziv al unor culturi, reac ția francofonă, cu regrupările și redefinirile ei beletristice, este demnă de studiat, chiar dacă ravagiile adevărate par produse mai ales în planul micilor limbi fără trecut dominator, precum a noastră. În cazul Simonei Modreanu însă, deși mereu bine documen tate și la zi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
obsesivă a acestui centru îl va institui ca atare. Trimiterea la modelul literaturii franceze, fie pentru a se reclama de la el, fie, cel mai adesea, pentru a-l recuza sau a-l agresa, reprezintă o dimensiune esențială a dinamicii literare francofone, dar care nu se concepe decît prin excluderea categoriei "literatură franceză", în prelungirea și împotriva căreia s-a născut categoria "literatură franco fonă". De fapt, cînd e vorba de literatură, apare undeva și deza partenența, deteritorializarea. Spațiul imaginar, indisociabil de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu se concepe decît prin excluderea categoriei "literatură franceză", în prelungirea și împotriva căreia s-a născut categoria "literatură franco fonă". De fapt, cînd e vorba de literatură, apare undeva și deza partenența, deteritorializarea. Spațiul imaginar, indisociabil de uto pia francofonă, devine o realitate, iar granița dintre interior și exte rior e și ea repusă în discuție de aceste literaturi care ne descriu o lume multipolară, o lume a Net-ului, unde fiecare poate aspira să devină un centru de emitere
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
circumscrie niște particularități ale vorbirii din Vaud sau din Valois, de pildă, în mijlocul schemelor culturale și sociale și al unei structurări a realului care ține de micuțul spațiu helvetic, el însuși parcurs de fisurile autonomiei comunitare. O punere în abis francofonă a unei complexități tulburătoare, pe care doar Belgia walonă o mai cunoaște, fără a atinge însă asemenea culmi dramatice. Modulațiile și necesitatea afirmării unei identități într-un context pluricultural par să împingă la paroxism inventivitatea, recons trucția realului printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mon dială a Relației. Ea este literalmente o consecință a punerii în raport a unor culturi diferite, și nu a preexistat acestor raporturi. Nu este o limbă a Ființei, ci o limbă la Celui-în-Relație. La un alt capăt al lumii francofone, problema se pune altfel, la nivelul ficțiunii romanești, al cărei impact psihologic, socio-cultu ral, antropologic etc. traduce o criză de identitate societală și indivi duală. E cazul particular al romanul francofon libanez, mai precis, al celui care se conjugă la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru a fi mai liberi și mai protejați, această apropriere lingvistică deschizînd un drum către celălalt și către sine, un fel de alteritate-identitate consensuală, ce permite accesul la un spațiu interior fără alte ancore decît imaginarul. Identitate multiculturală în literatura francofonă. Cazul lui Atiq Rahimi 1. Limba ca diferență Mai avem încă nevoie de o "identitate"? Mai este ea posi bilă, revendicată sau de dorit în era globalizării, a metisajelor a "creolizării" (Edouard Glissant) lumii? Nicicînd nu s-a mai cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
limbilor, ci și un inconștient al fiecărei limbi. În schimb, în limba sa adoptivă, franceza, cum e vorba de o alegere conștientă, lanțurile cad și cuvîntul multicultural se eliberează către o unitate unduitoare, nelimitată. Limbă majoră, destin minor? Spațiul libertății francofone. Cazul lui Marius Daniel Popescu Omul este o ființă semiotică, o instanță enunțiativă care produce semnificație și care, la rîndul ei, interpretează sensul cuvintelor și gesturilor altuia. În ciuda aparenței de materie care ne înconjoară, omul trăiește într-un univers simbolic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
