584 matches
-
care le-a găsit între conținutul inconștientului acestor popoare și cel al europenilor moderni. Aceste constatări au constituit un punct de plecare pentru aprofundarea studiilor sale în domeniul etnologiei, în cel al psihologiei religioase a simbolurilor. Prin antiteză la teoria freudiană, Jung a denumit linia sa de gândire ca analitică. Era o psihanaliză care pleca de la fenomenele psihice normale și nu de la cele psihiatrice, de patologie. Interesul său a fost îndreptat constant spre complexitatea vieții psihice, considerată ca un tot unitar
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o teorie sistematică în domeniul visului. În ceea ce privește termenul de persoană, aceasta reprezintă masca pe care individul o poartă în societate, o manifestare mai mult sau mai puțin deformată a celuilalt concept de bază, anima. În acest sens Jung admite teza freudiană a însemnătății funcției sexualității, cu precizarea că în ceea ce are specific individualitatea de un sex sau celălalt există reminiscențe arhetipice subconștiente, mai mari sau mai mici, aparținând sexului opus, care se manifestă asemenea unui ideal râvnit. Reacțiile primare, animate de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dintre reacțiile aflate sub influența pulsiunilor primare, a inconștientului colectiv și restricțiile impuse de viața culturală. Nevroza în sine este produsul unui astfel de conflict între ele, al neputinței de conciliere dintre cele două instanțe. Sunt implicate aici deopotrivă sinele freudian, reprezentând gradul de sublimare de care este capabil un individ, ca și inconștientul colectiv, ca fiind suportul imaginilor mitologice, al arhetipurilor care intră în joc în astfel de situații. Este un cadru bine elaborat pentru reprezentarea rolului experienței umane, adesea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pacienților. Se rezumă la considerații interesante terapeutic, ferindu-se de speculațiile numeroase rezultate din aplicarea unei asemenea metode investigative. Dintr-o astfel de postură nu ezită să-l critice pe Jung, sancționând inexactitățile rezultatelor sale. Cu E. Jones linia ortodoxă freudiană se va articula, devenind mai conciliantă față de orientările disidente. De origine din Țara Galilor, face studii de medicină la Cardiff și pe urmă la Londra și se specializează în neurologie. Pe Freud îl întâlnește abia în 1908, cu ocazia Congresului de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reacțiilor arhaice, implicarea acestora în investigarea sadismului, a indivizilor cu sindrom de castrare, etc. A avut reținere să preia de la Freud ideea "instinctului morții". 2. Psihanaliști femei Imaginației psihanaliștilor nu le-a fost niciodată străină ideea de a supune teoria freudiană criticii exercitate de o gândire feminină. Cu atât mai mult cu cât de acest domeniu specializat de cunoaștere s-au apropiat înainte numeroase personalități medicale de sex masculin. Între timp și-au făcut apariția unele spirite deosebit de ascuțite, ca cele
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Erikson are ca obiect dezvoltarea copilului, adolescența acestuia, făcând prospecțiuni din perspectivă sociologică, culturală și etnică. A efectuat în prealabil studii pe triburi de indieni, a atacat problema rasismului, a "identității" americane, germane sau ruse a tineretului. În ceea ce privește psihanaliza clasică, freudiană, a susținut o suită de conferințe pe la mai multe universități americane în care și-a declarat atașamentul la linia de gândire deschisă de Freud. El însă a atras atenția asupra pericolului reificării discipolului psihanalizei, la fel a conceptelor de bază
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
discipolului psihanalizei, la fel a conceptelor de bază pe care acesta le-a formulat, fără ca ele să fie potrivite contextului istoric schimbat. Este vorba de conceptele de libido, de instinct al morții, "eu"-l ș.a. Denunță, de asemenea ideologizarea conceptelor freudiene de bază, cum ar fi cel de mitologizare a unor marionete ca personaje într-o piesă a Eros-lui. Recunoaște însemnătatea centrală a sexualității, a dezvoltării acesteia pe timpul vieții individuale, subliniind însemnătatea concilierii realizate între orgasmul sexual genital și nevoile sexuale
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
plin problematica formulată inițial de S. Freud, care de astă dată cerea implicarea unor specialiști avizați care să se pronunțe asupra noii identități culturale a omului, dobândită antropogenetic, etnologic, care să găsească aici originile de dereglare patologică a comportamentului. Psihanaliza freudiană este completată de B. Malinowski cu o alta în care este invocată maleabilitatea culturală a instinctelor (a), care a formulat o finalitate culturală a instinctului, ca substitut al refulării (b). Ruth Benedict a subliniat pluralismul, respectiv variabilitatea culturilor prin raportare
