582 matches
-
pământului, cu sau fără zorzoane meritorii, când poet, când prozator, când amândouă deodată, Marian Constandache Își activează senzorii diverselor forme anamnetice ale unui prezent perpetuu și, Încheind spinosul târg cu el Însuși, scrie pentru a-și lichida angoasele. Această uzanța freudiană, prin care poetul de care ținem seama În aceste rânduri Încearcă decorticarea realului, poate fi tradusă și ca o execuție În alla breve de emancipare metafizică, trecând la poetizarea În forță a tot ceea ce mișcă În interiorul și-n exteriorul
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
psihologie și neurologie, nevoi și neurotransmițători, simboluri și modificări sinaptice, singura iluzie era convingerea că aceste două domenii vor rămâne distincte mult timp de-acum încolo. Pe vremea când era la Dayton Chaminade High, Weber își începuse viața intelectuală ca freudian convins - creierul văzut ca o conductă hidraulică pentru șuvoiul spectaculos al minții - orice numai să-i încurce pe profesorii săi preoți. În facultate căpătase obiceiul să-i persecute pe freudieni, deși încercase să evite cele mai grosolane excese behavioriste. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
la Dayton Chaminade High, Weber își începuse viața intelectuală ca freudian convins - creierul văzut ca o conductă hidraulică pentru șuvoiul spectaculos al minții - orice numai să-i încurce pe profesorii săi preoți. În facultate căpătase obiceiul să-i persecute pe freudieni, deși încercase să evite cele mai grosolane excese behavioriste. Când izbucnise contrarevoluția cognitivistă, partea lui activ-condiționată opusese rezistență, insistând că tot nu am aflat întreaga poveste. În calitate de clinician fusese nevoit să îmbrățișeze atacul farmacologiei. Și totuși simțea o tristețe reală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a patului său și de-a urmări — și mai intensă astfel, reveria sa grozavă și copleșitoare”. Personajul — un halucinat desprins parcă din Demonii lui Dostoievski, un anarhist utopic în embrion — este emblematic pentru imaginarul apocaliptic al epocii și, în termeni freudieni, pentru pulsiunile ei către moarte. Falsificarea, compromiterea idealului patriotic, relativizarea sa mercantilă, este denunțată cu o violență extremă de către Theodor Solacolu: „Azi, idealul național e un caleidoscop care-și schimbă sclipirile colorate după cum îl sucește bunul plac al fiecăruia. Idealul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
experiență modernistă radicală în cadrul romanului autohton. O experiență comparabilă doar cu cea (ulterioară) a lui Blecher sau H. Bonciu din Bagaj și Pensiunea doamnei Pipersberg: experiența avangardei se dizolvă, aici, în matricea estetizantă, postsimbolistă, precum ceaiul în apă. Intriga psihanalitică freudiană (rivalitatea erotică fiu-tată, născută inconștient în copilărie și devenită nevroză obsesională a maturului), explorarea îndrăzneață a traumelor sexualității infantile (v. „agresarea” micului Darie de către cele două fete prepubere) și elementul oniric/halucinatoriu sînt trăsături afine suprarealismului, așa cum grotescul coșmaresc trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
maladiv al poeziei sale... Reținem totuși din comunicarea celor doi o nuanță semnificativă, datorată probabil lui C. Emilian: freudismul nu a fost „greșit înțeles” de avangardiștii români, iar arta avangardistă nu e, propriu-zis, „clinică”, ci doar o „răstălmăcire” a teoriilor freudiene... În cursul anului 1932, Gh. Adamescu susținuse - pe aceeași linie de ostilitate conservatoare - o serie de prelegeri la Universitatea „Ateneului Român”, pe care le va publica într-o broșură de 27 de pagini (Curente moderniste în literatură, București, Imprimeriile „Independența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
modelelor. Macerate de văpăi exterioare și supte de sînge, aceste măști trădează o mare forță vitală” (Mențiuni critice III, Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, București, 1936, p. 122), alături de observații fugare, dar incitante, privind psihologismul cu „substrat freudian” al romanelor lui Aderca, Gib Mihăescu și Hortensia Papadat-Bengescu. Percepția dominantă asupra celui mai consecvent foiletonist român interbelic stă însă - și încă - sub incidența unei prejudecăți post-maioresciene: aceea a criticului-poet, umanist benedictin, dar „fără idei generale”, fără „vocație teoretică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
i-a schimbat complet viața, nici măcar să filmeze nu mai avea chef. I se părea un bărbat fascinant, inteligent și tandru. O amuza felul în care el își răsucea șuvița de păr și se gândea că o face special și freudian, ca artistul care pozează pentru eventualii fani. Ținea romanul lui pe noptieră și-l deschidea din când în când la întâmplare, citea un fragment și apoi îl interpreta ca pe un mesaj al lui Andrei Ionescu pentru ea. Romanul povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
