7,086 matches
-
filologice presupuse de un demers de o asemenea amploare, dar cu temeritatea caracteristică unei fete bisericești autentice, părintele arhimandrit Paulin Lecca a publicat cu sprijinul unei bănci, al unei fundații și al unei edituri peste trei sute de pagini întitulate ademenitor Frumosul divin în opera lui Dostoievski. Un fragment de scrisoare (de recomandare) ne ademenește, și el, de pe coperta a patra: "(...) lucrarea Dvs. despre Dostoievschi (sic) merită și trebuie să apară! După atatea cărți neadevărate și chiar calomnioase despre marele romancier, apariția
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
compromițătoare în plan intelectual, dată fiind condiția de arhimandrit și duhovnic la Mînăstirea Arnota a autorului. De unde înverșunarea această a s-ar putea întreba pescuitorii în ape impure - împotriva unuia dintre acești "călugări iluminați și maeștri de spiritualitate" (v. Prefață. Frumosul că suferință transfigurata, p. 6)? Nu cumva autorul unui asemenea articolaș e un năimit al vrășmașilor seculari ai ortodoxiei străbune etc.?... Ipoteticul și bănuitorul meu interlocutor poate fi liniștit: sînt ortodox convins, am un bun duhovnic și nu atentez deloc
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
și adepții proletcultismului, înființînd acea contestabila "Școală de literatură"!), cît sfidarea normelor de scriere în limba standard! De aceea, înainte de întreprinderea anevoiosului drum către public, veleitarii ar trebui măcar să aprofundeze cunoștințele elementare (i.e. gimnaziale) de limbă română... În planul conținutului, Frumosul divin în opera lui Dostoievski de Paulin Lecca este o compilație, 80% din text constituindu-l citatele. Paradoxal, aici stă un merit al cărții, cum deja am lăsat să se înțeleagă din cele precedente: oricine, în grabă actuala, poate beneficia
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
dovedește, în cartea sa, aceasta disponibilitate, demersul său rămînînd stilistic cumva în aer, fișele sale putînd capătă cu multă bunăvoință un loc ambiguu, între glosele de lectură și jurnalul de idei. Așadar, meritul cărții de debut a arhimandritului Paulin Lecca Frumosul divin în opera lui Dostoievski rămîne, după opinia mea, doar unul implicit, rezultat din aglomerarea harnica a excerptelor. Las pe seama cititorilor acestor rînduri răspunsul la întrebarea dacă e mult/puțin lucru la acest sfîrșit de mileniu... NOTE 1) Z.samfirt
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
din aglomerarea harnica a excerptelor. Las pe seama cititorilor acestor rînduri răspunsul la întrebarea dacă e mult/puțin lucru la acest sfîrșit de mileniu... NOTE 1) Z.samfirt A.srboret, Din Rusia, în "Telegraful" din 20 februarie 1881. 2) Paulin Lecca, Frumosul divin în opera lui Dostoievski, Fundația Dosoftei, Ed. Discipol, București, 1998. 3) Cf. R. M. Albérès, Românul dostoievskian, în vol. Istoria românului modern, București, 1968. 4) M. Bahtin, Problemele poeticii lui Dostoievski, Ed. Univers, București, 1970, p. 378. 5) Ibidem
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
este similar cuvântului latin aurum, care înseamnă aur, și care în India este considerat un mineral al luminii. Roșul este una dintre cele mai folosite culori în icoane. Această culoare ca căldurii, pasiunii, iubirii, frumuseții (în slavonă cuvântul care redă frumosul și roșul este același), viața și energia de viață-dătătoare, și din acest motiv roșul a devenit și un simbol al Învierii, al victoriei vieții asupra morții. Roșu-portocaliu, asociat cu focul, sugerează fervoarea și curățarea sufletească. Albul se asociază cu lumea
La canonizarea lui Andrei Şaguna s-au folosit icoane portocalii în nuanţa PDL. Vezi FOTO () [Corola-journal/Journalistic/24732_a_26057]
-
bagaj, nu însă la Calciu & Samharadze! În 2005, Editura Univers Enciclopedic mi-a dublat, ba chiar mi-a triplat bucuria! Calciu & Samharadze scoteau un nou dicționar, cu peste 100.000 de intrări! Inutil să vă spun cât de elegant, de frumos copertat, de ușor de manevrat mi s-a părut această variantă îmbogățită a noului dicționar!! Lam cumpărat și, din clipa aceea, el se află permanent pe biroul meu, chiar și acum, când scriu rândurile de față, îl văd odihnindu-se
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
dacă Domnul mă va cerceta pentru păcatele mele, Îl voi cerceta și eu pentru iertarea sa”. Ceea ce auzind, îngerii uită să-și cânte cântecele de slavă, pentru că, de bucurie, plâng. Nu observasem: în grădina Ghetsimani apostolii adorm „de tristețe”. Ce frumos! Iisus n-ar mai fi trebuit să le reproșeze, poate, că nu l-au vegheat. Îmi amintesc o secvență din trecutul meu de spectator fotbalistic televizual. La Londra, într-un meci în care încasa fără vină multe goluri, Rică Răducanu
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
