1,521 matches
-
de mult... de mult." În momentul de față, poezia, arta nu mai reflectă și condamnă decăderea, așa cum o făcuseră Hyeronimus Bosch, Peeter Brueghel cel Bătrân, Francisco Goya, ci în mare parte, poezia, arta plastică, muzica, filozofia sunt decăzute, sunt subvalorice. Frenezie și dezgust, dezgust și frenezie, iată schimbările perpetui din sufletul modern", profețea același Eminescu. Actualmente, când, așa cum s-a afirmat, personajul cel mai important al societății, intelectualul, "a murit", imposibilul nu mai este temă a artei, a culturii, ci arta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
momentul de față, poezia, arta nu mai reflectă și condamnă decăderea, așa cum o făcuseră Hyeronimus Bosch, Peeter Brueghel cel Bătrân, Francisco Goya, ci în mare parte, poezia, arta plastică, muzica, filozofia sunt decăzute, sunt subvalorice. Frenezie și dezgust, dezgust și frenezie, iată schimbările perpetui din sufletul modern", profețea același Eminescu. Actualmente, când, așa cum s-a afirmat, personajul cel mai important al societății, intelectualul, "a murit", imposibilul nu mai este temă a artei, a culturii, ci arta, cultura au devenit o demonstrație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
caii joacă în frâu mușcându-și cu sălbăticie zăbalele, „nebunii” trag spadele... În aripa stângă a albilor începe un duel îndrăcit. Comenzile sunt tot mai sacadate, mai gâfâite. Se pare că regele a căzut în transă războinică. Aghiotantul învârte cu frenezie „râșnița” muzicală, comandantul suprem cercetează cu înfrigurare câmpul de luptă. Comenzile încep să plece parcă fără sine. Pionii se bat cu ură și înverșunare. Unul câte unul se retrag răniți din luptă. Sunt întâmpinați la margine cu strigăte de bucurie
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
la ședința de astăzi a cenaclului tovarășul Rogoz, secretar cu cultura pe județ, fără de care cenaclul ăsta nu ar exista. Propun să aplaudăm. — Așa da, domnu’ Puiu! a strigat inginerul Ionel Manea. Trăiască tovarășul Rogoz! Și toți au aplaudat cu frenezie, iar tovarășul Rogoz s-a făcut roșu, a rânjit și a dat din cap Înțelegător, adică: fie, suntem Între noi artiștii, avem voie să ne maimuțărim un pic, altfel n-am fi artiști... — Bine ați venit, tovarășul Rogoz! a strigat
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
la culcare decât atunci când zorii trimiteau valuri de ceață... Amintiri, murmură... Amintiri care vin să te bântuie plăcut atunci când ajungi singur la muntele pe care îl considerați, altădată, zâmbitori și creduli, al vostru, amintiri puse pe note și cântate cu frenezie la chitara veche, zgâriată de timpul scurs, pe care o lăsase acum să doarmă stingheră și neglijată într-unul din colțurile camerei. Uneori își spunea că acesta era motivul principal pentru care continua să meargă la munte, posibilitatea de a
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în timp ce lăsa să iasă din gât un strigăt de durere și groază. Participanții la paradă fuseseră împrăștiați precum popicele de acea mașină roșie a cărei culoare se asorta perfect cu sângele de pe șosea, iar mâna pictorului îi surprinsese cu o frenezie care te făcea să te întrebi imediat, cu stupoare, cum de a putut rămâne cineva impasibil, pictând centimetru după centimetru, amestecând culorile, schimbând pensulele, în vreme ce un cărucior (bebelușul nu se vedea, din fericire) atârna pur și simplu într-unul din
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să mă corecteze tot timpul. Nu prea aveam eu poftă de tricotat atunci, însă mi-am scos cutia cu lână și, ca să salvez aparențele, să nu i se pară mamei curios că nu făceam nimic, am început să tricotez cu frenezie. Cine m-ar fi văzut ar fi zis că nu mă gândeam la nimic altceva pe lumea asta. Mama se uita la mâinile mele. — Îți faci șosete? Nu uita să înmulțești ochiurile, altfel o să-ți fie strâmte. Niciodată nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
prima vedere poezia Angelei Furtună impune prin belșugul său de asociații insolite, prin starea clocotitoare a discursului ce se revarsă peste reperele unui real subordonat, compromis, anihilat. Fantezia creatoare se instituie în locul percepțiilor și accepțiilor curente, malaxate, înghițite de vria freneziei expresive în corpul fluid al căreia deslușim doar fragmente, detalii, aluzii ale lumii dispărute în dinamica demoniei ce re-crează. Avem a face cu melodia sofisticată a unui "cîntec închinat nici unor țărmuri", cum spune Saint-John Perse, cu fulgurantele ipoteze ale unor
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
acasă, știu că le va veni și lor rândul. Dincolo însă de această retrospecție, cu tonalitățile specifice, este ceva în poemele lui Emil Brumaru care impregnează și scrisorile de aici: un lirism elegiac, o contrapondere la jubilația infantilă și la frenezia sexualizantă adolescentină. Cu o margine în psihastenie și alta în poezie, acest lirism iese din atmosfera târgușorului provincial, cu umanitatea văzută la scară, și e "transportat" ulterior în bagajele sufletești ale poetului oriunde acesta ajunge cu pasul. Sau cu versul
