654 matches
-
nou nisip și briză. Ne soarbe sufletul a urii hidră Și vrea să ne așeze iar în criză. Când ieși din apă, suplă ca o vidră, Pictezi și plaja-n străluciri de friză. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: FRIZĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FRIZĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366289_a_367618]
-
iubire este imposibilă, că e femeia prietenului din copilărie. Poate aici stă cheia. Lupta pentru ceea ce dorești dar nu poți nicidecum să ai. Fructul interzis. Și totuși, lupta... Las la o parte aspectul moral al problemei. Alături de conversații, care uneori frizează prețiozitatea, tinerii îndrăgostiți angajează dialoguri de acest tip: „De ce mor frunzele toamna”? - pretext pentru alte și alte referințe de botanică, de silvicultură, decupate parcă din Cartea Naturii, învelite în considerații filozofice, în reflecții cu privire la rostul vieții și la cortina de
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
precum Marian Filip, nostalgia clipelor petrecute în prezența iubitei misterioase din „Prima noapte”, cu tumultul de trăiri a căror frumusețe și unicitate te determină să împletești speranțe pe meterezele timpului, „Cândva, în viitor”, iată doar câteva din elementele cu care frizează Marian Filip în suita celor 13 piese din album. Analizând atent și pe cât posibil obiectiv piesele spre care Marian Filip s-a aplecat și le-a preluat din repertoriul unor cântăreți cunoscuți ai genului, prin textele pe care le-a
ULTIMUL «COWBOY ROMANTIC ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351964_a_353293]
-
pustiurile ancestrale ale destinului, care sunt și ale lumii pe care și-o asumă; că un artizan, poeta coase scoarțe cu fire din cuvinte alese, căci doar cuvintele lumină, „în prag de mirare mă vor ascunde spre asfințit”. Discursul poetic frizează fabulosul existențial, ca un discurs la limita obsesiilor thanatice suportabile, poemele devenind psalmi salvatori. - DAN MOVILEANU PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte, următoarele colecții (vor urma, cu siguranta, altele
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
produsele așa-zis la modă. MDP: Observînd creațiile multor contemporani, gîndindu-mă, de pildă, la Wagner care a incitat la măreață megalomanie, la fel ca alchimia sau hegelianismul, mă întreb, cum ar putea poetul/artistul de azi să creeze, fără a friza incomodul și vulgaritatea, atît de prezente și, culmea, acceptate, ca artă timpului nostru? ILIE MARINESCU: Ați adus în discuție mari creatori de valoare și sunt nevoit să spun că ați atins o coardă sensibilă sufletului meu, deoarece sunt un mare
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
produsele așa-zis la modă.MDP: Observînd creațiile multor contemporani, gîndindu-mă, de pildă, la Wagner care a incitat la măreață megalomanie, la fel ca alchimia sau hegelianismul, mă întreb, cum ar putea poetul/artistul de azi să creeze, fără a friza incomodul și vulgaritatea, atît de prezente și, culmea, acceptate, ca artă timpului nostru?ILIE MARINESCU: Ați adus în discuție mari creatori de valoare și sunt nevoit să spun că ați atins o coardă sensibilă sufletului meu, deoarece sunt un mare
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
-i, căci nu știu ce fac!” (Luca 23:34)”. Autorul acestei fapte reprobabile este abonat la conflictele religioase din comună. Personajul este în proces cu preotul ortodox și, în umbra unei false mândrii naționale, reușește doar să răspundă unor comenzi obscure care frizează ridicolul. Biblia distrusă în comuna Mădăras, în dimineața primei zile de Paște, face parte din prima serie de 1.100 de cărți sfinte pe care Fundația Mission Without Borders România (Misiune Fără Frontiere), cu sediul în Sibiu le-a donat
BIBLIA RĂSTIGNITĂ ÎN SĂRBĂTOAREA DE PAŞTE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350809_a_352138]
-
frunze arse-și plâng în pumni rugina Cum printre ramuri goale țipă ciuma Când noaptea-n dans de iele-și toarnă vina? Nu simți în tâmple șoapta clipei mute Închisă-n cerc de foc, arzând sentințe Cu tălpi de nori frizând scântei durute Și scăpărând nepământești dorințe? Când trup de vânt culca mătasea ierbii Îți amintești? - mai sângerau petunii Spre râu fugeau ca să se-adape cerbii Iar noi stăteam, cuminți, la sânul lunii Răceala-i stranie o simțeam dogoare Străini de
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
de exemplu, preferă forma a căta, pentru verbul a căuta) conferă paginilor sale un farmec unic. Creează un miraj în care, fără voie, cititorul se lasă atras irezistibil. Fiecare dintre personajele din această carte de povești are un vis ce frizează poate utopia: ciobănașul vrea să scape de sărăcie, fiica de împărat vrea să atingă fericirea prin iubire, bătrâneii fără copii vi �sează să li se nască un fiu ... Tot așa cum se petrec lucrurile în universul lui Creangă, observăm că eroii
