1,415 matches
-
reprezentat partea spirituală a visului american, Benjamin Franklin a fost cel care a furnizat ghidul practic. Viziunea lui Franklin despre America a fost inspirată de Iluminismul european, care punea accent pe materialism, utilitarism și interes personal În economia de piață. Franklin a privit peste virginul teritoriu american și a văzut vaste resurse nefolosite, care puteau fi utilizate și făcute productive. El a privit America drept un mare laborator pentru investigații științifice și tehnice. Ideea lui de vis american era o națiune
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
utilizate și făcute productive. El a privit America drept un mare laborator pentru investigații științifice și tehnice. Ideea lui de vis american era o națiune cu geniu inventiv, permanent angajată În crearea de bogăție și extindere a economiei de piață. Franklin prefera utilul sacrului și dorea mai degrabă să creeze un corn al abundenței materiale decât să obțină mântuirea eternă. America, În viziunea sa, era țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
economiei de piață. Franklin prefera utilul sacrului și dorea mai degrabă să creeze un corn al abundenței materiale decât să obțină mântuirea eternă. America, În viziunea sa, era țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru fiecare act de revelație, pionerilor americani le era administrată o doză de raționalism utilitar, făcându-i pe americani să fie atât cei mai pasionați credincioși, cât și cei mai agresivi pragmatici dintre toate popoarele lumii - o caracteristică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
act de revelație, pionerilor americani le era administrată o doză de raționalism utilitar, făcându-i pe americani să fie atât cei mai pasionați credincioși, cât și cei mai agresivi pragmatici dintre toate popoarele lumii - o caracteristică valabilă până În zilele noastre. Franklin a luat În serios afirmația revoluționară a lui Thomas Jefferson, conținută În Declarația de Independență, că fiecare ființă umană are un drept inalienabil nu numai la viață și libertate, dar și la căutarea fericirii. Nici un guvern nu mai sugerase vreodată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că fiecare ființă umană are un drept inalienabil nu numai la viață și libertate, dar și la căutarea fericirii. Nici un guvern nu mai sugerase vreodată că oamenii au dreptul să-și caute propria fericire. Cum Încearcă cineva să fie fericit? Franklin credea că fericirea se obține prin perfecționare personală neîntreruptă - adică, să faci ceva din tine. Așadar, visul american a contopit două mari tradiții europene, În aparență contrare, Într-o mare alianță, lansând o viziune a acțiunii umane mai puternică decât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ultimii ani, tânăra generație de americani pare să fi eliminat aproape complet acea parte a Declarației de Independență unde Jefferson spune că fiecare are dreptul „să-și caute” fericirea, Înlocuind-o cu „fiecare are dreptul la fericire”. Vă reamintiți că Franklin Îi Îndemna Întotdeauna pe cititorii almanahului său, Poor Richard’s Almanack, să muncească fără Încetare. Aforismele frankliniene, toate exaltând valoarea disciplinei și muncii serioase, au fost aproape date uitării: „Mâinile inactive sunt uneltele diavolului”, „Nu lăsa pe mâine ce poți
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Mâinile inactive sunt uneltele diavolului”, „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”, „Cine nu cârpește spărtura mică, are necaz să repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg despre teologia Reformației În capitolele 4
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o moștenire apreciabilă - cel puțin nu suficient pentru cei 55% dintre tineri care cred că se vor Îmbogăți 46. Deci rămâne norocul. Toate aceste categorii - investiții, moștenire și noroc - nu necesită munca diligentă și perseverență, genul de calități pe care Franklin le consideră virtuți esențiale pentru a reuși În America. Bănuiala mea este ca mulți dintre tineri cred că vor fi norocoși. Bogăția va veni cumva, fără a trebui ca ei să muncească din greu pentru a o obține. Îmi vine
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
văzut nici o contradicție În a trăi concomitent În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin zelul religios și credința În mântuirea eternă, celălalt prin secularismul iluminist, comportamentul rațional și credința În progresul material - lumile opuse ale lui John Winthrop și Benjamin Franklin. Ceea ce unea teologia reformației și filosofia iluministă, era accentul pe care fiecare dintre acestea Îl punea pe autonomia individului. Teologii Reformei se ridicau Împotriva autorității papale și Îi admonestau pe coreligionarii lor, afirmând că preoții erau ființe umane imperfecte, ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al comunității pentru a reglementa folosirea ei În scopul asigurării nivelului de bunăstare publică necesar 67. Preocuparea Americii În ceea ce privește redistribuția bogăției a Început să ia avânt În perioada stagnării economice globale din anii ’30. Programele New Deal ale administrației președintelui Franklin D. Roosevelt au fost prima Încercare reală În America de a echilibra drepturile de proprietate și cele umane. Această cochetare a continuat În anii ’60 și s-a terminat abrupt cu sfârșitul programelor Great Society ale președintelui Lyndon B. Johnson
