843 matches
-
Ce l-a făcut nemuritor. Coloana vitejilor eroi. Infinitu-n fonta prins, Se ridică pan’ la cer, Veșnicia a învins Prin celebru-i cavaler! Masă tăcerii. Într-o tăcere celesta Admir a mesei rotonda, E reală și tempesta, Eroic prinsă în fronda. Aleea eroilor.(scaunelor) Pașii “lui” de pe alee, Îi aud și au miros De prundiș și azalee, Sanctuar armonios! Poartă Sărutului. La a sărutului măreață poartă Cu drag, îndrăgostiții așteaptă Îmbrățișați strâns și supuși, Sărutul sfânt, de la Brâncuși! Ruga. În ruga
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
reminiscențe de alt gen. Nu pentru că ar avea convingerea că este ceva rău, ci doar ca să nu fie așa cum ar trebui să fie. Așadar, în concluzie, „Cei care luptă împotriva religiei în școală o fac din snobism" - Din spirit de frondă... - Cam așa, ca să se etaleze cu o idee potrivnică mersului normal al vieții. Cei care au trăit aici, alături de biserica noastră, au văzut că era plină de tineret în căutarea a ceva nou. Astăzi, tinerii aceia au ajuns la vârsta
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
ofensivă și lupta imediată; - 2 cea de retragere în expectativă în speranța izbucnirii unui conflict internațional; - 3 cea mai realistă și mai dramatică atitudine a fost a celor care erau conștienți de ireversibilitatea evenimentelor dar care adoptau această atitudine de frondă spre a-l infirma și a-i demonstra ilegitimitatea. Longevitatea de peste zece ani a unora dintre aceste grupuri este surprinzătoare având în vedere că pentru anihilarea lor forțele de armată și securitate desfășurau divizii întregi. Explicația ar putea fi voința
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > THEODOR CODREANU - „REVELAȚII” ȘI FRONDĂ Autor: Theodor Codreanu Publicat în: Ediția nr. 936 din 24 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Literatura română postdecembristă e un teritoriu ciudat, împărțit pe feude (germinate încă din perioada comunistă), de care populația și guvernele, în ansamblu, par să nu
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
Ivănescu (1997), opiniile critice ale acestora fiind reținute de autor ca parte finală la noul său volum intitulat Revelații. Poeme și poezii din deasupra și din dedesubt, texte scoase din sertar de dinainte și de după 1989. E un spirit de frondă în poemele lui Ion Iancu Vale, dacă ne raportăm la postmodernismul generației sale, deși acest spirit nu contravine modernității de fond a scriiturii, mai apropiată de ceea ce numim astăzi transmodernism. Mircea Horia Simionescu a observat tonul frust, caustic, iconoclast și
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
la Editura „Realitatea Dâmbovițeană”. A publicat, în continuare, cărțile de poezie „Înger sechestrat” (Editura Sfinx 2000, Târgoviște, 2004) și „Soldat în războiul final” (Editura Macarie, Târgoviște, 2006). Este membru fondator al Societății Scriitorilor Târgovișteni. Referință Bibliografică: Theodor CODREANU - „REVELAȚII” ȘI FRONDĂ / Theodor Codreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 936, Anul III, 24 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Theodor Codreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
acumulat în întreaga sa carieră într-un set de exemple. Ele dau sensuri conotative în valoare, seriozitate, muncă, altminteri nimeni nu poate izbuti de unul singur să dea tonul și substanța unui spectacol. Actrița Doina Ghițescu ia o atitudine de frondă împotriva tratării în joacă a jucării în spectacole, a interpretării rolurilor actoricești. Este pregătită și se pregătește în continuare diferențiat de ceea ce altcineva ar putea crede că știe fără repetiție, culcându-se pe urechea rutinei! Fără să pară paradoxal exemplifică
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]
-
are nici un pic de substanță morală. I-am spus în față că nici nu vreau să-l mai văd vreodată. Dacă-l întâlnesc îl scuip direct între felinare. Să fie clar! Este felul meu de a-mi manifesta spiritul de frondă ziaristică, felul meu de-a lua atitudine civică față de derapajele politicienilor, maniera mea de a-mi exercita drepturile mele constituționale, scopul și țelul meu în viață, și anume acela de a-i demasca pe acești demagogi populiști, care odată plecați
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
