8,103 matches
-
De acum înainte, trăiești cu frica să nu te oprească și să te pună în încurcătură cu cine știe ce întîmplări de care ai uitat - pe la unul din multele servicii pe care le-ai avut, sau de la cenaclurile pe care le-ai frecventat în tinerețe. Asemeni acestui personaj cunoscut-necunoscut îmi apare, pe măsură ce scriu, acest jurnal. Aseară, de exemplu, am stins lumina și m-am culcat. Apoi am vrut să scriu ceva în acest caiet (n-aveam ceva anume de spus, vream doar să
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
florilor" de Fernando Arrabal și La țigănci de Mircea Eliade). A reușit, totodată, să-i farmece pe mii de cititori cu un mod nemaiîntâlnit de a scrie poezie în limba română, să provoace emulație în mediile literare pe care le frecventa și să facă (încă o dată) din banalul nume Popescu un nume cunoscut. Moartea sa neașteptată nu numai că i-a întristat pe iubitorii de poezie, dar i-a lăsat dezorientați: poetul își trăise viața prea repede, astfel încât aproape nimeni n-
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
lucrările socotite adversare comunismului, și acest început al activității mele literare a cunoscut un sfîrșit foarte grabnic. Oricum, trebuie să recunosc, punctul de plecare a fost acel ceas de mînă uitat în încăperea prostituatei. I.C.: După cum ați mai scris, ați frecventat Cenaclul Petru Comarnescu în anii 1945-46, în cei cîțiva ani de relativă libertate de după război, după care a urmat noaptea comunistă. P.Ch.: După război, în jurul lui Petru Comarnescu, în casa din Strada Icoanei nr. 10, s-a format un cerc
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
evocării "marilor clasici", criticul și istoricul literar basarabean se arată foarte avizat asupra neajunsurilor estetice ale obiectului d-sale, capabil a-l amenda cu bun simț și umor: "A scris și Epistole (e vorba de Iacob Negruzzi), altă specie destul de frecventată în epocă, adresate lui Alecsandri, T. Maiorescu, A. Naum ș. a. Stilul e însă adeseori pompos și baroc, lunecînd spre retorismul tern, fără acoperire artistică, imaginile aproape grotești ca în aceasta privindu-l pe Maiorescu, care încearcă să oprească Roata rătăcirii
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
de cronică al romanului. După absolvirea liceului Sf. Sava din București (de unde s-a ales cu prietenia de o viață cu N.D.Cocea, I.G.Duca, Tudor Arghezi și Vasile Demetrius), se înscrie, în 1899, la Facultatea de Litere și Filozofie, frecventînd cursurile lui Titu Maiorescu, Pompiliu Eliade, și Coco Dimitrescu-Iași. În vara de după încheierea anului întîi de studii filosofice, pleacă, împreună cu prietenul N.D.Cocea, să-și petreacă vacanța la Mînăstirea Văratec. Aici se îndrăgostește puternic, de o tînără călugăriță în ascultare
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
nu gîndea, în minte ivindu-i-se ideea unei noi nuvele, la care tot trudea greu în odăița lor matrimonială, deranjîndu-se reciproc. Doru a înțeles că s-a pripit cu căsătoria. Și intervine, periculoasă, o Elvira Iatnopol, studentă medicinistă (care frecventa și prelegerile lui Maiorescu), bună prietenă a lui Doru și a familiei (inclusiv a Antoninei). Doru, ușuratec, e cucerit de farmecul Elvirei, pe care, reîntîlnind-o în provincie la căpătîiul părintelui unui prieten, într-o scenă a uitării de sine, o
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
autorului "fabula mea are picioare de cronică") este și relația din grupul de prieteni ai lui Doru Filipache. Aceștia (Boruzescu, Bujoreanu, Badea Jiu) se întîlnesc în agape de cenaclu, citindu-și creațiile și sînt, mai toți, socializanți. Eroul romanului îl frecventase pe Gherea, e simpatizant al idealurilor acestuia și participă la ședințele clubului socialist. Badea Jiu (Jianu) e și el socialist și se alătură grupării generoșilor care, în 1899, trec în Partidul Național Liberal. Mai cu picioarele pe pămînt pare a
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
lui Călinescu... I.P.:Da, în pagina a doua, cîtva timp... Confesiuni de scriitor, schițe, povestiri, subiecte. A fost o perioadă scurtă. Lovinescu a fost borna vieții mele. O.G.: Dar cafeneaua literară? A jucat vreun rol? Bucureștiul... I.P.:N-am frecventat-o deloc. Nici o legătură. Eu, Domnule Genaru, eram o femeie căsătorită... cu un inginer expert... aveam un statut social înalt... noi luam masa la restaurant cu protipendada... Cafeneaua se afla undeva jos, deși... O.G.: Totuși cafeneaua literară, la români
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
