845 matches
-
acte" sau în regimul de "union libre"), cu care trăiești zi de zi. Ea poate fi deci obiectul unor caricaturi răutăcioase dar poate avea și reprezentări plastice sexy, prezente în primării. Imaginarul politico-femonoid al multor lucrătoare pe pajiștile morfo-sintactico-semantico-literare ale francofoniei conținea inevitabil astfel de germeni de identificare, pe fundalul "promovării femeii" începând de la vârful piramidei de partid și de stat. O contra-notă Cu excepția termenului cu nr. 10 (et encore! în funcție de circumstanțele "dragajului" și de misiunea primită) și a celui
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Iasi, 2010; Târgul de nopți, Editura Cronica, Iași, 2010; Ceremonia risipirii, Editura TipoMoldova, Iași, 2011. Volume de eseuri: Spiritul universal al culturii române, Editura Cronica, Iași, 2002; Cultura română în dialog cu universalitatea, Editura Cronica, Iași, 2005. Volume de interviuri: Francofonia o punte a sincerității, Editura Cronica, Iași, 1996; Cămașa lui Hristos și apocalipsa roșie, Editura Vasiliana, Iași, 2010; Balada sărmanului pescar (poveste din mările sudului) (în colaborare cu Traian Mocanu), Editura Cronica, Iași, 2010. Însemnări de călătorie: Mexicul tărâmul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Lecturi infidele (c) SIMONA MODREANU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Simona Modreanu Lecturi infidele EDITURA JUNIMEA IAȘI 2014 Celor care îmi luminează viața, de aici sau de dincolo Cuprins PORTIC 7 1. STUDII ȘI ESEURI 11 Locuri și nelocuri ale francofoniei 13 Identitate multiculturală în literatura francofonă. Cazul lui Atiq Rahimi 19 Limbă majoră, destin minor? Spațiul libertății francofone. Cazul lui Marius Daniel Popescu 30 Spațiul sinelui "gemelofagia" 49 Politica și condeierii 54 Dominique StraussKahn și literatura, sau sclava Isaura în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
trupul fizic, palpabil, se va și regăsi? Cea mai simplă întrebare care îmi vine în minte citind ofer tanta carte de față a Simonei Modreanu este dacă autoarea petrece mai mult timp în spațialitatea creată printr-o convenție culturală a francofoniei. Într-o țară ca a noastră, ridicată și prin bunăvoința unui împărat hexagonal, francofonia nu înseamnă același lucru ca în Burkina Fasso ori în Canada, chiar dacă s-ar prea putea să însemne mult mai mult. Nici francofonia nu are aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în minte citind ofer tanta carte de față a Simonei Modreanu este dacă autoarea petrece mai mult timp în spațialitatea creată printr-o convenție culturală a francofoniei. Într-o țară ca a noastră, ridicată și prin bunăvoința unui împărat hexagonal, francofonia nu înseamnă același lucru ca în Burkina Fasso ori în Canada, chiar dacă s-ar prea putea să însemne mult mai mult. Nici francofonia nu are aceeași înfățișare culturală în România ca în țările vorbitoare ale limbii de pe Sena. În fine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
convenție culturală a francofoniei. Într-o țară ca a noastră, ridicată și prin bunăvoința unui împărat hexagonal, francofonia nu înseamnă același lucru ca în Burkina Fasso ori în Canada, chiar dacă s-ar prea putea să însemne mult mai mult. Nici francofonia nu are aceeași înfățișare culturală în România ca în țările vorbitoare ale limbii de pe Sena. În fine, după cum o demonstrează cu prisosință volumul ce urmează, indiferent de consensul care planează asupra francofoniei, ceea ce înțelege au toarea prin acest cuvânt se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
prea putea să însemne mult mai mult. Nici francofonia nu are aceeași înfățișare culturală în România ca în țările vorbitoare ale limbii de pe Sena. În fine, după cum o demonstrează cu prisosință volumul ce urmează, indiferent de consensul care planează asupra francofoniei, ceea ce înțelege au toarea prin acest cuvânt se vădește a fi îmbogățirea lui cu noi arome și esențe; ceea ce, până la urmă, este dovada că francofonia poate fi înțeleasă și ca un cadru de reflecție și de onirie intelectuală în care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fine, după cum o demonstrează cu prisosință volumul ce urmează, indiferent de consensul care planează asupra francofoniei, ceea ce înțelege au toarea prin acest cuvânt se vădește a fi îmbogățirea lui cu noi arome și esențe; ceea ce, până la urmă, este dovada că francofonia poate fi înțeleasă și ca un cadru de reflecție și de onirie intelectuală în care talentul eseistic și critic al Simonei Modreanu se exprimă în deplină larghețe și confort. Nu ar fi vorba, aici, de confort dacă acesta nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
