350 matches
-
sînt obligate să arboreze, în afară de pavilionul lor național, o insignă distinctiva și uniformă; semnalmentul și numărul lor trebuie să fie aduse la cunoștința Comisiunii. Aceste bastimente, precum și cele afectate serviciului vămilor în țările dunărene, pot naviga pe Dunăre numai în interiorul fruntariilor țărilor al căror pavilion îl abordează bastimentul și în afara ziselor frontiere numai cu consimțămîntul statelor dunărene respective. Articolul 29 Bastimentele navigand pe Dunăre se pot folosi de stațiunile TFF aflate pe bordul lor, precum și de mijloacele de comunicație riverana de
DECRET nr. 298 din 30 octombrie 1948 pentru ratificarea Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 August 1948 împreună cu cele doua anexe şi Protocolul Adiţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129619_a_130948]
-
precum și de mijloacele de comunicație riverana de care ar avea nevoie în scopul navigației. Articolul 30 Navigația pe Dunăre este interzisă vaselor de razboiu ale tuturor țărilor nedunarene. Bastimentele de razboiu ale țărilor dunărene nu pot naviga pe Dunăre în afara fruntariilor țării al carui pavilion îl arborează, cu excepția unei înțelegeri prealabile între statele dunărene interesate. Secțiunea ÎI Serviciul de pilotaj: Articolul 31 Se alcătuiesc corpuri de piloți pe Dunărea de Jos și în sectorul Porților de Fier; ele depind de Administrațiile
DECRET nr. 298 din 30 octombrie 1948 pentru ratificarea Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 August 1948 împreună cu cele doua anexe şi Protocolul Adiţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129619_a_130948]
-
sînt obligate să arboreze, în afară de pavilionul lor național, o insignă distinctiva și uniformă; semnalmentul și numărul lor trebuie să fie aduse la cunoștința Comisiunii. Aceste bastimente, precum și cele afectate serviciului vămilor în țările dunărene, pot naviga pe Dunăre numai în interiorul fruntariilor țărilor al căror pavilion îl abordează bastimentul și în afara ziselor frontiere numai cu consimțămîntul statelor dunărene respective. Articolul 29 Bastimentele navigand pe Dunăre se pot folosi de stațiunile TFF aflate pe bordul lor, precum și de mijloacele de comunicație riverana de
CONVENŢIE din 18 august 1948 privind regimul navigaţiei pe Dunăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129658_a_130987]
-
precum și de mijloacele de comunicație riverana de care ar avea nevoie în scopul navigației. Articolul 30 Navigația pe Dunăre este interzisă vaselor de razboiu ale tuturor țărilor nedunarene. Bastimentele de razboiu ale țărilor dunărene nu pot naviga pe Dunăre în afara fruntariilor țării al carui pavilion îl arborează, cu excepția unei înțelegeri prealabile între statele dunărene interesate. Secțiunea ÎI: Serviciul de pilotaj Articolul 31 Se alcătuiesc corpuri de piloți pe Dunărea de Jos și în sectorul Porților de Fier; ele depind de Administrațiile
CONVENŢIE din 18 august 1948 privind regimul navigaţiei pe Dunăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129658_a_130987]
-
privilegii și favoruri, ca cele acordate națiunii celei mai favorizate, în ceea ce privește comerțul, navigația și stabilirea. Totuș tratamentul nu va cuprinde: a) Privilegiile cari sînt sau ar putea fi acordate de una din Înaltele Părți Contractante, pentru a ușura traficul de fruntarie cu țările limitrofe, pe o zonă nedepășind 15 km de o parte și de alta a fruntariei; ... b) Regimul special al României ar putea institui în materie tarifara pentru importurile destinate a ușura reglementele financiare, rezultând din starea de război
ARANJAMENT COMERCIAL PROVIZORIU din 30 aprilie 1930 încheiat între România şi Spania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132714_a_134043]
-