de existență precum bugetul armatei, legea socialiștilor, în proiecte de impozite, partidul catolic, unit ca un singur om, stă în contra noastră și ia sub scutul lui orice tendență inamică Imperiului. Pornească o asemenea tendență de la socialiști, de la poloni sau de la fronda velfilor, sistemul rămâne constant același, de-a combate cu energie guvernul împăratului. Se zice că fracțiunea e adusă pe căi rătăcite de cătră unii din conducătorii ei cari trăiesc din luptă și cred că în caz de pace ar deveni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imperativul său. Unul nou, turbulent, contrariant pentru spiritele clasate. E la modă decadentismul, morală a "hedoniștilor cu mustrări de conștiință", căruia Pallady îi plătește tribut pe măsură, însușindu-și forma de dandysm care-i convenea cel mai mult, nu o frondă plebee și păguboasă, ci un aristocratism pe care oricum îl purta în sînge și-l determina să fie și extrem de productiv. Urmărindu-și, cu oarecare jucată manie, propria efigie de dandy, pictorul, avizat colecționar de lavaliere, bastoane și umbrele cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de materiale, puneam mână de la mână să cumpărăm pânză colorată, hârtie creponată, oglinzi etc., Împărțeam responsabilități, Împărtășeam din experiență, deveneam mai buni și mai egali. Nu conta că unul era premiantul, iar celălalt repetentul clasei. Spiritul de grup și de frondă prindea contur și savuram intrarea Într-o nouă realitate, alta decât cea a maturilor, de care fugeam. De altfel, locul Întâlnirii era departe de cei mari, Într-o odaie izolată, Într-o magazie, Într-un paravan. Unul aducea lemne pentru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
uriașa Chină, membră a familiei, îl acuza acum de trădarea doctrinei, părăsirea spiritului revoluționar și de nesprijinirea celor oprimați de imperialism. La București, unde la o Conferință din 1960 a putut fi percepută schisma, se știa cât de dureroasă este fronda chineză pentru Hrușciov. In cazul Cubei, el putea să demonstreze că acuzația e injustă: e revoluționar consecvent și susține pe cei amenințați. Vitalitatea comunismului era în joc, prestigiul URSS în lumea a treia în care apăreau tot mai mulți revoluționari
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
tradiționalistă, copleșite însă de savoarea încrâncenată a clipei, înrudită cu maniera lui Tudor Arghezi (poet prețuit, de altfel, de A.). Predominantă este trăirea condiției contradictorii, considerată esență a feminității. Totul este însă spus parcă în glumă, cu un aer de frondă juvenilă, destinată să oprească alunecarea în melancolie. Versurile mărturisesc o egolatrie nestăvilită și mult prea fățiș afirmată pentru a fi cu totul autentică. Îndărătul ei se află bucuria prezentului, susținută de gratuitatea sentimentelor cuprinse într-un joc detașat. Umorul și
ANDRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
de pasiune are antecesori iluștri, Începând cu Alcibiade. Și, chiar În epoca despre care vorbim, un celebru reprezentant În Lord Byron. Cum se poate Împăca Însă eleganța cu scuipatul birjăresc pe care acești ruffians Îl practică din același spirit de frondă, faptele ce urmează ne-o arată limpede. La scurtă vreme, bărbăția cam grobiană le e anihilată de apariția Încorsetaților, eleganților, prețioșilor exquisites. Splendizii, Aleșii, Rarii. Indivizi care vor să iasă cu totul În afara seriei. Mănuși și pieptene la purtător, cravate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
broderie sau o eșarfă, acolo niște panglici sau un ornament de pai vorbesc despre un partid: așa se face că ești de partea cruciaților, a protestanților, a ducilor de Guise, a Ligii, a lui Henric al IV-lea sau a Frondei. Porți cumva o bonetă verde? Ești un om lipsit de onoare. Ai agățat pe haină, ca o decorație, un cerc galben? Du-te, ești un paria pentru creștini!... Evreule, intră-n vizuină când se lasă seara, altfel vei fi pedepsit
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
conștientă de impunerea normei civilizatoare și tribul, cu preotul și șeful său de trib. Atunci când un înalt funcționar al statului, care conduce aparatul administrativ dintr-un județ refuză să se urce în mașina poliției, el nu face acest gest din frondă sau din dorința de a se da în spectacol. Se întâmplă așa pentru că i se pare incredibil că poate fi arestat. Ce trib de pe planeta Pământ și-a arestat preotul său, inițiat în toate tainele lumești și dumnezeiești? Omul despre
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
precoce în presă, în 1967), D. era deja un nume de prim-plan cel puțin în lumea „scandalurilor” boemei literare de la Mogoșoaia și de la Casa Scriitorilor din București. Prietenia cu Marin Preda, frecventarea elitei conducătoare a breslei, permanenta atitudine de frondă juvenilă a „noului Rimbaud român”, farmecul irepresibil al omului, jovialitatea ghidușă, corozivă și cinică în același timp l-au propulsat în centrul atenției scriitoricești, al criticii literare, dar și al vigilenței conducerii superioare de partid. Omul „plesnea” de talent și
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
