1,758 matches
-
nr. 1.2.5.1 – 1.2.5.4). Tabelul 1.2.5.1 - Stațiuni de terenuri nisipoase din Delta Dunarii și lunci din Bărăgan – ND Forma de microrelief Dune terenuri plane interdune înalte medii joase medii joase Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) nivelul apei freatice (m) >2 1,5-2 1,2-1,5 0,8-1,2 0,3-0,8 <0,3 gradul de salinizare ns-sl. s ns-sl.s ns-sl.s ns-sl.s ns-sl.s m.s-p.s ns-sl.s m.s-p.s Cod 1 2 3 4 5 Nisipuri nesolificate sau foarte slab solificate mobile sau semimobile A ND1A ND2A ND4A ND5A Psamosoluri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
salinizare = ns - nesalinizat; sl.s - slab salinizat; m.s. - moderat salinizat; p.s - puternic salinizat; f.p.s - foarte puternic salinizat; Tabelul 1.2.5.2- Stațiuni de terenuri nisipoase din sudul Olteniei – NO Forma de microrelief Dune interdune înalte, medii joase si plate medii joase Nivelul apei freatice (m) >2 1,2-1,5 0,3-0,8 <0,3 Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) cod 1 2 3 4 Nisipuri nesolificate sau cu început slab de solificare mobile sau semimobile A NO1A Psamosoluri tipice, uneori gleizate sau gleice, semistabile si
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
microrelief Dune înalte si medii (vârfuri, versanți superiori și mijlocii de dune) Dune joase si terenuri plane, sau versanți inferiori interdune fara orizont de ortstein cu orizont de ortstein Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) nivelul apei freatice (m) >5 1,0 - 5,0 < 1,5 < 1,0 cod 1 2 3 4 Nisipuri nesolificate sau f.slab solificate mobile sau semimobile A NV1A Psamosoluri tipice, deseori pseudogleizate, gleizate sau gleice,stabile, rar semistabile B NV1B NV2B Psamosoluri molice sau soluri nisipoase mai evoluate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
mică adâncime D NV4D Tabelul 1.2.5.4 - Stațiuni de terenuri nisipoase din Câmpia Tecuciului (Hanu Conachi) - NH Forma de microrelief dune interdune înalte si medii joase si plane medii joase Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) nivelul apei freatice (m) > 2 1,0 - 2,0 0,3 - 1,0 < 0,3 cod 1 2 3 4 Nisipuri nesolificate sau f.slab solificate mobile sau semimobile A NH1A NH2A NH3A Psamosoluri tipice, deseori pseudogleizate, gleizate sau gleice,stabile si semistabile B NH1B NH2B NH3B Psamosoluri molice, uneori
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
din alterarea rocilor care conțin aceste săruri, urmată de dizolvarea și transportul lor de către apă. Apa este deci factorul dinamic al acumulării sărurilor în sol. Printre factorii care condiționează acumularea sărurilor din sol sunt: ariditatea climatului, relieful, nivelul apei freatice mineralizate, substratul litologic salifer, irigația defectuoasă etc.. Ariditatea climatului , însoțită de o evapotranspirație puternică - procesul constă în ridicarea sărurilor solubile spre și la suprafața solului, odată cu ridicarea apei încărcată cu săruri. Apa se evaporă și sărurile se depun la
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în ridicarea sărurilor solubile spre și la suprafața solului, odată cu ridicarea apei încărcată cu săruri. Apa se evaporă și sărurile se depun la suprafața solului. Relieful condiționează acumularea sărurilor în sol în cazul depresiunilor și luncilor joase, cu apa freatică mineralizată situată la mică adâncime, care facilitează acumularea sărurilor prin prezența acesteia în anumite orizonturi de sol sau la suprafața acestuia. Fenomenul este mai frecvent în regiuni secetoase, cum sunt stepa și silvostepa. Nivelul apelor freatice mineralizate condiționează direct acumularea
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
luncilor joase, cu apa freatică mineralizată situată la mică adâncime, care facilitează acumularea sărurilor prin prezența acesteia în anumite orizonturi de sol sau la suprafața acestuia. Fenomenul este mai frecvent în regiuni secetoase, cum sunt stepa și silvostepa. Nivelul apelor freatice mineralizate condiționează direct acumularea sărurilor din sol, fie prin prezența acesteia, în diverse orizonturi de sol, fie prin ridicarea ei prin capilaritate, în stratul de sol. Substratul litologic , condiționează formarea sărăturilor, dacă prin procesul de eroziune sau alunecare sunt aduse
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
prin acumularea sărurilor în stratul de sol. În condițiile țării noastre, se disting următoarele tipuri principale de sărături : Sărături formate în climate aride și semiaride, până la semiumede, pe terenuri de lunci joase, sub influența actuală sau anterioară a apei freatice mineralizate. Din această grupă fac parte sărăturile formate pe suprafețe însemnate din zona stepei și silvostepei, pe forme joase de relief, sub influența apei freatice salinizate. În interiorul acestei grupe, se disting două mari categorii: sărături formate prin procese de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