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din Navajo o va sintetiza în 1951 în lucrarea Psihanaliza și științele sociale. Temele analizate sunt visurile, jocul copiilor, povestirile copiilor, a bonelor copiilor, comportamentul sexual. Antropologia sa psihanalitică operează pe domeniul inventarierii legăturilor dintre simbolistica visurilor și problematica tradițională freudiană a psihopatologiei vieții cotidiene. Studiile psihanalitice se vor revigora în anii '60 de după cel de al doilea război mondial. Mulți surghiuniți în SUA au revenit în Europa în țările lor de origine, unde vor reevalua tradiția lor culturală de origine
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în SUA au revenit în Europa în țările lor de origine, unde vor reevalua tradiția lor culturală de origine, cu deosebire cea germană și franceză. În această perioadă un Herbert Marcuse lansează problematica restructurării instinctelor din perspectivă sociologică, psihanaliza clasică freudiană se vrea revizuită. Sub influența lucrărilor de filosofie ale lui Jean Paul Sartre, ale lui Heidegger se naște o nouă tendință psihanalitică existențialistă. Fenomenologia ei este diferită, mai cuprinzătoare, o sinteză între tendințele biologice și cele sociologice. Este reluată problematica
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
xe "Manole"Manole, Ileana xe "Răceanu"Răceanu sunt sancționate În 1958 și eliminate din nomenclatură 3. Se poate observa că În perioada Dej a existat o anume tendință anti pe planul promovării femeilor. Să fi fost un reflex de tip freudian la numărul unu al regimului, ce fusese părăsit de soție În perioada detenției și apoi și-a Început cariera de conducător În umbra altei femei, de care s-a temut În permanență? Oricum, se poate spune că misoginia și etnicismul
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
traseului destinal, acțiunile omului sunt întâi supravegheate și apoi motivate prin intermediul conștiinței de sine, care asumă rolul de rațiune suficientă a actului și de mediu comprehensiv destinat fundamentării unei interpretări. În viziunea lui Paul Ricoeur, "toate motivele inconștiente de tip freudian țin în mare parte de o interpretare în termeni economici, foarte apropiați de cauzalitatea-constrângere. La cealaltă extremitate s-ar găsi forme mai rare de motivație pur rațională, unde motivele ar fi rațiuni... Fenomenul uman s-ar situa între cele două
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înguste ale scientismului și asimilă posibilitatea altor tipuri de cunoaștere în care se regăsea problematică psihologică universală (religie, alchi-mie), dar se păstra în coordonatele raționalității deliberative, bazată pe observație și verificare. Psihanaliza culturală a renunțat la biologismul unilateral propriu metapsihologiei freudiene și s-a aplecat asupra condiționării valorico-atitudinale a eului, explicând funcționarea acestuia și etiologia nevrozelor în legătură cu modelul comportamental dintr-o societate dată21. Pe această cale, mecanismul constrângător al cenzurii și refulării a fost relativizat, în sensul că nu mai constituia
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
susceptibila să alimenteze activismul voinței individuale în alcătuirea cadrului de viață. Actualmente influență ideologică a psihologiei a scăzut, corespunzător scăderii prestigiului operativ al științei ca atare. Așa-numita postmodernitate nu mai contesta o interpretare sau alta, în sensul disputelor dintre freudieni și jungieni, ci însăși posibilitatea cunoașterii obiective a realității, înlocuită cu pluralitatea "lecturilor" subiective. Se neagă astfel principiul îndreptățirii științifice în sine, iar categoria umanității este golita explicit de conținutul substanțial, care presupune tocmai identificarea generica a eului, dincolo de expresiile
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
relații dense, multidimensionale, cuprinzătoare (economice, spirituale, culturale, sociale). Deși este o entitate colectivă, comunitatea are capacitatea de a fi, de a deveni subiect. Este o specificare în spiritul lui Etzioni, deoarece se indică "vocea morală a comunității", amintind de superegoul freudian care socializează și controlează impulsurile egoiste ale individului. O idee implicită, când amintim de granițele materiale sau simbolice, ține de aceea că în comunitate regăsim un set nestructurat de relații dar în același timp comunitatea este privită ca un set
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ajuns la concluzia că psihologii behavioriști americani au devenit atât de preocupați de obiectivitate și studiul comportamentului manifest, încât au ignorat câteva dintre aspectele cele mai importante ale existenței umane. În același timp, Maslow s-a convins că și perspectiva freudiană asupra psihicului are limitări, în special pentru că se bazează mai mult pe comportamentul omului nevrotic. Atunci, a început să observe comportamentele oamenilor bine adaptați Ă sau auto-actualizatori, cum i-a denumit el pe aceștiaă și a ajuns la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