socială ce părea solidă și motivată, pentru a arăta lipsa de noimă a acesteia. Concomitent, se operează demontarea și ridiculizarea mecanismelor narative consacrate, discursul aparent logic fiind subminat prin combinații aleatorii, absurde sau insolite, prin trucuri verbale, conform programului de frondă socială și estetică al avangardei interbelice. SCRIERI: Steaua inimii, București, 1939; Umbra unei melancolii, București, 1946; Alfabetul sângelui, București, 1946; Jocuri în filigran, București, 1947; Personagii secrete în trecutul imediat, București, 1947; Crepuscul intim, București, 1969; Un anumit anotimp, București
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
pielari. A mai fost - experiență neplăcută pentru C. - secretar-contabil la Teatrul Național din capitala Băniei. Președinte al Sindicatelor Unitare Muncitorești, membru al colegiului redacțional al foii „Apărarea ceferiștilor” (Craiova, 1934), condeierul oltean își nutrește din învrăjbirea de clasă spiritul de frondă. A debutat cu un sonet în „Acțiunea română” (Iași, 1917). A mai colaborat la „Ramuri”, „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Datina”, „Actualitatea”, „Bilete de papagal”, „Familia”, „Fulgerul”, „Presa”, „Gorjanul”, „Jurnalul”, „Meridian”, „Gând și slovă oltenească”, „Tribuna Olteniei”, „Oltenia muncitoare
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
metafizicii, fizica cuantică - filologiei. Parafraza, sintagmele celebre modificate, reperele culturale invocate aluziv sau direct, toate la un loc imprimă un difuz aer parodic, mergând de la benign la agresiv: „fac piața, deci exist”. În spatele acrobației ludice, care se vrea o perpetuă frondă, jubilația lasă locul amărăciunii, lirismului cenzurat. Ironiei i se adaugă o sobrietate mimată. Prospețimea acestei poezii vine din amestecul dintre „realul cel mai palpabil cu imaginarul cel mai nesăbuit” (Val Condurache), cum ar fi în Peisaj cu pasăre și electroni
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
într-un interval scurt de timp - Pelerinul serilor (1942), Arhipelag (1943) și Manifest liric (1945; Premiul Editurii Forum) -, reprezintă o primă etapă în cariera poetului, expresia unei sensibilități cu ecouri avangardiste ce se simte lezată și răspunde prin atitudine de frondă și bravadă: „Mi-am trimis umbra, în noaptea asta,/ ca să vă râdă în nas, prietenii mei,/ să beie cu voi (ca niște mișei)/ și să vă fure din brațe nevasta”. Influența lui Bacovia poate fi trasată nu doar în atmosfera
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
ci chiar tradiționaliști, de la Ion Pillat la Sandu Tudor și Ilarie Voronca; ei se întâlnesc cu Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, Al. O. Teodoreanu, Vasile Savel, Ion Sân-Giorgiu, Sergiu Milorian. În periodicele de mai scurtă durată și mai consecventă atitudine de frondă, stilul constructivist apare în alianță și chiar fuziune cu moduri ale altor curente de avangardă, în special cu cel al al futurismului, dar și cu cel expresionist, dadaist sau suprarealist. Orientarea specific constructivistă se exprimă în desentimentalizarea comunicării poetice, obținută
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
numaidecât filiera românească a unor Jack Kerouac, Allen Ginsberg, Bob Dylan & Co., accentuînd „angajarea în problemele timpului” și amendând „impresia greșită a unora”, cum că „acești poeți [ai Cenaclului de Luni] sunt frivoli în ironie, superficiali și negativiști”. Prozaismul și fronda caustică, invazia obiectuală într-un citadinism alienant și fermecător deopotrivă, apoi clișeele suprarealiste, apetitul pentru mecanisme, spiritul publicitar, strălucirile cibernetice, manifestările „psihedelice” ca în textele Beatles-ilor, rockul, poza erotică dezabuzată, euforiile alcoolice, deprecierea lumii-kitsch, robotizarea atitudinală, alintările eului narcisiac, autoipostaziindu-se
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
și cu un articol-confesiune, în 1938, în „Vlăstarul”, revista literară a Liceului „Spiru Haret”. Colaborează sporadic, semnând recenzii și articole, la „Preocupări literare” (1940) și la „Preocupări universitare” (1943-1944). Cele câteva poezii apărute în „Vlăstarul” nu anunțau în nici un fel fronda și agresivitatea exclusivistă etalate în Fugind de neant (1946). Placheta care inaugura colecția „Confesiuni lirice” a Editurii Boema, este prefațată de autor, cele 15 poeme incluse aici fiind însoțite de tot atâtea „autocomentarii” bizare. Ideea de la care pleacă B. în
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
187, VII, 74-76; Petre Pandrea, D. V. Barnoschi, „Rumilia”, ALA, 1934, 727; N. Iorga, Alt otrăvitor, „Cuget clar”, 1936, 7; Călinescu, Ist. lit. (1982), 920; Crohmălniceanu, Literatura, I, 341-342, 600-601; Carianopol, Scriitori, I, 165-172; Dan Mănucă, D. V. Barnoschi sau Fronda evghenisită, CL, 1988, 9; Dicț. scriit. rom., I, 195-196; D. V. Barnoschi, DCS, 175. D.M.
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]