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
acasă, știu că le va veni și lor rândul. Dincolo însă de această retrospecție, cu tonalitățile specifice, este ceva în poemele lui Emil Brumaru care impregnează și scrisorile de aici: un lirism elegiac, o contrapondere la jubilația infantilă și la frenezia sexualizantă adolescentină. Cu o margine în psihastenie și alta în poezie, acest lirism iese din atmosfera târgușorului provincial, cu umanitatea văzută la scară, și e "transportat" ulterior în bagajele sufletești ale poetului oriunde acesta ajunge cu pasul. Sau cu versul
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
de o "curte". La bloc, care este un fel de crescătorie de oameni, el își pierde această demnitate, își dizolvă identitatea într-o masă de indivizi confundabili între ei. Dar toate acestea nu mai sunt de actualitate. Se construiește cu frenezie în România, se redescoperă bucuria de a locui separat, ceea ce prezintă nu numai avantajul de a nu fi deranjat de alții, ci și avantajul (imens) de a nu deranja pe alții. Într-o noapte, aici, în casa de la țară, în
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
înainte nu se întreținea decât cu Dumnezeu. Bach și marii italieni n-au cunoscut deloc acea lunecare spre omenesc, acel fals titanism care, de la Surd încoace, alterează arta cea mai pură. Încordarea voinței a înlocuit suavitățile; contradicția sentimentelor, avântul naiv; frenezia, suspinul disciplinat: dispărând cerul (s.a.) din muzică, în locul lui s-a instalat omul. Înainte vreme, păcatul se răspândea în dulci tânguiri; a venit clipa când s-a instalat: declamația a înfrânt rugăciunea, romantismul Căderii a triumfat asupra visului armonios al
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
echipa de calomniatori și huligani de presă, s-ar putea spera în reintrarea într-o oarecare normalitate. Dacă directorul ar opta pentru varianta Roncea-Damian, evident că ar urma demisia în bloc a petiționarilor și condamnarea fermă a practicilor încurajate cu frenezie de Sorin Roșca-Stănescu. Evident că nu se va întâmpla așa, chiar dacă echipa de intelectuali-editorialiști de la "Ziua" nu scrie din atașament față de valorile publicației. Obser-vân-du-le prestațiile, e limpede ca lumina zilei că la "Ziua" se scrie pentru bani. Roșca-Stănescu e suficient
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
lupa, sunt, de fapt, încercări de a te agăța de ordinea vieții, de stratul detaliilor din care se face familiaritatea, acela în care transformările sînt domoale. O mărturisire de final, pledoaria unui om vulnerabil, închide această dorință de regulă în frenezie, de neschimbare în roi: "cînd o figură mi se arată alterată de vîrstă, cînd fotoliile nu sînt la locul lor sau încep să șchioapete, cînd un vas de Boemia sau o ceașcă de Limoges crapă simt o strîngere de inimă
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
teritoriul erosului. Ponderea lor depinde de tendința pe care i-o aplicăm, cea a senzualității dezlănțuite, a carnalității lascive, sau cea a îmblînzirii, sublimării, estetizării (pentru cea din urmă ipostază îl cităm pe autorul Florilor Răului care definea iubirea drept "frenezia de a transforma unul pe celălalt, de a se înfrumuseța unul pe altul într-un act care devine act artistic și care excită ca acesta nu știu ce sursă a infinitului personal"). Zeitatea iubirii poate fi, în egală măsură, făptura concupiscentă, Dionysos
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
le-alungă oare pe celelalte? Sexualitatea exasperată, incontinentă riscă a acoperi ecranul întregului conștiinței și sensibilității umane, a o indisponibiliza. Pudoarea prezentă într-un anume grad și în colectivitățile primitive, ba uneori și în lumea animală, dispare dizolvîndu-se într-o frenezie truculentă, uniformizatoare, care, aidoma oricărei uniforme, nu e de natură a sluji talentul care e un categoric factor al diferențierii. După cum remarcă Valentin Chifor: "Oricum, actul sexual săvîrșit în public e dizgrațios. Nu cumva pornografia în literatură e echivalentul acestei
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
lui Dimov. Care poet autentic nu este "conectat", într-o măsură sau alta, la rezervoarele mereu pline ale subconștientului? Autorul Cărții de vise se remarcă însă tocmai prin efortul de elaborare, disciplinare, legiferare în materia vie și pulsatilă a imaginarului. Frenezia asociativă a poemelor sale, abundența lor imagistică și feeria lingvistică sunt minuțios construite. Ion Barbu este perceput și adoptat ca model fiindcă poezia lui răspunde unei necesități interioare similare: aceea de a strânge în chingi realitatea și visul, eliminând materiile