până la semiumede, pe terenuri de lunci joase, sub influența actuală sau anterioară a apei freatice mineralizate. Din această grupă fac parte sărăturile formate pe suprafețe însemnate din zona stepei și silvostepei, pe forme joase de relief, sub influența apei freatice salinizate. În interiorul acestei grupe, se disting două mari categorii: sărături formate prin procese de salinizare sau salinizare alternând cu desalinizare; sărături formate prin procese de salinizare urmate de procese de desalinizare și de degradare alcalină. Sărături nelegate de prezența
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
se disting două mari categorii: sărături formate prin procese de salinizare sau salinizare alternând cu desalinizare; sărături formate prin procese de salinizare urmate de procese de desalinizare și de degradare alcalină. Sărături nelegate de prezența actuală sau anterioară a apei freatice mineralizate sau de climatul arid sau semiarid. Acestea rezultă în urma coborârii nivelului apei freatice salinizate sub nivelul critic, respectiv în urma creșterii acțiunii curenților descendenți ai apei și acțiunii ionilor de sodiu fixați din abundență în complexul argilo-humic. Din
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
desalinizare; sărături formate prin procese de salinizare urmate de procese de desalinizare și de degradare alcalină. Sărături nelegate de prezența actuală sau anterioară a apei freatice mineralizate sau de climatul arid sau semiarid. Acestea rezultă în urma coborârii nivelului apei freatice salinizate sub nivelul critic, respectiv în urma creșterii acțiunii curenților descendenți ai apei și acțiunii ionilor de sodiu fixați din abundență în complexul argilo-humic. Din această categorie fac parte: sărăturile și solurile salinizate prin inundare; sărăturile și solurile salinizate de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
luncile și lacurile sărate, secate; sărăturile marine, formate pe văi depresiuni și funduri de lacuricu apă sărată secată, din litoralul Mării Negre; sărăturile și solurile salinizate prin irigații defectuoase (irigare cu apă sărată sau sălcie, ridicarea nivelului hidrostatic al apei freatice ca o consecință a irigației etc.). Criterii pentru determinarea tipurilor, subtipurilor și subdiviziunilor de soluri care conțin săruri Pentru determinarea gradelor de sărăturare ale solurilor și încadrarea în tipuri și subtipuri se folosesc clasificările stabilite în ”Sistemului Român de Taxonomie
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
alți factori limitativi severi B = cu factori limitativi severi suplimentari Ex: HS3A = GS84, cuprinde : Ss4; Ss5 Descriere : Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata la sub 30 cm adâncime, fără factori limitativi severi suplimentari . HS3B = GS84, cu prinde : Ss4; Ss5 Descriere : Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
la sub 30 cm adâncime, fără factori limitativi severi suplimentari . HS3B = GS84, cu prinde : Ss4; Ss5 Descriere : Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata la sub 30 cm adâncime, cu factori limitativi severi suplimentari . Cercetari privind caracterizarea stațiunilor de terenuri salinizate, în scop silvoameliorativ precum și experimentari de instalare a vegetației forestiere pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cu durata perioadei cu exces de umiditate în sol sau la suprafața acestuia. Apa ce stagnează poate provenii din surse variate, cum ar fii: apa din precipitații, apa scursă de pe versanți, apa din reversări ale cursurilor de apă, apă freatică sau chiar apa provenită din irigații. Procesele caracteristice pentru terenurile cu exces de apă sunt pseudogleizarea, gleizarea și turbificarea. În urma proceselor de degradare specifice pot să apară terenuri mlăștinoase, cu soluri hidromorfe sau semihidromorfe, sau mlaștini de turbă, respectiv
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
1.2.7 – Terenuri cu exces de apă: M – terenuri mlăștinoase, T – terenuri turboase Forma de degradare M - terenuri mlăștinoase T - terenuri turboase Carcateristici hidrofizice 1 2 1 2 stațiuni cu exces de apă din băltire terenuri mlăștinoase cu exces de apă freatică mlaștini eutrofe (bahne) mlaștini oligotrofe (tinoave) Caracterizare A B C A B C A B A B stațiuni cu soluri stagnice stațiuni cu stagnosoluri epistagnice stațiuni cu stagnosoluri proxistagnice stațiuni cu soluri gleice stațiuni cu gleiosoluri epigleice stațiuni cu gleiosoluri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de apă și intensitatea degradării: Stațiuni cu exces de apă din precipitații Soluri stagnice, respectiv soluri zonale puternic stagnogleizate (pseudogleizate) Stagnosoluri epistagnice, foarte puternic stagnogleizate (soluri pseudogleice) Stagnosoluri proxistagnice, excesiv stagnogleizate (soluri mlăștinoase) Stațiuni cu exces de apă din pânza freatică Soluri gleice, cuprinzând soluri zonale foarte puternic gleizate (soluri gleizate) Gleiosoluri epigleice, foarte puternic gleizate (soluri gleice) Gleioasoluri proxigleice ± hipohistice, excesiv gleizate (soluri mlăștinoase). Turbăriile au fost clasificate în funcție de tipul de turbă și de intensitatea fenomenului de turbificare