formal cît și pe plan tematic. Sprijinindu-se pe acest postulat, numeroși cerce tători privesc studiul discursului romanesc francofon ca pe un obiect transcultural care se constituie în marginea limbii și culturii franceze. Este, fără îndoială, adevărat pentru literaturile africane francofone, dar nu este cazul scriitorilor români francofoni, care nu poartă pe umeri povara unei istorii traumatizante cu limba franceză și nu resimt, prin urmare, nicio nevoie de alterare vindicativă a vocabularului, ci doar plăcerea variațiilor, a reformulărilor și a jocurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sfîrșit' n-ar trebui să existe" (SL). Încă unul. Și totuși, fluxul vorbelor ne acoperă în textele sale. Nu ar fi nici primul nici ultimul paradox în ceea ce-l privește. 2. Francofonia literară sub semnul libertății Noțiunea de litteratură(i) francofonă(e) a făcut să curgă multă cerneală, căci, în ciuda singularității sale, ea corespunde unui vast ansamblu eterogen care rezistă oricărei grile simplificatoare. Este vorba, în mare, de literaturi tinere, iar scriitorii lor se situează la "o bifurcare de limbi" (Lise
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de francofonia literară ca de un spațiu, frontierele instituționale fiind contestate și acordîndu-se de altfel prea puțin cu dialogul deschis al culturilor în aceste vremuri de globalizare. Cît despre istorie, ea nu reprezintă un criteriu sigur, titulatura însăși de "studii francofone" trimițînd în subtext spre un raport dominant / dominat, centru / periferie. De fapt, ar trebui reintegrată pe deplin întreaga literatură de limbă franceză în spațiul literaturii franceze. De ce să nu vorbim pur și simplu de literatură, în sensul în care înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care nu au privit niciodată franceza ca pe un instrument al opresorului, ci ca pe un mijloc de a intra în circuitul universal de valori. Desigur, e greu să scapi de conjuncturile istorice și, în această accepțiune, termenul de "literatură francofonă" pare atins de scep trul imperialist, purtător de grele echivocuri. Iată de ce un grup important de scriitori de limbă franceză, avîndu-i în frunte pe Michel le Bris și Jean Rouaud, au lansat, în 2007, cu ocazia Festivalului " Etonnants Voyageurs " de la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rescriere a genurilor tradiționale, o debordare transgenerică și îndeosebi o viziune a romanescului în termen de difracție: doar la nivelul fracturii din discurs, al acestei imposibilități de a locui pe deplin limba franceză se poate observa singulara aventură a scriiturii francofone, o literatură a răspîntiilor culturale, lingvistice, ontologice, un metisaj care nu ajunge într-un impas, ci într-un spațiu infinit flexibil și modelabil. Atunci cînd franceza, ca limbă de expresie scrisă, nu coincide cu limba maternă a autorului se produce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
poeziei sale cu adînci influențe parnasiene, sau al lui Cioran, în adoptarea formelor scurte, aforistice, sau al lui Eliade, cu povestirile sale existențialiste gidiene etc. Dar astăzi, producția romanescă se înscrie tot mai mult în ceea ce se numește deja "tradiția francofonă" și putem vorbi despre o formulă hibridă, care conciliază universuri simbolice distincte, aspirînd la o sinteză ce garantează bogăția interacțiunii culturilor. Astfel, stereotipurile etnice ale celor doi versanți se împle tesc pentru a contribui la edificarea unei lumi singulare, autonome
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu se lasă uitate. Vom reveni, desigur, asupra unora din titlurile menționate mai sus, sau asupra altora, în funcție de deciziile juriilor marilor premii literare, sau, aleatoriu, în funcție de oportunitățile de lectură. Dar aș vrea acum să fac o mică entorsă de la tematica francofonă, de fapt, o aparentă entorsă, spicuind dintr-un recent interviu oferit de scriitorul japonez Haruki Murakami, adevărat tsunami editorial, revistei "Le Nouvel Observateur". Pentru că, poate mai mult ca oriunde altundeva, preferințele de lectură ale francezilor sunt un adevărat indicator socio-economic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fi scutiți de cheltuielile de trans port în Infern." (Culorile rîndunicii) Simfonia lupului (José Corti, 2007) a fost un spărgător de gheață, semn că o voce distinctă, originală se făcea auzită în spațiul atît de complex și complicat al identității francofone. E vocea lui Marius Daniel Popescu (n.1963), craiovean cu