KorAP: Find »[drukola/base=frate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...2378 >

59,437 matches

Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090

din cămășile slinoase rănile din tălpi, a ajuns la acel loc de răgaz încă o coloană de prizonieri. De fiecare dată când avea asemenea prilej, cu vocea înecată de emoție, Manole întreba: "Frați români, nu-i cumva printre voi și frate-meu, Ion Pintilii?" A întrebat și de data asta, dar acum a facut-o sub impulsul unei speranțe pe care n-o mai avuse până atunci. Simțea că de undeva, din mulțimea amărâților care mergeau către "Golgota" lor de muritori

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
speranțe pe care n-o mai avuse până atunci. Simțea că de undeva, din mulțimea amărâților care mergeau către "Golgota" lor de muritori, o voce îi va răspunde: "Unul Pintilii îi mai la coadă...". Sergentul care-și căuta cu ardoare fratele crezu că răspunsul la întrebarea de acum e doar ecoul speranței lui. Dar vocea era aievea si continuă să rasune a nădejde: "Nu-l știu după numele mic...Du-te de vezi dacă-i frate-tău...". Și în timp ce rușii care

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
care-și căuta cu ardoare fratele crezu că răspunsul la întrebarea de acum e doar ecoul speranței lui. Dar vocea era aievea si continuă să rasune a nădejde: "Nu-l știu după numele mic...Du-te de vezi dacă-i frate-tău...". Și în timp ce rușii care-i însoțeau fumau "în ștafetă" o țigară ieșită din manufactura ambulantă a unui soldat român, căruia îndeletnicirea aceasta sporadică îi era leac de alinare, Manole își zări fratele. "...Badiță Nică!...". Atât putu rosti sergentul, căci

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
mic...Du-te de vezi dacă-i frate-tău...". Și în timp ce rușii care-i însoțeau fumau "în ștafetă" o țigară ieșită din manufactura ambulantă a unui soldat român, căruia îndeletnicirea aceasta sporadică îi era leac de alinare, Manole își zări fratele. "...Badiță Nică!...". Atât putu rosti sergentul, căci îl gâtuia plânsul, ca și pe frate-său, cu care nu se mai vazuse de trei ani. Acum se întâlniseră, dar aveau itinerare diferite. Ce era de făcut, ca frații să rămână împreună

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
însoțeau fumau "în ștafetă" o țigară ieșită din manufactura ambulantă a unui soldat român, căruia îndeletnicirea aceasta sporadică îi era leac de alinare, Manole își zări fratele. "...Badiță Nică!...". Atât putu rosti sergentul, căci îl gâtuia plânsul, ca și pe frate-său, cu care nu se mai vazuse de trei ani. Acum se întâlniseră, dar aveau itinerare diferite. Ce era de făcut, ca frații să rămână împreună? Rușii îi număraseră, iar lipsa unuia dintre prizonierii din coloană nu putea fi justificată

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
Manole își zări fratele. "...Badiță Nică!...". Atât putu rosti sergentul, căci îl gâtuia plânsul, ca și pe frate-său, cu care nu se mai vazuse de trei ani. Acum se întâlniseră, dar aveau itinerare diferite. Ce era de făcut, ca frații să rămână împreună? Rușii îi număraseră, iar lipsa unuia dintre prizonierii din coloană nu putea fi justificată, la raport, de comandantul-prizonier, decât dacă absentul murea pe drum. Schimbul între oamenii din coloane diferite nu era acceptat nici de către prizonieri, fiecare

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
sergentului Pintilii veni din faptul că în coloana sa murise un nefericit. Și iată-l pe tânărul evlavios, pentru prima și singura dată, bucurându-se de moartea unui semen. Vorbi cu celălalt comandant de coloană să i-l dea pe frate-său în schimbul mortului. Deși se temea de eventuale consecințe, acesta acceptă și raportă însoțitorilor ruși moartea prizonierului, cerând permisiunea să-l îngroape. Fără nici o expresie pe chip , unul dintre ruși se deplasă spre locul unde Pintilii săvârșise substituirea și se