de Mircea Tomuș. Textele acestea sunt, fără îndoială, erudite, dar insipide prin ușurința cu care mintea autorilor înlemnește în formule moarte. Nu verdictul critic stîrnește nemulțumirea, ci forma lui estetică, de o infirmitate care trădează inaptitudinea scriitoricească. Nu poți judeca frumosul literar cîtă vreme ești incapabil să-l creezi la rîndul tău, și chiar aceasta e drama articolelor pomenite. Ele sunt scrise într-o sintaxă țeapănă, făcînd uz de un jargon ce amintește de lespezi abstracte. Conținutul lor e doct pînă
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
în favoarea trădatului și în defavoarea trădătorului. Dureroase sunt consecințele trădării, de multe ori catastrofale pentru oameni și state. Marele poet vizionar, Rainer Maria Rilke, a lăsat un fel de teorie a relațiilor interumane într-o singură propoziție. Cuprinde obositoarea obsesie pentru frumos și inaccesibilitatea totală la el, epitaful său, pe care l-am ales ca motto. Poetul îndrăgostit de trandafiri, care a murit, spune un mit, din cauza unei infecții pe care i-a provocat-o înțepătura unui spin. El a avut curajul
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
notează cu privire la ultima și cea mai fertilă etapă de creație a poetului traducătorul Antologiei, Tudor Dinu, în studiul introductiv, care oferă coordonatele esențiale pentru descifrarea personalității complexe a scriitorului cu rădăcini brăilene. Câteva poeme (ca în Amour-Amour) surprind imagini din „frumosul Bărăgan” și „câmpurile înmiresmate ale Valahiei la vremea secerișului. Căpițele se înalță ca niște cetăți de aur împrejmuite de marea de grâu și secerile fulgeră cu așa un avânt și așa o vigoare, încât, dacă ar fi noapte, iar nu
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
textul. Cu textul, cum s-ar zice, idealizat. Conștientizînd, aproape un an mai tîrziu, pe la 1 aprilie 1990, că e nevoia ca romanele lui să beneficieze de „o altfel de lectură”, își pune problema apariției urîtului în lume cu concursul frumosului. „Cel care descopere Frumusețea este condamnat să aducă urîtul în lume, fiind el însuși, cel dintîi, urîțit, și urîțindu-i prin aceasta, pe cei din jurul său”. Se produce acum o schimbare care vizează raportul cu textul și asumarea „integralității” existenței. Existența
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
Sorin Lavric Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (Universitatea din București) în 1994, Nicoleta Baciu e o natură filocalică în sens etimologic, iubind frumosul ca pe o treaptă preliminară a lumii de dincolo, de aceea ochiul estetic cu care judecă literatura nu ascultă de o impresie de gust, ci de o stare de duh, ceea ce înseamnă că autoarea face uz de un criteriu spiritual
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
estetic cu care judecă literatura nu ascultă de o impresie de gust, ci de o stare de duh, ceea ce înseamnă că autoarea face uz de un criteriu spiritual la care consimte prin afinitate lăuntrică. La astfel de naturi, aspirația spre frumos nu se poate mărgini la treapta unei satisfacții artistice, căci degustatea estetică a textelor nu aduce decît o plăcere superficială, ivită dintr-un intelect dornic de excitații docte. Potrivit acestei optici, frumosul literar ori e mijloc de comunicare a unui
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
afinitate lăuntrică. La astfel de naturi, aspirația spre frumos nu se poate mărgini la treapta unei satisfacții artistice, căci degustatea estetică a textelor nu aduce decît o plăcere superficială, ivită dintr-un intelect dornic de excitații docte. Potrivit acestei optici, frumosul literar ori e mijloc de comunicare a unui adevăr transcendent, ori e paradă fandosită de îndemînări stilistice. Mai mult, talentul e simplă facultate histrionică a cărei calificare se capătă abia prin transmiterea unor nuanțe mistice, de aceea artistul își capătă
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
mai mult pe cei bogați. Și turcii erau mulțumiți de haraciul plătit cu regularitate de domnitor, care își asigura liniștea domniei cu daruri generoase trimise chiar de Brâncoveanu marilor demnitari ai Înaltei Porți sau apropiaților sultanului. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Iubitor de frumos și deschis către valorile Renașterii, Brâncoveanu a încurajat artele, tiparirea și răspândirea cărților, și nu doar în Muntenia, ci și în Transilvania sau în alte țări vecine. A ctitorit așezăminte laice și bisericești de mare însemnătate spirituală, într-un stil
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
