279 matches
-
est trop facile!" „Luc a întârziat și zice că din cauza unei greve. Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component. De asemenea, nu acceptă nicio transformare lexicală sau morfosintactică fără să-și piardă caracterul de unitate frazeologică. Cowie (2001) deosebește două categorii de formule pragmatice: Unele unități frazeologice pragmatice de tip formulă devin propoziții atipice din punct de vedere gramatical prin transformarea sursei lor. Uneori aceasta constă într-o scurtare. Bunăoară formula "Et avec ça?" (literal „Și
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
greve. Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component. De asemenea, nu acceptă nicio transformare lexicală sau morfosintactică fără să-și piardă caracterul de unitate frazeologică. Cowie (2001) deosebește două categorii de formule pragmatice: Unele unități frazeologice pragmatice de tip formulă devin propoziții atipice din punct de vedere gramatical prin transformarea sursei lor. Uneori aceasta constă într-o scurtare. Bunăoară formula "Et avec ça?" (literal „Și cu asta?”), cu care un vânzător întreabă dacă clientul mai dorește
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
care vorbitorul îl tutuiește. Există și transformare de sursă într-o formă gramaticală imposibilă în afara sensului pragmatic, de exemplu în "De quoi je me mêle!" „Ce te amesteci!” (lit. „Ce mă amestec!”) (persoana I în locul persoanei a II-a). Unitatea frazeologică pragmatică prezintă două asemănări cu interjecția: folosirea automată în situații corespunzătoare și intonația specifică. Astfel, unele asemenea unități corespund ca sens pragmatic unor interjecții, de pildă "Qu’est-ce que vous me dites là!" „Ce tot spui acolo?!” și "Ah bah
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
vous me dites là!" „Ce tot spui acolo?!” și "Ah bah!" care exprimă mirarea Unii lingviști consideră că și ceea ce în gramatica tradițională se socotesc a fi interjecții și propoziții neanalizabile, fie și date de un singur cuvânt, sunt unități frazeologice pragmatice de tip formulă. Exemple: "Soit!" „Fie!” (exprimarea concesiei), "Tiens!" „Poftim!” (formulă ce însoțește înmânarea a ceva) sau „Ia te uită!” (exprimarea mirării), "Merci" (formulă de mulțumire), "Allez!" „Hai!” (îndemn). Dintre limbajele de specialitate, limbajul juridic este cel care iese
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
pentru documentele oficiale așa-numite „formulări standard”. Exemplu: Formule aparte sunt cele de început al basmelor: Parimia este o „sentință lapidară normativă” ce se caracterizează prin morfologie ritmică, structură analogică și statut normativ. Termenul înglobează mai multe tipuri de unități frazeologice dificil de delimitat unul de altul: proverbul, dictonul, deviza, sloganul, etc. Proverbul este o parimie care cuprinde pe scurt un adevăr prezentat ca general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
cuprinde pe scurt un adevăr prezentat ca general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori consideră proverbul ca un subtip din categoria unităților frazeologice pragmatice. Din punct de vedere lingvistic, proverbul se aseamănă cu expresia idiomatică prin fixitate semantică (non-compoziționalitate), fixitate lexicală și fixitate formală cu grade variabile. Cu unele expresii idiomatice mai seamănă și prin caracterul metaforic. Se deosebește însă de expresiile idiomatice
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
dicton este "En avril ne te découvre pas d’un fil; en mai fais ce qu’il te plaît" (lit. „În aprilie să nu te descoperi nici cu un fir; în mai fă ce-ți place”). Deviza este o unitate frazeologică de tip parimie, ce se caracterizează prin fixitate totală. A apărut în Evul Mediu, în Europa Occidentală, fiind asociată cu blazonul unei familii nobiliare și putând fi legată semantic de imaginea blazonului. La origine, deviza a fost un strigăt de
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
alături de stemă, drapel și imn. De pildă deviza Franței este "Liberté, égalité, fraternité" „Libertate, egalitate, fraternitate”. Actualmente România nu are deviză, dar în perioada regilor din dinastia Hohenzollern aceasta era "Nihil sine Deo" „Nimic fără Dumnezeu”. Sloganul este o unitate frazeologică concisă și expresivă, ușor de reținut, folosită în campaniile de publicitate pentru a lansa un produs sau o marcă comercială, ori în cadrul propagandei politice și sociale, pentru a câștiga oamenii de partea unor idei, organizații sau persoane. Mai ales în
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