structură sufletească. Le descrie, în sentimentele și trăirile lăsate la vedere, fără să intre „cu bocancii” în sufletele lor, fără a le agresa sinele cu complicate analize psihologice, până la aflarea rădăcinilor și cauzelor intrinsece a caracterului fiecăruia (în modernul stil freudian). Din deznodământul nuvelei, din faptul că binele învinge răul și personajul negativ principal ajunge la căință și suferință (ca în Purgatoriul), deslușim optimismul și credința luminoasă din sufletul autoarei. Meritul deosebit al acestei scrieri constă în faptul că se vrea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
meu mai vesel, fratele meu mai deștept, fratele meu mai glumeț, fratele meu mai generos... să nu credeți însă că pe fondul acestui bombardament comparativ subconștientul meu ar fi dezvoltat vreo aversiune față de Victor. nici pomeneală. orice aplicare a teoriei freudiene se prăbușește în fața cazului meu. nicio secundă nu mi s-a dezvoltat în adîncul sufletului vreo reacție de respingere sau, Doamne ferește, de ură față de fratele meu mai mare. nu, dimpotrivă, toată viața l-am admirat sincer pe Victor. m-am
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
xe "Manole"Manole, Ileana xe "Răceanu"Răceanu sunt sancționate În 1958 și eliminate din nomenclatură 3. Se poate observa că În perioada Dej a existat o anume tendință anti pe planul promovării femeilor. Să fi fost un reflex de tip freudian la numărul unu al regimului, ce fusese părăsit de soție În perioada detenției și apoi și-a Început cariera de conducător În umbra altei femei, de care s-a temut În permanență? Oricum, se poate spune că misoginia și etnicismul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
momente ale acestei aventuri compromițătoare care, considerată inadmisibilă chiar de cei cărora li se adresa în mod direct, l-au făcut să își piardă o parte din trupe, rămînînd și astăzi un punct spinos pentru o anumită categorie de psihanaliști freudieni"342. Cu atît mai spinos cu cît adăugăm la lista Marthei Robert și lucrările menționate de noi. Se observă, cred, că nu e vorba de un vagon desprins de locomotivă și pierdut în decor, ci de un tren întreg, bine
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
G. Le Bon, La Psychologie politique, ed. cit., p. 141. 219 G. Rouget, La Musique et la Transe, Gallimard, Paris, 1980, p. 441. 220 Stendhal, Le Rouge et le Noir, Ed. Pleiade, t. I, p. 317. 221 T. W. Adorno, Freudian Theory and the Pattern of Fascist Propaganda, în G. Roheim, Psychoanalysis and the Social Science, t. III, New York, 1951, p. 28 222 G. Le Bon, L'Opinion et les croyances, ed. cit., p. 232. 223 G. Le Bon, La psychologie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
important rămîne motivul mai sus indicat. 364 Reich parle de Freud, Payot, Paris, 1972, p. 46. 365 W. Reich, La psychologie de masse du fascisme, Paris, 1972, p. 42. 366 W. Reich, ibidem, p. 103. 367 P. A. Robinson, La sinistra freudiana, Astrolabio, Roma, 1970. 368 R. Jacoby, Social Amnesia, The Harvester Press, Hassocks (Sussex), 1975, p. 44. 369 M. Horkheimer și T. Adorno, Aspects of Sociology, Heinemann, Londra, 1973, p. 77. 370 La fel s-a întîmplat și cu economia politică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
zi cu adevăratul său tată și să îl ucidă etc.: Întâmplabilul (l’accadibile) din Oedip Rege are prea puțin de-a face cu frecvența statistică și cu normalitatea - dacă nu cumva am interpreta-o pe aceasta din urmă în spirit freudian ca normalitate fantasmatică -, dar aceasta ne-ar purta mult prea departe de empiria realsimilului 1. Dacă întâmplările prezentate de autorii tragici se înscriu mai curând în sfera excepționalului decât în aceea a normalității, atunci ï?á ?ăåßôï (l’accadibile, „întâmplabilul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fiind faptul că a abandonat-o. Astfel persoana depresivă nu se acuză pe sine, ci pe acea persoană care a fost iubită și cu care este inconștient identificată în prezent . Abraham (1911, apud Hoeksema, S.N., 1998)167, pornind de la teoria freudiană, a extins-o prin cercetările și observațiile sale asupra unui număr de cazuri clinice de fixație orală la copii și adulți. Astfel, el consideră că adulții ori copiii obțin gratificații orale prin adicția laptelui sau consumul dulciurilor (care nu trebuie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
copii pot fi mai predispuși să dezvolte fobie socială (Biederman, Bolduc-Murphy & Faraone, 1993, apud Hoeksema, S.N., 1998)258. Odată dezvoltată, fobia socială tinde să fie o problemă cronică dacă nu se tratează. 10.3.3. Teoriile psihodinamice ale fobiei Teoria freudiană asupra dezvoltării fobiei este una dintre cele mai cunoscute. El a argumentat că fobiile sunt rezultatul unei mutări a anxietății inconștiente într-un obiect neutru și simbolic (Freud, 1909)259. Astfel, oamenii devin fobici la obiecte nu pentru că ei au
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