studii de inginer la Brașov și ajuns în anii '90 în Elveția, la Lausanne, pe urmele femeii iubite. Premiul pentru cel mai bun roman de debut, Robert Walser, a reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să le răspundă, multe alte detalii clarificatoare fiind adăugate în partea de analiză a discursului baudrillardian. Această tratare a discursului, amplă, documentată, susținută de autoritățile din domeniu, câștigă în rigoare prin exploatarea chiar și numai a ceea ce se numește Școala francofonă Paris, Geneva care s-a afirmat major în domeniul pe care, în Europa, îl numim analiza discursului. Însăși definiția discursului elimină unele oscilații, unele criterii de definire, cel cantitativ, de pildă, prin transfrastic înțelegând transgresarea verbalului, manifestarea în extralingvistic, potrivit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și Franța, pentru obținerea unor subvenții. Belgia este o țară mică, dar cu un număr foarte mare de case de producție, regizori, tehnicieni ș.a.m.d. Toată lumea e înnebunită să obțină fonduri. Există și situația particulară a Belgiei, unde partea francofonă este ruptă de partea flamandă. Sunt câteva comisii naționale. Fiecare dintre ele se reunește numai de două-trei ori pe an, fiind înecate în dosare și în proiecte. Prin urmare, cerințele lor sunt absurd de ridicate: cer ca pentru un documentar
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
dacă nu imposibil, de modificat, cum ar fi limba, rasa sau așezarea geografică" (Birnir 2009, 46-62). 6 O demonstrează, de exemplu, minoritățile maghiară din România și Slovacia, turcă din Bulgaria, rusă din Republica Moldova iar, la polul opus, comunitățile flamandă și francofonă din Belgia, francofonii din nordul Italiei și din Elveția etc. 7 Acest indice măsoara omogeneitatea unei societăți și aproximează probabilitatea ca doi indivizi selectați aleatoriu să aparțină unor grupuri distincte. Valoarea 0 este obținută pentru societăți perfect omogene. Valoarea 1
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
puțin mulțumiți de modul în care funcționează democrația la nivel european 25. Interesul pentru Parlamentul European este recent în rândul politologilor și al specialiștilor în studii europene. În Statele Unite mai întâi, iar mai apoi în Marea Britanie și în lumea academică francofonă, Parlamentul European a fost analizat atât din punct de vedere instituțional, cât și într-un demers comparativ. Utilizarea metodei comparative a permis sublinierea specificităților acestuia în studii consacrate rolului său26, funcționării sale și raporturilor de forță interne, dar și în
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
has the initial ability to differentiate the universe of texts and to recognize different types of texts. We shall argue at the same time that this competence must be a textual competence. (Van Dijk 1972: 297-298) În ultimii ani, publicații francofone, precum numerele 56 și 62 din revista Pratiques (1987 și 1989), 74 din Langue française (1987) și 83 din Études de linguistique comparée (1991) au fost consacrate, în totalitate, tipologiilor de texte și discursuri sau tipurilor de texte. Seria revistelor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
astăzi. N-a fost să fie! Cam așa îmi amintesc că au stat lucrurile. Și acum să-ți ajut puțin memoria: radioul deschis de d-l Tăriceanu era Contactul, filiala ieșeană a unei rețele naționale, parte a unei rețele interna-ționale, francofone, ca să spun așa... Acum se cheamă Kiss Me? ori Kiss You?... Nu știu, nu mai ascult atât de frecvent radioul ca pe vremea când nu aveam decât o singură televiziune... Dorin Popa: Dar PAC-ul s-a înființat prin votul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Colecția PRIVIREA CELUILALT 4 seria Spa]ii francofone Seria Spații francofone este coordonată de Marina MUREȘANU IONESCU Consiliul științific: RAMONA BORDEI-BOCA, Université de Bourgogne, Dijon; PATRICE BRASSEUR, Université d'Avignon; ANNE-MARIE CALLET-BIANCO, Université d'Angers; DANIEL FONDANÈCHE, Université Paris 7; JEAN-MARIE KLINKENBERG, Université de Liège; JEAN-PIERRE LONGRE, Université
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]