forma lor originară, de exemplu "Prietenul la nevoie se cunoaște" (slogan pentru un medicament împotriva diareei). Tot cu forma originară mai sunt folosite ca sloganuri și expresii idiomatice ("În al nouălea cer" - slogan pentru un produs cosmetic) sau unele unități frazeologice pragmatice: "S-auzim de bine!" (pentru o companie de telefonie). Unele sloganuri se bazează pe referințe istorice, civilizaționale, culturale ale comunității lingvistice. Exemple: "Dezlegare la gust", "Cea mai mare promoție de la Decebal încoace". Pentru a fi expresiv, sloganul recurge la
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
face apel la jocul de cuvinte bazat pe polisemie ("Se dă la tuse" - pentru un medicament) sau pe omonimie: "Lego développe l’égo" „Lego dezvoltă egoul”. În același scop se mai practică și deformarea conștientă a altor tipuri de unități frazeologice pentru a le transforma în slogan. Astfel, "Surpris en flagrants délices" lit. „Surpinși în flagrante delicii” (slogan pentru o băutură alcoolică) este deformarea colocației "flagrant délit" „flagrant delict” din limbajul juridic; "Berea după bere e plăcere" are la origine dictonul
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
se caută la dinți". Din punct de vedere sintactic, sloganul este o propoziție completă sau incompletă, ori un grup de propoziții. Adesea, construcția sloganului exprimă calificarea produsului pentru care se face publicitate. Aceasta se face prin: Acesta este o unitate frazeologică a cărei sursă istorică, literară, culturală este sau se crede că este cunoscută. În cazul unora, vorbitorul care o folosește poate să-i cunoască sursa ori nu, dar să știe că este un citat. În cazul altora, sursa lor s-
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
sursa ori nu, dar să știe că este un citat. În cazul altora, sursa lor s-a pierdut din conștiința vorbitorilor și nu mai sunt simțite ca citate. Unele citate celebre se încadrează în unele dintre celelalte tipuri de unități frazeologice. De exemplu "Și tu, Brutus?" este o unitate frazeologică pragmatică ce exprimă reproșul. Dacă mai multe comunități lingvistice au referințe istorice, civilizaționale, culturale etc. comune, unul și același citat poate fi prezent în mai multe limbi. Este cazul exemplului anterior
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
citat. În cazul altora, sursa lor s-a pierdut din conștiința vorbitorilor și nu mai sunt simțite ca citate. Unele citate celebre se încadrează în unele dintre celelalte tipuri de unități frazeologice. De exemplu "Și tu, Brutus?" este o unitate frazeologică pragmatică ce exprimă reproșul. Dacă mai multe comunități lingvistice au referințe istorice, civilizaționale, culturale etc. comune, unul și același citat poate fi prezent în mai multe limbi. Este cazul exemplului anterior. Există însă și citate care trăiesc într-o singură
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
exemplului anterior. Există însă și citate care trăiesc într-o singură limbă, dacă sursa lor nu este împărtășită cu alte comunități lingvistice. Astfel este, de pildă "Eu pentru cine votez?", în limba română. Din punct de vedere lingvistic, orice unitate frazeologică poate fi considerată mai mult sau mai puțin clișeu, în funcție de frecvența folosirii sale și gradul de automatism cu care este folosită. După aceste criterii, de exemplu formulele de politețe, de salut etc. (vezi mai sus) sunt în mod evident clișee
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
aceste criterii, de exemplu formulele de politețe, de salut etc. (vezi mai sus) sunt în mod evident clișee, fără ca în cazul lor acest termen să aibă sens peiorativ. Însă din punctul de vedere al esteticii clasice, clișeul este o unitate frazeologică banalizată prin frecvența sa considerată prea mare și, de aceea, de evitat. Clișeul poate fi metaforic, de pild,ă în limbajul curent, "tourner la page" (lit. „a întoarce pagina”), crezut de unii vorbitori consolator în cazul unui doliu, sau nemetaforic
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Frazeologia este o ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul îmbinărilor de cuvinte parțial sau total fixe, numite unități frazeologice, frazeme sau frazeologisme. Această disciplină este relativ tânără, afirmându-se ca atare începând cu anii 1970, și există controverse atât privitor la statutul ei exact în cadrul lingvisticii, cât și la obiectul său, dat fiind că este greu de precizat ce
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