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
Din ultimul volum de eseuri și evocări al universitarului orădean Valentin Chifor (născut în 1939), intitulat Escale, ne oprim asupra unui comentariu de un acut interes, închinat "imaginarului erotic". Natural, autorul evocă la început factorul existențial corespunzător, deopotrivă generator de frenezii, curiozități, beatitudini, anxietăți, confuzii, transfigurări, anomalii: "Precum magnetul grupînd pilitura, erosul cu derivatul lui subliminal pornografia cristalizează toți porii simțirii tineretului încă novice, dar și ai adultului, în cazul din urmă ca-ntr-un exercițiu de confruntare a experienței sexuale
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
Ești flacăra mistuitoare din orice-mi dorință Ești sentimentul trăit mai presus de o simplă ființă Ești oftatul ce mă sfâșie când îmi oferi absență Ești extazul format de la prea multă decență... Ești oceanul de emoție revărsat în interior Ești frenezia stârnită în profunzimea trăirilor Ești sunetul calmant din glasul copiilor Ești dragostea ce dăinuie de-a lungul vecilor! Regăsit Eram pe punctul de a rămâne îngenunchiat Retrăgându-mi sufletul într-un arzător pustiu, Însă aerul dulce din aripa-ți m-
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
Tudorel Urian În pofida amenințărilor și amenzilor venite de la Consiliul Național al Audiovizualului, procesul de stâlcire a limbii române prin intermediul mass-media continuă cu frenezie. Nu este seară lăsată de la Dumnezeu în care, mânuind telecomanda televizorului, să nu dai peste veșnicii Gigi Becali, Vasile Turcu, Dumitru Dragomir, Nae Manea, Silviu Prigoană, Adriana Bahmuțeanu, Irinel Columbeanu, George Copos, Nicolae Văcăroiu, Marian Vanghelie, Sorin Oprescu, Lorin Fortuna
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
al produselor d-sale. Prețiozitatea semnifică damnarea sa, dublată de voluptate. Dedat jocurilor verbale infinite, unei cascade de aliterații, omonimii, omofonii, de amețitoare acrobații fonic-semantice, poetul își identifică o imanență dureroasă prin însăși limita conținută în orice postură stilistică asumată. Frenezia cu care operează în direcție manieristă - G. R. Hocke presupunem că l-ar fi citit cu satisfacție - e nu doar un mod de libertate asociativă ci și unul de supunere la un tipar, un travaliu al respectării acestuia. în pofida livrescului
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
Tragicului existenței îi ia locul o convenție coloristică, o acrobație a minții, așadar o destindere, o "simplificare", putem presupune, în ciuda demonismului senzual pus în scenă, derivînd din pervertirea unei copilării endemice. Prin evitarea unei raportări la destinul macrocosmic, prin refuzul freneziei vitaliste, al numirii materialităților dure, agresive, Șerban Foarță cultivă o poezie a microcosmului, se dorlotează într-o sferă a reprezentărilor minorului, urmărit însă cu atenție mărită, așa cum fac copiii cu proximitățile lor, dilatat de atenție, abordat într-un chip ingenuu-viclean
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
amorului, culegere de stihuri de epocă ale minților rătăcite pe destul de ocolite drumeaguri. E, în ele, o pedagogie superficială, a scufundării în viață și în tabieturile timpului, a mahalalei ascultate în momentele ei de lamento, ca și în cele de frenezie, cînd viața ei colorată se desface în paiete care acoperă, protector, vulgaritatea. Iubitorul de mahalale politicoase, Caragiale, se va fi indignat pe bună măsură. Întîlnirea celor două feluri de a face morală, predi----- cînd-o, și culegînd, sur le vif, consecințele
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
rezultă din vizibila discrepanță care se stabilește între cronicile literare - majoritatea favorabile tânărului autor - și topurile, bilanțurile, canoanele mai mici sau mai mari alcătuite în ultimii ani. Cărțile lui Florescu sunt citite din scoarță-n scoarță, nu și așteptate cu frenezie. Dosarul său de receptare se arată a fi unul aproape lipsit de memorie. În fond, nu de sancționat - ci numai de constatat cu luciditate - sunt toate manifestările acestei ciudate amnezii culturale. Ele traduc oscilația de atitudine între, pe de-o
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
Tudorel Urian Din 27 august 1991 (data la care Republica Moldova s-a născut ca stat independent) până astăzi, percepția românilor din țară despre ceea ce se întâmplă în teritoriul de dincolo de Prut a oscilat continuu între frenezie patriotică și indiferență totală. Într-o spirală perfect ilogică se înscriu reacții de tot felul de la incandescența patriotică a podurilor cu flori până la declarații prin care șuieră viscolul unei ierni nesfârșite. Entuziasmul inițial s-a ofilit, optimismul îi mai încearcă
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]