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
să se lase învins cu una cu două. Nu se gândise la moarte nici sub gloanțele și schijele războiului, fiindcă, mai mult decât alții, îl luase pavăză pe Dumnezeu și credea cu tărie în ziua cea mare a întoarcerii acasă. Frate-său mai vârstnic îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea întruna la capătul din față al trunchiului, acolo unde primejdia strivirii se dovedise a fi mai frecventă. Într-o zi, bădița Nică scăpă din nou de sub pază și

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea întruna la capătul din față al trunchiului, acolo unde primejdia strivirii se dovedise a fi mai frecventă. Într-o zi, bădița Nică scăpă din nou de sub pază și dădu fuga pe la frate-său, cu grija încuibată, încă din copilărie, în sufletul fratelui mai mare față de cel mic, deși el era cel mai vulnerabil în condițiile de acum. Dorul de cei trei prunci de-acasă și teama că nu va rezista până la vremea

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
la capătul din față al trunchiului, acolo unde primejdia strivirii se dovedise a fi mai frecventă. Într-o zi, bădița Nică scăpă din nou de sub pază și dădu fuga pe la frate-său, cu grija încuibată, încă din copilărie, în sufletul fratelui mai mare față de cel mic, deși el era cel mai vulnerabil în condițiile de acum. Dorul de cei trei prunci de-acasă și teama că nu va rezista până la vremea întoarcerii la ei îi slăbiseră puterile peste măsură. Mai era

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
va rezista până la vremea întoarcerii la ei îi slăbiseră puterile peste măsură. Mai era și grija pentru Manole, care parcă-și provoca destinul prin mărinimia lui de-a se expune în locul altora. Pașii împleticiți îl aduseră în acea zi către frate-său ca o prevestire rea. Tocmai când ajunse în zona de lucru unde-l găsea adesea pe Manole, o grămadă de umbre îmbrăcate în mantale zdrențuite făcuse un fel de cupolă asupra unui trup neclintit, cu tâmpla brăzdată de linii

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
tâmpla brăzdată de linii sângerii. Își făcu loc și Nică Pintilii în acea adunătură de trupuri, după ce pășise peste un trunchi rostogolit nefiresc în preajma acelei grămezi de oameni. Simți deodată cum i se taie picioarele, căci recunoscu acolo, jos, trupul fratelui său. Cu mâinile nesigure, începu să-i frece fața cu zăpadă, în speranța că Manole zace doar într-un leșin. Frate-său nu dădea însă nici un semn de viață. Cei din preajmă îl priveau cu milă pe cel care-L

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
rostogolit nefiresc în preajma acelei grămezi de oameni. Simți deodată cum i se taie picioarele, căci recunoscu acolo, jos, trupul fratelui său. Cu mâinile nesigure, începu să-i frece fața cu zăpadă, în speranța că Manole zace doar într-un leșin. Frate-său nu dădea însă nici un semn de viață. Cei din preajmă îl priveau cu milă pe cel care-L implora pe Iisus să repete minunea cu ...învierea lui Lazăr. Bădița Nică își ridică fratele inert în șezut, îl prinse de

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
Manole zace doar într-un leșin. Frate-său nu dădea însă nici un semn de viață. Cei din preajmă îl priveau cu milă pe cel care-L implora pe Iisus să repete minunea cu ...învierea lui Lazăr. Bădița Nică își ridică fratele inert în șezut, îl prinse de subsuori și începu să-l târască spre ieșirea din lagăr. Striga cât putea într-o rusă stâlcită după ajutor. Când a înviat din moarte, Manole se trezi împresurat de trei bărbați îmbrăcați parțial în

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
unul scăpase cu viață până atunci din agonia acestei boli cumplite. Fusese dus în baraca cea izolată, căci acesteia i se destinase rolul de lazaret (loc de carantină pentru bolnavii contagioși). Era rândul lui Manole acum să se îngrijească de frate-său, înfruntând amenințarea contaminării. Bădița Nică, pendulând între cele două maluri ale soartei, cu ultimele puteri, se ruga de el, plângând, să nu se mai apropie de lazaret. Nădejdea lui era acum în supraviețuirea fratelui mai mic, căci numai el

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
acum să se îngrijească de frate-său, înfruntând amenințarea contaminării. Bădița Nică, pendulând între cele două maluri ale soartei, cu ultimele puteri, se ruga de el, plângând, să nu se mai apropie de lazaret. Nădejdea lui era acum în supraviețuirea fratelui mai mic, căci numai el le mai putea ține loc de tată credincios copilașilor lui de-acasă, în caz că el nu va găsi putere să reziste. Apoi, nu suporta gândul că inima mamei, care-i aștepta de ani de zile, ar