tânără, afirmându-se ca atare începând cu anii 1970, și există controverse atât privitor la statutul ei exact în cadrul lingvisticii, cât și la obiectul său, dat fiind că este greu de precizat ce îmbinări de cuvinte pot fi considerate unități frazeologice și care este tipologia lor. În același timp este discutată și terminologia folosită în domeniul ei. Primele elemente de frazeologie apar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, în lucrări de lingvistică generală, prin menționarea cu diferite alte denumiri a ceea ce
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
tipologia lor. În același timp este discutată și terminologia folosită în domeniul ei. Primele elemente de frazeologie apar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, în lucrări de lingvistică generală, prin menționarea cu diferite alte denumiri a ceea ce numim aici unități frazeologice. Astfel, în legătură cu limba germană, Hermann Paul (1880) indică prezența unor expresii fixe formate din elemente care constituie un bloc, folosite în mod frecvent și cu un sens total diferit de cel al elementelor luate în parte. Referitor la limba engleză
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
parțial sau total sensul individual, grupul prezentând astfel un sens aparte. Un astfel de grup este numit de el "locution composée" („locuțiune compusă”). Ulterior, termenul „frazeologie” se va impune ca nume de disciplină. Și mai târziu sunt abordate marginal unitățile frazeologice, de exemplu de către Ferdinand de Saussure (1916) care le numește "locutions toutes faites" („locuțiuni de gata”), apoi de Albert Sechehaye (1921) care vorbește despre "locutions" (în care componentele își pierd identitatea semantică) și despre "mots composés" („cuvinte compuse”) în care
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
disciplină relativ tânără, însuși statutul ei în cadrul lingvisticii este controversat. După unii autori este o subramură a lexicologiei, după alții, frazeologia ține de lexicologie și de sintaxă. Frazeologia are de fapt un caracter mai larg interdisciplinar, dat fiind că unitățile frazeologice sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia. Necesitatea tratării unităților frazeologice în dicționare face ca și lexicografia să se ocupe de acestea. Frazeologia mai are legătură și cu pragmatica, sociolingvistica
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
ține de lexicologie și de sintaxă. Frazeologia are de fapt un caracter mai larg interdisciplinar, dat fiind că unitățile frazeologice sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia. Necesitatea tratării unităților frazeologice în dicționare face ca și lexicografia să se ocupe de acestea. Frazeologia mai are legătură și cu pragmatica, sociolingvistica, psiholingvistica, ba chiar și cu cultura în general. Delimitarea obiectului de studiu al frazeologiei este de asemenea controversat, în sensul că
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
legătură și cu pragmatica, sociolingvistica, psiholingvistica, ba chiar și cu cultura în general. Delimitarea obiectului de studiu al frazeologiei este de asemenea controversat, în sensul că nu există acord total privitor la ce grupuri de cuvinte pot fi considerate unități frazeologice. Limitele neclare ale acestui obiect au la origine două tradiții principale diferite. Pe când frazeologii din fosta Uniune Sovietică s-au ocupat de îmbinări de cuvinte total sau aproape total fixe, cum sunt expresiile idiomatice și proverbele, iar în centrul tradiției
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
îngustă în această chestiune. Coșeriu, de exemplu, avea o viziune largă, incluzând în discursul repetat citatele și proverbele. Alții le exclud pe acestea din obiectul frazeologiei, împreună cu zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste și altele. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, zicalele (sau dictoanele), aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Mai apar ca unități frazeologice și unele epitafuri, inscripții de pe tricouri, graffiti etc. Stabilirea tipurilor de unități frazeologice, delimitarea acestor tipuri unul de altul și clasificarea lor sunt de asemenea controversate. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
fac parte tradițional proverbele, zicalele (sau dictoanele), aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Mai apar ca unități frazeologice și unele epitafuri, inscripții de pe tricouri, graffiti etc. Stabilirea tipurilor de unități frazeologice, delimitarea acestor tipuri unul de altul și clasificarea lor sunt de asemenea controversate. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră sinonime, alții le disting prin caracterul figurat al primei față de lipsa acestuia în
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]