fără voie-ar fi oftat... IX Și Demonul zări...Deodată, O tulburare neașteptată Simți în el, ca niciodată. Iar sufletu-i pustiu și mut De-un cântec gingaș s-a umplut - Din nou a inteles că-s sfinte Iubirea, binele, frumosul!... Și mult timp, el, întunecosul, Privi cu drag, privi cuminte, Priveliștea ce-i sta-nainte ; Și visuri care-i aminteau Despre trecută fericire Că steaua după stea treceau Sub fermecata lui privire. De-o forță tainica cuprins, Tristețe nouă cunoscuse
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
rîndu-i, fizic: picioare strîmbe. Povestindu-i idila sa eșuată cu o fată, Kashiwagi îi dezvăluie secretul comunicării cu altul: ca să poți iubi, trebuie să te vezi pe tine însuți ca în vis, adică ne-realist. Să-ți închipui că ești frumos, inteligent, fermecător, seducător, pentru ca în virtutea tuturor acestor virtuți fantas(ma)tice să vezi dragostea celuilalt pentru tine drept verosimilă, să crezi în ea, căci abia atunci îi poți răspunde. Dragostea este, conform teoriei lui Kashiwagi, "efortul de a lega realitatea
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
și mai vizibil la cele umoristice - "Revistă spiritistă națională. Organ bi-ebdomadar pentru răspîndirea științelor oculte în Dacia-Traiană" (Moftul român, 1893); "Ziar politic, patetic și umoristic" (Perdaful Buzăului, 1894) etc. Și titlurile solemne, pompoase au o tradiție evidentă: "Revistă pentru răspîndirea frumosului" (Arta și omul, 1933), "Ziar în slujba moților" (Detunata, 1943), "Revistă pentru adevăr, bine și frumos" (Comoara tinerimii, 1905) etc. Revenind la subtitlurile actuale, ar merita să fie investigate și modificările lor, substituirile strategice care au reflectat diverse mode stilistice
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
Alex. Ștefănescu Un dar făcut cititorilor Pentru cunoscătorul de poezie, volumul Inima ca un pumn de boxeur este un frumos dar, pe care i-l fac Nora Iuga, ca autoare, Gheorghe Grigurcu, ca semnatar al prefeței, Nicolae Țone, ca editor și Ministerul Culturii, ca... furnizor de bani. Gheorghe Grigurcu este, ca de obicei, în formă, scriind despre poezie. în plus
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
pomenit exclusiv ca profesor de caligrafie)... Că "ocupațiile eroului principal al romanului" (om de litere, filozof și poet) corespund și ele cu ale lui R. I.... Că se observă coincidența unor nume proprii (Alexandru, Costică, Anica, Gogor > George)... Că "obsesia frumosului ideal, a cărui prezență fantomatică halucinează simțurile eroului", traversează și scrierile lui R. I....După cum se vede, nimic solid. Nimic, în orice caz, de ordin "ideologic și stilistic" care să ne poată, cu adevărat, convinge. [...] Impresia dumneavoastră de lectură, aceea
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
această scumpă Românie sunt adorate statuile marilor bărbați, capetele, busturile, călăreții, sunt puse pe socluri gigantice, pe care stă câte-un biet om care te privește - însă marile socluri sunt acolo ca să-ți spună "atenție, e frumos, e important". Suprimă frumosul soclu, și nu mai rămâne decât un cap de biet om lipsit de interes, dacă nu e bine făcut. Brâncuși gândea dimpotrivă că, în primul rând, capul trebuia să fie o operă de artă desăvârșit făcută, indiferent de situația în
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
--- Stimate domnule Adrian Popescu, din ce cauză credeți că pentru mulți creatori de frumos paradisul este o zonă interzisă, sau o mare pată albă pe harta cunoașterii? Ce reprezintă acesta pentru arta dvs.: un areal poetic (pretext) sau aspirația înaltă a unui credincios practicant? ... Paradisul poate fi o zonă pe care ne-o interzicem
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
de aici, pentru a le purta și împlini (sau adânci) dincolo. Pentru mine, Paradisul nu înseamnă mit, ci realitate, privilegiul unor clipe luminate de spiritul înțelegerii și al plinătății universale, nu o artificială idealizare a contradicțiilor, ci depășirea tensiunii dintre frumos și urât, intuiția totalității și a coerenței dinafară și dinăuntru. Ați fost numit (M. Iorgulescu) "un poet al beatitudinii și deopotrivă al beatificării". În ce măsură vă asumați afirmația? Ce legătură vedeți între fericirea telurică (traductibilă mai mult printr-o beție a
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
patima pentru "fructele terestre", întrezărind dincolo de lacrimi, ca Francisc, aproape orb când a compus imnul, transcendența ca frumusețe. În fața luminii care îl "sigila" fizic în Muntele Verna, îl stigmatiza, Francisc exclamă extaziat: "Tu ești Frumusețea! Tu ești Frumusețea!". Paradisul și frumosul nu înlătură treptele pregătitoare, purificatoare ale durerii, descurajării, ale 'nopții obscure' și nici sicitățile sufletești. Dar vine apoi și fericita Întâlnire cu o Persoană. Beatitudinea e această întâlnire, concretă, individuală, paradoxală, ireversibil schimbându-ne prioritățile și programul prestabilite. Irupția miraculosului
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]