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
învinovăți că/ n-a făcut încă nimic de seamă...". O mare mobilitate caracterizează imaginația poetului. Amestecul imaginilor antologice, a reglărilor dintre metafora diafană și realitatea agasantă, sudarea hiperbolelor obiectivităților cu trăirile evanescente sunt elemente ale unor paradoxuri și înscenări ce frizează eul: "Slabe speranțe, ouă în cuib. Doamne/ o toropeală generală". Citește/ la fereastră, mirat de imaginația ei: "azi dimineață am fost din/ nou la ospiciu". Închide Jurnalul, e/ al femeii care/ e măritată cu un plop". Toate ideile converg sau
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
pustiurile ancestrale ale destinului, care sunt și ale lumii pe care și-o asumă; ca un artizan, poeta coase scoarțe cu fire din cuvinte alese, căci doar cuvintele lumină, „în prag de mirare mă vor ascunde spre asfințit”. Discursul poetic frizează fabulosul existențial, ca un discurs la limita obsesiilor thanatice suportabile, poemele devenind psalmi salvatori. (Dan MOVILEANU) *** „IUBIRI DE TOAMNĂ TÂRZIE” de Victor Burde (Alba Iulia) Deși, per ansamblu, registrul volumului este grav, precum un preludiu în fa minor, metafora creează
NOI APARIŢII LITERARE ÎN COLECŢIA „LIRIK” A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352088_a_353417]
-
prea plin de sine, “Sunt croit puternic și înalt cât plopul, Toată admirația mi se cuvine”. “Mie-mi place-atunci când ciocârlia cântă”, Intră mai departe în vorbire Surdul, ” Și nici-o cântare nu-mi pare mai sfântă”, Zise mai departe, dar frizând absurdul. Cuvântarea însă-a mutului, sublimă, Urmărită fuse cu multă plăcere, Și stârni aprecierea unanimă- Orator ca dânsul e păcat când piere. “Mie-mi place teiul poleit sub soare”, Zise-apoi și Orbul în vorbă intrat, E cea mai aleasă, mândră
SOCIETATE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355821_a_357150]
-
produce. O iubire potențată de o asemenea combustie se autodevorează. Apar reproșuri din ce în ce mai dure. La observația ei că „Mă interesează tot mai puțină lume, aproape nimeni în afară de tine”, iubitul observă, sensibil panicat, că implicarea ei sentimentală depășeșete limitele firescului: „Asta frizează patologicul. Îți dai seama ce gust amar mi-ar lăsa? Ești foarte posesivă.” (p. 195). Omul, aproape idolatrizat cândva, face penibilul pasul îndărăt argumentând: „Însoțirea noastră te-ar compromite!” Sau: „Te-am eliberat de o povară. Nu mai puteam continua
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
unde ne oprim popasul tu să mi fii reașezarea eu să ți fiu locul și pasul din care spre tine vine îmbinarea în acuarelă dintre ce i frumos și bine Cine mi dă o întîmplare în care să mă pierd frizând orice urmă de împăcare cu priveliștea mi din gînd îi dau tot ce eu am scris și a rămas doar în arhiva din abisul unui vis timpul meu din veșnicul ce ne a fost dat și am rămâne împreună numai
DE AM PUTEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370615_a_371944]
-
o fi alb și el săracul, De m-o vedea i s-ar înnegri bumbacul! Eu sunt îngerașul pe care el îl visează, Mai știu că și ziua el cu mine 'valsează, E așa timid și slab de mintea-i frizează, Iar inima lui pe față-i sânge pompează... Când mă vede prințul nu mai știe nica, Ar fugi pe câmpul ce-l duce la mămica, Ce poate să-l aline de un așa mare chin, Că nu știe ce i
ALB ŞI EL SĂRACUL.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368284_a_369613]
-
uiți, cât sunt vii, să-i pomenești, după moarte, ca să te ispășești pe tine de vină înaintea Domnului și să dovedești, prin pomeni, celor cunoscuți cât i-ai prețuit! Uneori, cazuri mai rare, ingratitudinea părinților era sursa celei filiale, asta frizând patologicul, deci, anormalul! Se gândi că și înainte de ’89, dar, mai ales, după, aflai exemple de părinți agresați ori părăsiți de copii. Trăindu-se sub auspiciile unei democrații sui-generis, marea parte a populației insuficient instruite, necivilizate, s-a abrutizat regresând
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
ministru propus sau propria demisie împreună cu tot cabinetul său. Contrar prevederilor constituționale, un partid prin CEX-ul său a cerut, în locul propriului primul ministru pe care îl ignoră, dizolvarea întregii puteri executive. Partidul și-a arogat drepturi ne-constituționale care frizează a fi dictatoriale. Partidul, în integritatea sa reprezentată de un congres, ar trebui să analizeze dacă actualul lider „maximum” nu tinde să exercite puteri dictatoriale, atrăgând-ui eventual atenția că nu se reprezintă pe sin însuși în funcția îndeplinită. Pe de
DE-AŞ FI PREȘEDINTELE … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354304_a_355633]
-