țigara... I.P.:Fără îndoială era un mediu specific, colorat, dar eu eram o Doamnă... Nu-mi permiteam... cunoșteam însă indirect toate cancanurile... cine... ce, cum cu cine și cînd... așa, în treacăt, îmi ajungeau la ureche... Dintre cei ce-l frecventau pe Lovinescu mulți... sau doar cîțiva... erau și clienții cafenelelor literare... O.G.: Cenaclul era un filtru... I.P.:Exact! Îmi proteja statutul social. Lovinescu nu aprecia viața de cafenea... îl preocupa altceva, pentru el literatura era ceva cu mult mai
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
de Elveția "cea a bogatelor bănci și a magnificelor peisaje alpine", puțini sunt aceia care - cu excepția, desigur, a criticilor de specialitate - îți pot enunța un titlu de film sau numele unui cineast elvețian. Poate doar cinefilii împătimiți - cei ce mai frecventează Cinemateca sau mai consultă câte un dicționar de cinema - și mai amintesc că unul dintre monștrii sacri ai ecranului - Michel Simon, actor fetiș al lui Renoir - este genevez prin naștere, la fel cum este și regizorul Claude Goretta, cel ce
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
Avea înlăuntrul lui o lume întreagă, veșnic în fierbere, mereu în agitație, lume pentru care își sacrifica mai tot timpul, dornic totdeauna s-o cunoască mai bine și să-i smulgă taine pe care voia să le comunice oamenilor. Nu frecventa cafeneaua literară. Retras, departe de zgomotul reclamelor nemeritate și bîrfelor confraților, a trecut prin viață singur. Modest dar stăpîn și pe cultura și pe cuvîntul care i-au creat numele, el s-a zbătut în sine, ca într-o colivie
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
iritată intitulată Domnul Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile. Trei amendamente importante se cer menționate în această schiță de portret creionată de Carianopol. Mai întîi e de observat că nu e adevărat că marele prozator și dramaturg n-ar fi frecventat cafeneaua literară. O frecventa. E știut că, în fiecare dimineață, lua micul dejun la Capșa, (ouă moi la pahar, unt, șuncă, cornuri și un svarț) în care vreme își citea, atent, presa zilei. Și prînzul îl lua la Capșa și
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile. Trei amendamente importante se cer menționate în această schiță de portret creionată de Carianopol. Mai întîi e de observat că nu e adevărat că marele prozator și dramaturg n-ar fi frecventat cafeneaua literară. O frecventa. E știut că, în fiecare dimineață, lua micul dejun la Capșa, (ouă moi la pahar, unt, șuncă, cornuri și un svarț) în care vreme își citea, atent, presa zilei. Și prînzul îl lua la Capșa și se plîngea de mizerie
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
Se înțelege că, așa stînd lucrurile, Camil Petrescu nu trăia deloc retras de confrați. E drept însă că își alegea bine companionii (Ion Barbu, Sebastian, Rebreanu, Camil Baltazar, Oscar Lemnaru, Lovinescu - pe care îl vizita acasă) și, pe la începuturi, a frecventat chiar ședințele cenaclului "Sburătorul". Dar, încă o dată, cine poate garanta autenticitatea răspunsurilor prozatorului, notate cu grijă și amănunțit de Carianopol? Uneori, ciocănite bine, nici nu au nimic din sunetul distinct inconfundabil al lui Camil Petrescu. Portretul lui Corneliu Moldovanu e
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
simtă prost, i-a oferit banii ca venind de la S.S.R., pe numele său pentru că autorul Revoltelor, ca evreu, nu putea primi nimic de la S.S.R., de unde fusese exclus. Verosimil e, apoi, portretul lui Voiculescu, pe care Carianopol, e evident, l-a frecventat. De reținut afirmația lui Voiculescu "m-am băgat surugiu la cuvinte". Și precizarea: Poeziile trebuiesc muncite, cuvintele șlefuite. Cine se reazemă numai pe talent, moare odată cu el. La vers trebuie să trudești în fiecare zi". Și mărturisea cu umor involuntar
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
cuvinte, noțiuni, expresii... În nordul Moldovei, mai ales, am petrecut ceasuri întregi ascultînd pe gravele și cuviincioasele noastre de măicuțe, si tinere și mai în vîrstă, totdeauna minunîndu-mă de frumusețea și de corectitudinea absolută a graiului lor. Deși cele mai multe nu frecventaseră școli înalte. Citînd zi de zi și seara de seară, iar uneori și noaptea, în chiliile lor văruite, unde Ucigă-l toaca încearcă să pătrundă măcar în subconștientul, și-așa încărcat, al logodnicelor Bunului Isus. Nu pot să afirm cu
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
vrăjmașe. Lecturile sale statornice, în cele mai variate - am mai spus-o - domenii ale umanioarelor sînt instructive și pilduitoare. Și e o lectură cu sistema, petrecută în biblioteca (cu precădere la Bibliotecă Relațiilor cu Străinătatea, pe care și eu am frecventat-o prin acei ani și unde îl întîlneam pe Aderca citînd pentru lucrarea să despre Goethe, interzicînd, cu bătaia fermă a unui creion în masă, a celor mai nevinovate șușoteli). Apoi semnificativă și, încă o dată, de un mare interes documentar