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
măsură În mâinile unei elite educate și asociate cu control asupra societății și perpetuarea diferențelor de clasă, În timp ce În America știința și tehnica au fost distribuite mai democratic. Fondatorul universității din Pennsylvania, pe care și eu am urmat-o, Benjamin Franklin la fel ca și Thomas Paine, Thomas Jefferson și mulți alții dintre părinții fondatori, s-au văzut pe ei Înșiși atât ca oameni de știință și inventatori, cât și ca revoluționari, dedicând mult timp cercetării științifice și creării unor noi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un.org/aboutun/charter/chapterl.html"www.un.org/aboutun/charter/chapterl.html, Națiunile Unite, 1945. 15. „Ongoing Struggle for Human Rights: The Universal Declaration of Human Rights (Timeline)”, HYPERLINK "http://www.udhr.org/"www.udhr.org/history/timeline.htm, Franklin and Eleanor Roosevelt Institute, 2 noiembrie 2003; Beetham, David, „Human Rights as a Model for Cosmopolitan Democracy”, p. 63. 16. Brownlie, I. (coord.), Basic Documents on Human Rights, ediția a III-a, Oxford University Press, Oxford, 1992, pp. 115, 172
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a Model for Cosmopolitan Democracy”, p. 63. 16. Brownlie, I. (coord.), Basic Documents on Human Rights, ediția a III-a, Oxford University Press, Oxford, 1992, pp. 115, 172; „Ongoing Struggle for Human Rights: The Universal Declaration of Human Rights (Timeline)”, Franklin and Eleanor Roosevelt Institute; „Biodiversity and the Environment”, HYPERLINK "http://www.un.org"www.un.org, Națiunile Unite, 24 noiembrie 2003. 17. Beetham, David, „Human Rights as a Model for Cosmopolitan Democracy”, pp. 62-63; Rumford, Chris, The European Union: A
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că inovează în anumite limite, ci transformă radical realități sociale, politice, economice. În terminologia clasică este vorba despre ceea ce poartă numele de „personalități istorice” (cum ar fi la noi Mihai Viteazul, A.I. Cuza, Ion C. Brătianu sau cum au fost Franklin D. Roosevelt și Martin Luther King la americani). Considerată multă vreme ceva supranatural, un dar divin, carisma (charisma) se dovedește, prin cercetări sistematice, a fi mai degrabă o problemă de relație dintre lideri și membrii unei colectivități, decât o calitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
își focalizează interesul central pe acele situații comportamentale în care o sursă transmite un mesaj unui receptor, cu intenția manifestă de a-i influența comportamentele ulterioare” (Gerald R. Miller); • „Comunicarea este realizarea socială în comportamentul simbolic” (A. Craig Baird și Franklin H. Knower); • „Comunicarea este procesul transmiterii structurii între componentele unui sistem care poate fi identificat în timp și spațiu” (Klaus Krippendorf); • „Comunicarea este o funcție socială..., o distribuție a elementelor comportamentului sau un mod de viață alături de existența unui set
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Group Process, Group Decision, Group Action, Open University Press, Buckingham, Philadelphia. Baylon, C.; Mignot X. (1999), La communication, Nathan, Paris. Bell, A.H. (2005), You can’t talk to me that way! Stopping Toxic Language in the Workplace, Career Press, Franklin Lakes, New York Bennis, W.G.; Nanus, B. (1985), Leaders: the strategies for taking charge, Harper & Row, NewYork. Berger, C.R., Chaffee, S.H. (ed.) (1987), Handbook of communication science, Sage Publications, Newbury Park. Berne, E. (1964) Games people play, Ballantine Books, New York
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
școală sau În afara ei), sprijinul familiei sau contextul specific a facut ca În cazul acestor oameni de succes energia excesivă specifică ADHD să fie canalizată spre ceea ce a devenit ulterior contribuția lor semnificativă la patrimoniul umanității (ex. Salvador Dali, Benjamin Franklin, Bill Gates, Vincent van Gogh, Elvis Presley). Lista clasicilor culturii române este dominată de cei care au abandonat școala, au avut rezultate nesatisfacatoare la unele discipline sau au fost afectați de corigență sau chiar abandon școlar. Ceea ce dorim să subliniem
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
prințului Dimitrie Cantemir scoasă din cronicele Moldovei. Mai figurează în sumar o transpunere în limba franceză a poeziei Câinele soldatului de Grigore Alexandrescu (realizată de V. Alecsandri), un articol despre Basarabia al inginerului Hommaire de Hell, o traducere din Benjamin Franklin, articole de Al. Fotino, Teodor Codrescu, tălmăciri din franceză de Gh. Săulescu, notițe și recenzii, știri în legătură cu dezvoltarea industrială a Moldovei ș.a. R. Z.