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și silvostepă. GRUPA STATIONALA (G.S – 44) Nisipuri sau mâluri, uneori cu pietriș mărunt (sub 50%), reprezentate prin depozite aluviale recente, nesolificate sau cu protosoluri aluviale stratificate, slab înierbate, cu apa accesibila pentru plante din cursul de apa sau din pânza freatică, TSD : DC1A, DC1B, DC2A, DC2B Tipuri de vegetație: 8CD1 – Plantații de plop, salcie sau anin din zona silvostepă și câmpie forestieră pe protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu nisipuri și mâluri cu apa accesibilă. Compoziții de împădurire : 100 Pl.ea±Am
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
7 ori în 4 ani (3+2+1+1), la puieții de talie mică, An.n. GRUPA STATIONALA (G.S – 45) Nisipuri sau maluri, uneori cu pietriș mărunt (sub 50%), reprezentate prin depozite aluviale recente, nesolificate, sau cu protosoluri aluviale stratificate, slab carbonatate, cu apa freatică neaccesibila pentru plante, TSD : DC1D, DC2D. Tipuri de vegetație: - 6CD2 – Plantații de salcâm (glădiță) din zona silvostepă și câmpie forestieră pe protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu nisipuri și mâluri cu apa neaccesibilă. Compoziția de împădurire: 100 Sc 100Gl, pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
orizontul A, cu humus sub 10 cm ), regosoluri, mai frecvente în luncile râurilor interioare (Siret, Buzău, Ialomița, Dambovița, Argeș, Olt, Jiu s.a.) unde s-au produs modificări radicale ale regimului hidrologic (au ieșit de sub influiența inundațiilor și a apei freatice). Lipsa aportului suplimentar de apa (și de substanțe nutritive legate de suspensiile fine din apa de inundație) au transformat astfel de areale în terenuri practic inapte pentru speciile arborescente valoroase. Instalarea unor noi culturi cu specii principale, de baza sau
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
mari suprafețe de terenuri cu eroziune eoliană se află în Delta Dunării, sudul Olteniei, Câmpia Careilor și Câmpia Tecuciului, în preajma localității Hanu Conachi. Nisipurile din aceste zone au anumite particularitați specifice legate de: condițiile fito-climatice, natura petrografică, adâncimea apei freatice, reacția pH,conținutul de săruri solubile s.a. Aceasta a dus la necesitatea constituirii de grupe saționale distincte pentru cele patru zone luate în considerare. In mod similar, soluțiile tehnice pentru împădurirea acestor categorii de terenuri degradate sunt prezentate diferențiat. Terenuri nisipoase
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cele patru zone luate în considerare. In mod similar, soluțiile tehnice pentru împădurirea acestor categorii de terenuri degradate sunt prezentate diferențiat. Terenuri nisipoase din Delta Dunării - ND GRUPA STATIONALA (G.S – 64) Dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5 m adâncime, formate din nisipuri fluvio-marine semimobile și mobile, nesolificate sau cu început de solificare, nesalinizate, uneori slab salinizate în profunzime ( TSD: ND1A; ND1B). Tipuri de vegetație: -2ND1 – amestecuri de pin
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
început de solificare, nesalinizate, uneori slab salinizate în profunzime ( TSD: ND1A; ND1B). Tipuri de vegetație: -2ND1 – amestecuri de pin negru sau ienupăr de Virginia cu foioase xerofite, în Delta Dunării pe dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5 m adâncime -5ND1 – asociatii de sălcioară și arbuști în Delta Dunării pe dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5 m adâncime -5ND1 – asociatii de sălcioară și arbuști în Delta Dunării pe dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5 m adâncime -6ND1 – plantații de salcâm în amestec, în Delta Dunării pe dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5 m adâncime -6ND1 – plantații de salcâm în amestec, în Delta Dunării pe dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5 m adâncime Compoziții de împădurire și scheme de plantare: 50 Pi. n (I. v) 50 Sl, Ml), pe nisipuri semimobile (ND1A); rânduri pure alterne de Pi.n sau I. v, cu Sl
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]