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
îl întîlneam pe Aderca citînd pentru lucrarea să despre Goethe, interzicînd, cu bătaia fermă a unui creion în masă, a celor mai nevinovate șușoteli). Apoi semnificativă și, încă o dată, de un mare interes documentar pentru cunoașterea epocii e lumea mediilor frecventate de autor. Și nu neglijez a relata, mai întîi, cum se cuvine, întîlnirile cu Blaga și sentimentele încercate, atunci, de marele poet și filosof. Prin 1954-1955 Blaga era măgulit că i s-a încredințat traducerea Faust, semn că autoritățile comuniste
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
ale vieții noastre de concert nu poți să nu observi faptul, potrivit căruia pianiștii protagoniști, muzicienii care apar în prim-planul activității artistice publice se grupează în două categorii distincte. Mă refer, spre exemplu, la pianiștii soliști, la cei care frecventează aproape în exclusivitate marea literatura concertistica clasico-romantică. Este o cantonare comoda în zona spectaculosului de sporită atracțiozitate, instrumentul solist, pianul, situându-se în centrul discursului simfonic, în relația să de competiție cu marele aparat orchestral. Pe această direcție a existat
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
poetul, am aflat cînd am facut antologia din 1968, dar că el murise doar cu patru ani mai devreme n-avusesem idee. Eram student cînd a murit Dan Botta, în 1958. Eulaliile îmi plăcuseră-nu-mi plăcuseră, dar intelectualul merită să fie frecventat. Abia în 1968, cînd i-au apărut Scrierile, mi-am dat seama că ratasem șansă de a-l întîlni. Tot în 1958 a murit istoricul literar Ion Breazu, a cărui reeditare din 1973 am comentat-o printre primii. Poetul sămănătorist
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
a întîmplat ce stim. Începusem să am gust și discernămînt pentru teatru. Amuzata într-un fel, și în secret, am vrut să văd cum este la o școală de teatru. Și m-am dus la una particulară, pe care am frecventat-o vreo două luni în clandestinitate. Se numea Conservatorul "Lira". După ce mi-am dezvăluit taină, nimeni nu a crezut că am facut un lucru grav, dar erau convinși că este ceva pasager. Pînă cînd voi începe activitatea de inginer. Eu
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
fără înconjur, ne aflăm în fața unui snobism benefic în baza căruia pot fi receptate anume fragmente și aranjamente, arii din opere, uverturi, momente asamblate de o manieră agreabila pentru a flata gustul celor ce nu au timp și dispoziție să frecventeze circuitul obișnuit al vieții de concert. Căci cei prezenți în Sală Mare a Palatului, la Concertul celor trei soprane, ajung rareori la Ateneu sau la Sala Radio. Și invers, melomanii obișnuiți ai sălilor noastre de concert, nu au avut acces
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
Sicilia, vede izbucnirea vulcanului Etna. Cît a fost adolescent, războaiele civile s-au terminat. Urmează epoca severă, morală a lui Octavianus. Ovidiu devine rînd pe rînd triumvir, decemvir, centumvir, diverse funcții sociale, dar el nu se gîndește decît la poezie. Frecventează cercul lui Messala, prefectul Romei, unde îi întîlnește pe Horațiu, Virgil, Propertius, Tibul. Se cultivă elegia. Genuri grave, serioase, potrivite austerității împăratului. Ovidiu, în acest context, se arată ceva mai îndrăzneț și scrie cu prudență Amores, ca-n zilele noastre
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
În 1969 am decis sa ma "transfer" în Occident, din mai multe motive, printre care, cel mai important era... Securitatea. Încă din 1968, cînd devenisem cunoscut publicului prin articolele din presă și emisiunile de artă plastică de la televiziune, si cum frecventam ambasadele, un anumit "inginer Dumitru" - "fost coleg de liceu" (sic!) - a ținut morțiș să mă "cunoască" și s-a ținut de capul meu luni de zile pentru a mă coopta printre informatorii Securității. Cînd am înțeles cum stau lucrurile, după ce
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
lovindu-l mai mult la cap. Vecinul anunțase poliția, dar n-avusese curaj să stea ca martor la scenă bătăii, de frică să n-o încaseze și el. Garajul subteran despre care e vorba se află în spatele unui loc geometric frecventat cu regularitate de poliție - o piață de legume și de alte bunuri, cîteva prăvălii cu orar permanent și o cîrciuma. În zona amintită, noaptea, cînd mă duc să-mi cumpăr țigări de la una dintre prăvăliile non-stop, mă întîlnesc aproape de fiecare
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]