blestem, ci o binecuvântare, pentru că munca generează bu-curia, adevărul, morala, sănătatea, formarea ca-racterului, libertatea și progresul. Civilizația înseamnă progres în muncă, efort pentru procurarea și sporirea celor necesare vieții. În mod normal, această muncă este nesatisfăcătoare în sine. În metapsihologia freudiană, nu este loc pentru vreun originar "instinct al meșteșugului", "instinct al măiestriei" etc. Freud menționează "aversiunea naturală a oamenilor față de muncă". Sindromul instinctual "nefericire și muncă" reapare de la un capăt la altul al operelor lui: "Munca originară, în civilizație, este
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
civilizației a fost în principal efort, muncă alienată (H. Marcuse). Ea a fost impusă omului prin necesitate și forță brutală. Psihanaliza a fost, în cele din urmă, acceptată. Drept ce? Știință, tehnică, filozofie? Poate că problema inițială ridicată de întrebarea freudiană este ce aduce ea ca deschidere asupra ființei. Deși psihanalizei i se recunoaște din ce în ce mai mult statutul de știință, situația sa în comunitatea științifică rămâne greu de determinat. Mizeria, dezgustul față de o muncă ingrată și disperarea de a nu reuși nici
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
este cunoscut sub numele de "noua stângă", de exemplu Școala din Frankfurt care-i include pe Adorno, Horkheimer și Marcuse, combina câteva elemente ale gândirii marxiste (îndeosebi umanistul Marx așa cum apare în Manuscrisele din 1844) cu sociologia weberiană și psihanaliza freudiană. Acest marxism "critic" critica statul bunăstării sociale pentru suprimarea potențialului revoluționar al clasei muncitoare precum și a creativității libere a individului prin birocrația excesivă. Cel puțin câțiva dintre partizanii noii stângi pledau în favoarea dreptului la opinie al individului cu precădere la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
aceste teorii sunt în dezacord cu privire la unele aspecte cheie, multe diferențe pleacă de la realitatea că teorii diferite abordează aspecte diferite ale socializării și proceselor dezvoltării ființelor umane. Printre cele mai importante teorii ale socializării și dezvoltării sunt teoriile interacționiste, teoriile freudiene și teoriile dezvoltării cognitive. Dar înainte de a trata succint fiecare teorie semnificativă în parte, vom limpezi relația dintre natură și educație, care într-o formă sau alta, joacă un rol important în fiecare teorie. 5.1.1. Natură versus educație
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
produsul interacțiunii sociale, contemporanul lor, Sigmund Freud (1856-1939) a văzut acest lucru ca fiind produsul interacțiunii dintre natură și educație. Spre deosebire de Mead și Cooley, Freud a considerat că ființele umane se nasc cu anumite impulsuri naturale ori nevoi comportamentale. Teoria freudiană vede procesul socializării ca o luptă între aceste impulsuri naturale (cu accent pe cele sexuale și ale agresivității) și așteptările societății. Potrivit lui Freud, viața oamenilor dominată de această luptă trece prin ceea ce el a numit etapele psihosexuale. Putem deci spune
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tehnice pe care le ridică absența dialogului, modalitățile de transfer, jocul și fixațiile sale, "schimbarea de formă" în cadrul lucrului în grup. Două numere speciale ale revistei "Psychodrame" (97 - 98 și 99 100, 1990), în articolul "Le champ social", prezintă psihodrama freudiană ca pe o deschidere spre sociabilitate la psihotici. Articolul tratează despre consensul clinic din partea psihiatrilor nefamiliarizați cu aceste tehnici și necesar, dacă dorim să considerăm jocul programat ca pe un instrument de lucru, de lămurire și de eventuale modificări. Este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dincolo de ea Însăși, o lume a cărei prizonieră perpetuă este. Ezitările Își găsesc o confirmare atunci când, Într-o carte a lui Freud, descoperă imaginea perfect structurată a ceea ce, În mintea ei, e Încă haos și indeterminare. Recunoscându-se În descrierile freudiene ale impulsurilor sinucigașe, Sylvia Plath are, de fapt, revelația că aparține unui teritoriu al certitudinilor. Ea descoperă, altfel spus, că nu e singură Într-o lume dominată de prozaismul celor care se zbat să supraviețuiască! Funestele certitudini sunt confirmate. Perfect
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
are, de fapt, revelația că aparține unui teritoriu al certitudinilor. Ea descoperă, altfel spus, că nu e singură Într-o lume dominată de prozaismul celor care se zbat să supraviețuiască! Funestele certitudini sunt confirmate. Perfect și inutil manual al sinucigașului, freudianul Doliu și melancolie Îi furnizează liniștea metafizică a celui care se știe protejat de autoritatea imprescriptibilă a Cuvântului. Nimic mistic, totuși, În liniștitul ei drum spre moarte. Imaginile captate de jurnal se succed Într-o agitată monotonie, variante din ce În ce mai negre
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]