SPICUITORUL MOLDO-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289827_a_291156]
-
cultivat, al cărui farmec diabolic cucerește aproape întreaga lume, cu excepția câtorva creștini refractari. În 1907, Monseniorul Robert Hugh Benson publică Lord of the World, roman polemic în care autorul denunță materialismul crescând și pseudodivinizarea omului în civilizația modernă. Părintele Percy Franklin este ultimul preot catolic fidel valorilor Evangheliei. Ales Papă, el va fi consemnat în satul Nazaret. Anticristul este o figură carismatică, Julian Felsenburgh, care devine „stăpânul lumii”. În 1945, Charles Williams publică All Hallow’s Eve, în care reia legenda
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
polygraphe Johann Martin Honigberger” (În pregătire pentru JA, 2003) Sikh Encyclopedia - Ramesh Chander Dogra, dr. Gobind Singh Mansukhani, Encyclopedia of Sikh Religion and Culture, Vikas Publishing House PVT Ltd, New Delhi, first published 1995 United States Dispensatory - George B. Wood, Franklin Bache, The Dispensatory of the United States of America ș1st edition 1833ț, thirteenth edition carefully revisited, Part I-III, J.B. Lippincott and Co., Philadelphia ș1870ț 1872, xii-1810 p. Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Titlurile celor 196 de paragrafe care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
muritor - exceptându-l, cred, pe discipolul său Platon. Dar Socrate poate fi considerat, dacă nu părintele, cel puțin întâiul precursor al științei curriculumului (pe care o cercetăm în aceste pagini), devansându-i cu peste două milenii pe John Dewey și Franklin Bobbitt. El s-a încumetat să sugereze că putem, cumva, să ne proiectăm soarta chiar și dincolo de ceea ce numim „moarte”. 3.2. O cercetare peirastică a curriculumuluitc " 3.2. O cercetare peirastică a curriculumului" Este dificil să discriminăm între „Socrate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la Marsilia pentru istoria ulterioară a creștinismului monastic european (Revue du Moyen Age latin, I, 1945, Strasbourg). 12. S-au păstrat textele lui Cassian: „De institutis coenobiorum” (Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit., XVII) și „Consolationes” (ibidem, XIII). 13. Carl Franklin Arnold, Caesarius v. Arelate u. die gall. Kirche seiner Zeit, 1894 (apud Riché, op. cit., p. 340), a observat aceste influențe ale lui Cassian asupra Regulii de la Lérins (vezi capitolul „Die Lerinenser Regel”). 14. Vezi supra, nota 7. 15. Evenimentul este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de profit și eficiență a transformat acest sălbatic purgatoriu într-un paradis terestru al prosperității. La această transformare, realmente impresionantă, au contribuit, bineînțeles, și teoreticienii educației. Știința conducerii și acțiunii eficiente și-a avut companionul ei pedagogic. Încă din 1918, Franklin Bobbitt (1876-1956) a pus bazele unei științe a educației înțelese ca știință a conceperii, organizării și conducerii școlilor pe baza acelorași principii tayloriste de eficiență. Lucrarea lui Bobbitt The Curriculum (1918) - considerată de mai toate dicționarele și enciclopediile pedagogice americane
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
procesele lăuntrice ale acesteia și aspirația paideutică spre desăvârșire. Omul - rezultatul educației - rămâne unidimensional: posesor de abilități și competențe necesare îndeplinirii unor profesii și supraviețuirii ca orice animal de povară. 10.4. Teoria lui Bobbitttc "10.4. Teoria lui Bobbitt" Franklin Bobbitt și-a luat doctoratul la Clark University în 1909, pe când președinte al acesteia era psihologul G. Stanley Hall, cu o teză intitulată simplu Curriculum. Lansa „pe piață” un cuvânt care fusese folosit mai înainte, metaforic, de John Dewey, dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
așa cum vom arăta în capitolele următoare. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Vezi cartea fundamentală a lui F. Taylor The Principles of Scientific Management, Harper Bros., New York, 1911. 2. Despre influența „managementului prin obiective” asupra gândirii lui Franklin Bobbitt se găsesc lămuriri nu numai în The Curriculum (Houghton Mifflin, Boston, 1918); există lămuriri anterioare și ulterioare acestei date. Le citez pe cele mai semnificative: „A City School as a Community Art and Musical Center”, Elementary School Teacher, 12
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]