reporter în ce zi s-a născut! Nu data înscrisă în buletin pe care, probabil, o știe, ci ziua calendaristică. Doar nu toți românii s-au născut miercuri sau măcar într-o zi de post. Dar sunt uneori întrebări care frizează ridicolul, dacă nu chiar ignoranța celui care întreabă. Mai ieri am auzit întrebarea: Până la cât poți să numeri? Pare o întrebare nevinovată. Dar numai un om mai prostuț n-ar putea răspunde. În fond este o întrebare de olimpiadă cu
VAX POPULI ŞI NUMĂRĂTOAREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354491_a_355820]
-
Pe la vatra lor, țăranii”, cum spune poetul basarabean Alexei Mateevici. Un vajnic apărător al limbii române, profesorul de elită Constantin Voiculescu, dă următoarele exemple, în cartea sa „Cum vorbim, cum scriem”: „- O.K. - adjectiv invariabil; adverb. Cuvântul este folosit excesiv, frizând ridicolul, precum în exemplele de mai jos: * Medicii i-au dat O.K.-ul. * Am prins ultimul avion care primise O.K.-ul. * Guvernul a transmis O.K.-ul (acest cuvânt a căpătat astăzi sensul de „bine”, „în regulă”, dar
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
privește criteriile de stabilire a cuantumului despăgubirilor. Un astfel de demers este indispensabil în vederea stabilirii unui just echilibru între, pe de o parte, interesul persoanelor îndreptățite la obținerea de despăgubiri într-un cuantum rezonabil și satisfăcător, care să nu frizeze derizoriul, dar care, în același timp, să evite îmbogățirea fără justă cauză, și, pe de altă parte, să țină seama de capacitatea financiară a statului de a susține plata despăgubirilor. În condițiile în care, de la data pronunțării de Curtea
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
ne captează imediat atenția. Imaginația scriitoarei se mișcă repede de la o extremă la alta. Discursul epic devine exclusiv moral, liber prozodic, cu un vibrato emoțional și educațional constant; efectul paradoxal al acestei atitudini critice impune un motiv de bază etico-social frizând un impresionant umanism.[...] Tonul concesiv, fără excese de moralism, este solemn, fără rigidități, contopindu-se în miracolele unei lumi metafizice cu declinări profund altruiste. Reflexivitatea lexicală este deosebit de melodioasă, punând în evidență sentimentul de instinct matern într-o continuă eflorescență
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
poate vorbi de un Silicon Valley european, care presupune atât firmele de IT , serviciile financiare care le susțin, cât și ecosistemul de finanțare a start up-urilor, care aici seamănă cu cel din America. În România astfel de sisteme de finantare frizează ilegalul. (Foto Guliver/Getty Images) Aici va fi problema pentru economia Marii Britanii. Dacă pleacă industria financiară, dacă firmele de profil își vor muta sediile principale, vor urma și serviciile IT și după ele multe industrii colaterale. Și abia atunci economia
Pronosticul meu este că Marea Britanie NU se va rupe de UE. Ce se întâmplă acum, după ce Theresa May a semnat oficial Brexitul () [Corola-blog/BlogPost/338864_a_340193]
-
Pristanda numără steagurile arborate de câte două ori și adună greșit, numai ca să-i iasă la socoteală patruzeci și patru: „Două la primărie, optșpce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci”. Ticul verbal precum cel „curat” frizează prostia, servilismul, făcându-l penibil și ridicol: „curat mișel”, „curat murdar” etc. Numele său comic (atenție!) - Pristanda sugerează principalele sale trăsături de caracter - servil și lipsit de personalitate; Pristanda articulat - pristandaua - fiind un joc popular, caracterizat prin lipsa progresului, prin
ÎNCURCAŢI ÎN SOCOTELI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340863_a_342192]
-
Ambrozie Fățăitu, doamna Hălălaie, Grumaz Patapie, Sulfina Găgălice, Tecla Feșteleiu, profesorul Spârcaciu, doamna Țâșmoacă etc. Gama onomastică, tehnică ingenioasă (și inedită) de caracterizare a personajelor cu elementele ce compun numele proprii, sonoritățile, uneori, stridente duc textul în zone parodice și frizează comicul, dar intenția autorului nu este de a provoca râsul, nici chiar pe cel acid, ci de a arăta dezaprobator spre un segment de societate ce și-a pierdut identitatea: Școala, locul, unde, prin tradiție, individul se formează, își cultivă
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
a fost Stendhal. El transpune în, ,,Armance” decăderea ca ființă androgină. Constance e acel geniu neînțeles de o societate nihilistă aș putea spune deoarece, ca și azi, idea unui statut social cât mai evident în ochii celorlalți tronează, ba chiar frizează realitatea și capacitatea omului de a se opune tendinței de opacizare a rațiunii fără gândul inimii. În acea societate asemănătoare cu cea din România noastră Constance am spus caută un refugiu pe care îl găsește doar în compania verișoarei sale
COGITO de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342035_a_343364]