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
în cazul că nu s-ar întoarce niciunul dintre ei. Într-o zi, inevitabilul se produse. Manole Pintilii deveni și el locatar al lazaretului din lagăr. Și dacă tot a trebuit să înfrunte moartea, ceru să o facă îmbrățișat cu fratele său, adică în același pat. În el, mezinul, încă mai licărea un pic de speranță, pe care dorea s-o împărtășească acum cu bădița Nică. Au trecut amândoi prin toate etapele bolii. Manole însă rezista bine. Rupea de la gura lui

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
un pic de speranță, pe care dorea s-o împărtășească acum cu bădița Nică. Au trecut amândoi prin toate etapele bolii. Manole însă rezista bine. Rupea de la gura lui din cartoful fiert, primit o dată pe zi, ca să-l întremeze pe frate-său. Avea cu el și o carte de rugăciuni, o epistolie, pe care i-o puse mama-sa în sân la plecarea de-acasă. Se așeza în genunchi în mijlocul barăcii și citea cu voce tare, pentru toți bolnavii, rugăciunile întăritoare

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
chiar și cel care avea la un moment dat cele mai mici șanse: Nică Pintilii, singurul care avea de crescut trei copii, misiune pentru care rămânerea în viață era o condiție invariabilă. Toată viața sa avea să-l privească pe frate-său, Manole, ca pe salvatorul lui deși, în această privință, loialitatea lor frățească se manifestase într-o ideală reciprocitate. * Într-o dimineață senină de aprilie, 1946, când prin crengile pomilor înmuguriți cîntau graurii, la o poartă de gospodari din Miroslovești

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993

ne unește cu El în chip deplin, și în același timp ne adună pe toți laolaltă, ca membrii ai Trupului tainic al Său. Prin Euharistie se pun bazele Sfintei Biserici, aceasta în sensul de comuni �tate a tuturor celor deveniți frați de credință prin apa binecuvântată și acțiunea lui Iisus Hristos, în drumul eshatologic spre Împărăția lui Dum �nezeu, unde deja pregustăm bunătățile și frumusețile Cerului și Pămân �tului celui nou (Apoc. 21, 1). Fără înțelegerea și trăirea cu ade �vărat

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200

MATEI 18:21-35) Autor: Confluente Românești Publicat în: Ediția nr. 6 din 06 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Crinișor Ștefan, Anaheim, California Atunci Petru s-a apropiat de El, și I-a zis: ,,Doamne de câte ori să iert pe fratele Meu când vă păcătui împotriva mea? Până la șapte ori?“ Isus i -a zis: ,,Eu nu-ți zic până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte. De aceea, Împărăția Cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să

IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
de tine?" și stăpânul s-a maniat și l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora. Tot așa va va face și Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său". (Matei 18:21-35) Iertarea este unul din cele mai obișnuite subiecte de discuție din familiile și bisericile noastre, dar și cel mai problematic, deoarece ne este foarte ușor să vorbim despre ea, dar mult mai greu să o practicam

IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
trebuie să iert, dar de câte ori trebuie să iert? Care este limita? Când facem așa, procedăm la fel ca si Petru care după ce aude o predică (Matei 18:15-20) de-a lui Isus despre iertare îl întreabă: "De câte ori să iert pe fratele meu?" Sunt cel puțin două greșeli în întrebarea lui Petru: 1. Din întrebarea lui reiese că numai alții îi vor greși lui, iar el nu va greși deloc. Noi însă știm din Scripturi de câte ori a greșit Petru, chiar împotriva lui

IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
face cu matematica, ci cu mântuirea. Dacă ești mântuit ierți neîncetat. Iertarea trebuie să devină un mod de viață pentru creștin. De fapt Isus a dat acest număr de 490, pentru că dacă totuși cineva ar numără și ar ierta pe fratele lui de 490 de ori, pe când ar ajunge la acest număr s-ar obișnui cu iertarea și nu ar mai avea probleme să ierte pe oricine. Pentru a înțelege cât de importantă e iertarea, Isus îi spune lui Petru o

IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]