blestem, ci o binecuvântare, pentru că munca generează bu-curia, adevărul, morala, sănătatea, formarea ca-racterului, libertatea și progresul. Civilizația înseamnă progres în muncă, efort pentru procurarea și sporirea celor necesare vieții. În mod normal, această muncă este nesatisfăcătoare în sine. În metapsihologia freudiană, nu este loc pentru vreun originar "instinct al meșteșugului", "instinct al măiestriei" etc. Freud menționează "aversiunea naturală a oamenilor față de muncă". Sindromul instinctual "nefericire și muncă" reapare de la un capăt la altul al operelor lui: "Munca originară, în civilizație, este
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
civilizației a fost în principal efort, muncă alienată (H. Marcuse). Ea a fost impusă omului prin necesitate și forță brutală. Psihanaliza a fost, în cele din urmă, acceptată. Drept ce? Știință, tehnică, filozofie? Poate că problema inițială ridicată de întrebarea freudiană este ce aduce ea ca deschidere asupra ființei. Deși psihanalizei i se recunoaște din ce în ce mai mult statutul de știință, situația sa în comunitatea științifică rămâne greu de determinat. Mizeria, dezgustul față de o muncă ingrată și disperarea de a nu reuși nici
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
tehnice pe care le ridică absența dialogului, modalitățile de transfer, jocul și fixațiile sale, "schimbarea de formă" în cadrul lucrului în grup. Două numere speciale ale revistei "Psychodrame" (97 - 98 și 99 100, 1990), în articolul "Le champ social", prezintă psihodrama freudiană ca pe o deschidere spre sociabilitate la psihotici. Articolul tratează despre consensul clinic din partea psihiatrilor nefamiliarizați cu aceste tehnici și necesar, dacă dorim să considerăm jocul programat ca pe un instrument de lucru, de lămurire și de eventuale modificări. Este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de care depinde supraviețuirea individului (de exemplu: foamea și funcțiile alimentare și sunt opuse pulsiunii sexuale. Al doilea sistem este dat de pulsiunile vieții și ale morții, ele reprezentănd , În concepția freudiană, cel mai eficient mod de explicare a mecanismelor fundamentale ale agresivității: · Pulsiunea agresivității. Această pulsiune se opune pulsiunii vieții și tinde spre reducerea completă a tensiunilor și Întoarcerea la starea organică. Agresivitatea ar rezulta din jocul Eros și Thanatos și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
comunicare de idei la o comunitate de oameni. De la simbolic la politic. De ce Freud, și nu Jung, sau chiar Charcot? De ce Marx, și nu Proudhon, Fourier sau Comte? O întrebare pe care nu și-o poate pune nici creștinul, nici freudianul, nici marxistul. Fiul lui Dumnezeu nu putea trece totuși neobservat, va spune primul, și cu atît mai puțin unicul Său fiu. Dacă sîntem pe drumul cel bun al ordinii istorice, spun unii că totul merge de la sine. Omne bonum est
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ceea ce-i curată nebunie. Birocrația determină ideocrația, și nu invers. Comte era un om pașnic, un pacifist, prea puțin certăreț și crud ca să fie un Sfînt Pavel sau un socianalist-șef ca Freud. Originile Mișcării creștine rezonează cu cele ale Bisericii freudiene (sau invers) pentru a demonstra că un gînditor este unul "mare" mai mult în direcția organizării, decît în cea a ideilor. Geniul lui Freud, de exemplu și norocul freudismului stă în aceea că el, spre deosebire de rivalii săi, nu a separat
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe "noi" lui "ceilalți" ca să fixezi bine terenul și să atenuezi impactul. Freud, savantul, se transforma sau se lăsa transformat în călăuză, erou sau mag; devenea, în același timp, Hristos și Sfîntul Pavel, Întruparea Verbului și generalissimul recunoașterii sale. Lucrul freudian este dintr-o dată învestit de fondator cu funcția de cauză, "care trebuie să cîștige și mai mult teren ca să nu-l piardă pe cel deja cucerit". O cauză, deci o bătălie, deci un corp de luptă: "hoarda noastră sălbatică", așa cum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de radio londonez: "Eu, generalul de Gaulle [...] invit ofițerii și soldații francezi să intre în legătură cu mine". Într-o zi, s-a auzit într-un amfiteatru parizian: "Eu, Lacan, fondez, singur cum am fost întotdeauna în relația cu cauza psihanalitică, Școala freudiană de la Paris". Într-o zi de octombrie a anului 1902, pe Berggasse 19, în apartamentul din Viena, autorul unei lucrări intitulate Interpretarea viselor se întîlnea cu alți trei prieteni. Cîteva săptămîni mai tîrziu boteza această întîlnire cu numele de "Societatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ansamblul de ipoteze structurînd o viziune asupra lumii; și, în sfîrșit, un adăpost strategic, un ochi întors către viitor, care reprezintă construcții ideale, proiecte de societate, teze explicite, coerente, ofensive, pe termen scurt. Ați recunoscut în mod evident micuța mașină freudiană inconștient/preconștient/conștient. Religiosul vine din inconștient, ideologicul din preconștient, politicul din conștient. Cînd există un conflict între aceste trei nivele, primul adăpost, inconștientul, îl va elimina. Cu alte cuvinte, nu pot deveni operative, sau, dacă preferați, patogene sau surse
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]