voce distinctă din România intelectuală a zilelor noastre; una în plină ebuliție, despre care mărturiresc deplin și paginile introduse de modestele rânduri ale celui care semnează Ovidiu PECICAN Cluj-Napoca, 8 februarie 2014 1. Studii și eseuri Locuri și nelocuri ale francofoniei Francofonia nu este doar o vocabulă politică, ideologică, instituțional corectă, port-drapel al diversității împotriva unifor mizării globalizante; în orice caz, nu aceste accepțiuni îmi vor reține atenția în continuare. Consider că acest concept este mult mai complex decît o recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
distinctă din România intelectuală a zilelor noastre; una în plină ebuliție, despre care mărturiresc deplin și paginile introduse de modestele rânduri ale celui care semnează Ovidiu PECICAN Cluj-Napoca, 8 februarie 2014 1. Studii și eseuri Locuri și nelocuri ale francofoniei Francofonia nu este doar o vocabulă politică, ideologică, instituțional corectă, port-drapel al diversității împotriva unifor mizării globalizante; în orice caz, nu aceste accepțiuni îmi vor reține atenția în continuare. Consider că acest concept este mult mai complex decît o recunoaștem adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
se mai scrie o literatură quebecoază, creația caraibeană nu e nici creolă, nici anglofonă, nici hispanofonă, personaje precum Cioran sau Makine nu mai sunt considerați scriitor român, respectiv rus, de expresie franceză, căci toate acestea se adună mîndru sub cupola francofoniei. Nu realitatea de fapt pune probleme, ci cuvîntul însuși și destinul său puțin confuz sau ambiguu. În plus, raportul cu această entitate complexă care este limba franceză nu e deloc neted, nu mai mult decît raportul francezilor înșiși cu această
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a-și desăvîrși metamorfoza, mitul american de bază suferă la rîndul său subtila transformare pe care o antrenează franceza ca limbă de expresie, iar acel loc anume se conturează la jumătatea drumului dintre real și imaginar, dintre aici și altundeva. Francofonia astfel concepută ar fi generatoarea unui între, a unui loc hrănit cu toate așteptările vane și cu toate proiecțiile magice, structurînd povestirile, încălecînd granițele, asumînd rolul unui cronotop transversal. Pierre Cadorai poartă în el o operă, un peisaj pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
asumînd rolul unui cronotop transversal. Pierre Cadorai poartă în el o operă, un peisaj pe care încearcă să-l elibereze, iar acest peisaj va începe să existe prin ochii pictorului-personaj, prin intermediul crochiurilor sale îmbrăcate în cuvinte. Și în Elveția romandă, francofonia ridică problema unei răspîntii identitare, a unei dinamici a eu-rilor duble sau multiple, a unui univers de oglinzi care spațializează și interiorizează totodată un între cultural, căci nici acolo nu se pot evita ambiguitatea concep telor sau apartenențele discutabile. Să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al celui care se conjugă la feminin, căci, de la Seherazada încoace, știm că femeile arabe sunt minunate povestitoare (vezi Ezza Agha Malak, Vénus Khoury Ghata, Mona Latif Ghattas și multe altele). Iată un exemplu aproape perfect de situație în care francofonia asigură femeii care scrie un spațiu vital și un plămîn pentru a respira. Un loc ce îi permite să îndrăznească. Toate relele și toate cuvintele pe care le-a tăcut și le tace în continuare în propria-i limbă, femeia
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Toate relele și toate cuvintele pe care le-a tăcut și le tace în continuare în propria-i limbă, femeia libaneză își face curaj să le exteriorizeze prin limba franceză. Violențele, fanatismul, machismul, teroarea, nedreptatea devin teme privile giate, iar francofonia face să sufle asupra scriitoarelor din Liban un vînt de libertate. În acest caz cum e și cel al unor numeroși scriitori români, ruși, cehi, albanezi etc. spațiul identitar e construit pe o dilemă. Căci un francofon e cineva care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
este susceptibilă de a atinge și influența un număr mai mare de persoane și, puțin cîte puțin, de a modifica formele mentale sau viziunea asupra vieții. O a doua axă a abordării noastre este centrată pe franco fonie, îndeosebi pe francofonia literară, care ni se pare problema tică. De ce problematică? Ei bine, francofonia pare să suscite paradoxuri: pe de o parte, ea reunește în jurul unei singure limbi, majore franceza, pe de alta, exprimă mai mult ca oricînd diversitatea lingvistică și culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
persoane și, puțin cîte puțin, de a modifica formele mentale sau viziunea asupra vieții. O a doua axă a abordării noastre este centrată pe franco fonie, îndeosebi pe francofonia literară, care ni se pare problema tică. De ce problematică? Ei bine, francofonia pare să suscite paradoxuri: pe de o parte, ea reunește în jurul unei singure limbi, majore franceza, pe de alta, exprimă mai mult ca oricînd diversitatea lingvistică și culturală a oamenilor. Mai e problematică francofonia și pentru că, deși aparent glosocentrică, de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
problema tică. De ce problematică? Ei bine, francofonia pare să suscite paradoxuri: pe de o parte, ea reunește în jurul unei singure limbi, majore franceza, pe de alta, exprimă mai mult ca oricînd diversitatea lingvistică și culturală a oamenilor. Mai e problematică francofonia și pentru că, deși aparent glosocentrică, de fapt, ea configurează o identitate pornind de la elemente multiple și nu întotdeauna convergente sau armonioase. Împodobită cu straie monolinguale, dar pentru a vorbi despre multiculturalism și alteritate... Cu sălbăticie apărată în puritatea sa virginală
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
langue", cum o numea un alt mare apatrid român, poetul Gherasim Luca. Popescu se simte liber, refuză orice schemă literară, un gen de dezinhibare ce nu răzbătea din primele sale scrieri, în limba română. Spațiu al libertății cognitive, practice, afective, francofonia perce pută ca atare se deschide mai ales spre deliciile lingvistice și chiar simbolice interzise nativilor. Cum contururile acestei noțiuni rămîn fluide, marii scriitori (precum Kundera, Makine, Chamoiseau sau Mabanckou, de exemplu) profită pentru a-și construi o identitate fictivă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
aparent din întîmplare, printr-o întorsătură de frază: "Cuvîntul 'sfîrșit' n-ar trebui să existe" (SL). Încă unul. Și totuși, fluxul vorbelor ne acoperă în textele sale. Nu ar fi nici primul nici ultimul paradox în ceea ce-l privește. 2. Francofonia literară sub semnul libertății Noțiunea de litteratură(i) francofonă(e) a făcut să curgă multă cerneală, căci, în ciuda singularității sale, ea corespunde unui vast ansamblu eterogen care rezistă oricărei grile simplificatoare. Este vorba, în mare, de literaturi tinere, iar scriitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
bifurcare de limbi" (Lise Gauvin) și în situații de "contacte culturale" (Michel Beniamino, 1999). Este, totuși, greu de cernut acest fenomen, căruia Michel Beniamino îi asociază trei parametri principali, anume spațiul, istoria și limba. Nu se poate însă vorbi de francofonia literară ca de un spațiu, frontierele instituționale fiind contestate și acordîndu-se de altfel prea puțin cu dialogul deschis al culturilor în aceste vremuri de globalizare. Cît despre istorie, ea nu reprezintă un criteriu sigur, titulatura însăși de "studii francofone" trimițînd
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a tabuurilor înnăscute -, ci și pe cea veche, ale cărei slăbi ciuni și resurse neobișnuite apar deodată în ochii celui care s-a desprins de ea. Și aici sunt într-un oarecare dezacord cu autori precum Michel Beniamino, care definește francofonia literară ca pe forma modernă a unui ansamblu de fenomene legate de întîlnirea cu Celălalt, ale cărei origini istorice pot fi discutate (unii estimează că s-ar afla în Renaștere), dar a cărei specificitate care marchează ruptura de problematicile anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unii estimează că s-ar afla în Renaștere), dar a cărei specificitate care marchează ruptura de problematicile anterioare ar fi de a lega perspectiva alterității de chestiunea limbii în sens socio-simbolic și sociolingvistic, într-o perspectivă a dominației. Astfel considerată, francofonia literară nu ar fi vîrful de lance al unui dialog cultural, fondat pe folosirea aceluiași idiom, care ar transcende formele de expresie naționale, istoric determinate, ci o modalitate ciudată, perversă, de dominare prin ceea ce se numește "iradiere culturală". Or, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
prin reprezentanții săi în cadrul schimbătoarelor politici ale guvernelor românești succedate după 1989. Sunt vizibile aspirațiile Armeniei spre Europa prin apartenența ei la mai multe instituții paneuropene, precum Consiliul Europei, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, la organizații mai largi precum Francofonia și parteneriate cu NATO, KFOR în Kosovo și altele. În același timp, ea depinde energetic de Rusia. Legăturile armenilor și ale georgienilor cu țările române premoderne și cu România de astăzi sunt exemple de interculturalitate bazată pe conjugarea spritului "tradițiilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
FRANȚEI ÎN ROMÂNIA. Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDAMARIA ARDELEANU PHILLIPE LANE este profesor de lingvistică la Universitatea din Rouen, Franța, în cadrul Departamentului de Științe ale Limbajului și Comunicării, coordonator de doctorat și masterat. În calitate de cercetător al Agenției Universitare a Francofoniei și formator IUFM, Philippe Lane coordonează și participă la numeroase proiecte interuniversitare de anvergură internațională, derulate în colaborare cu universități din Europa, Asia, Africa, America Latină și Statele Unite. A publicat numeroase cărți și studii de specialitate în domeniul lingvisticii textuale, dovedind
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]