nu va cuprinde: a) Privilegiile cari sînt sau ar putea fi acordate de una din Înaltele Părți Contractante, pentru a ușura traficul de fruntarie cu țările limitrofe, pe o zonă nedepășind 15 km de o parte și de alta a fruntariei; ... b) Regimul special al României ar putea institui în materie tarifara pentru importurile destinate a ușura reglementele financiare, rezultând din starea de război în care s-a aflat dela 1914-1918; ... c) Regimul special ce Spania acorda sau ar putea acorda
ARANJAMENT COMERCIAL PROVIZORIU din 30 aprilie 1930 încheiat între România şi Spania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132714_a_134043]
-
Ionescu nu s-a despărțit însă și de pasiunea pentru trecut. Dimpotrivă, ani la rrând, la început în împrejurimile imediate ale Olteniței și apoi din ce în ce mai departe, a bătut pas cu pas meleagurile acxtualului raion Oltenița (depășindu-i de multe ori fruntariile) cercetând locurile și oamenii pentru a afla de vechile așezări omenești și a aduna astfel diferite obiecte, mărturii ale vieții trecutelor milenii.” Fiind un meticulos cercetător și colecționar, Barbu Ionescu întregește seria marilor personalități ale Olteniței, ale zonei călărășene vestice
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
resurselor și infatuarea obraznică a metecilor aciuați la Curte față de ceilalți, simpli cetățeni neînsemnați și meprizabili, reprezintă un efect toxic și distrugător al acestei tradiții. Amplificată de demența "centralismului democratic" al dictaturii comuniste, care ajunsese cu planificarea până dincolo de amețitoare fruntarii ginecologice, această grilă, a șmecherilor "de la centru" care ne înșfacă veniturile, și, după ce și le bagă lor în buzunare, ne mai și trag la răspundere sau ne iau la mișto, a fost, în ultimele două decenii, filosofia politică a guvernărilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
autonomizează în narațiune, - ridicând-o pe o treaptă în care verva îl apropie de Caragiale, iar vigoarea plastică îl pune cu greu alături de altcineva, la noi. De unde începe lumea lui Voiculescu ? Ea are, ca și luna, voaluri fantomatice de aburi, fruntariile pierdute în zări, într-un nețărmurit geografic greu de închipuit, în care crânguri de cerbi, oameni, herghelii de cai petrec și cutreieră nemărginiri de spații, viscolite de arșițe și zăpezi, înecate în ierburi și fum de nouri. E un univers
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
emigrației? În niciun caz aceia care au tălmăcit și răstălmăcit versurile quasi-anonimului poet „pașoptist”: „Fie pâinea cât de rea/ Tot mai bună-n țara mea!”. Dar cine ar fi încântat azi de ideea unei monografii complete despre românii trăitori dincolo de fruntariile patriei? Desigur, nu autorii campaniei imbecile de mai acum cinci ani îndreptată contra celor care „n-au mâncat salam cu soia”. Și nu pseudo politicienii care așteaptă doar aplauzele sau dolarii înstrăinaților, știind bine că aceștia nu evaluează sentimentul patriotic
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
emigrației? În niciun caz aceia care au tălmăcit și răstălmăcit versurile quasi-anonimului poet „pașoptist”: „Fie pâinea cât de rea/ Tot mai bună-n țara mea!”. Dar cine ar fi încântat azi de ideea unei monografii complete despre românii trăitori dincolo de fruntariile patriei? Desigur, nu autorii campaniei imbecile de mai acum cinci ani îndreptată contra celor care „n-au mâncat salam cu soia”. Și nu pseudo politicienii care așteaptă doar aplauzele sau dolarii înstrăinaților, știind bine că aceștia nu evaluează sentimentul patriotic
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
găsim următoarele rânduri relative la afacerile dintre Turcia, Rusia și Polonia: „... Poarta nu are nici un interes să facă cuceriri asupra Rusiei... Nu este tot astfel în cât privește Rusia față de împărăția otomană. Ce perspectivă pentru dânsa să facă din Dunăre fruntaria ei ! Ar avea astfel, pe Nistru, cetățile Bender și Akerman sau Belgrad, port pe Marea Neagră și ar pune stăpânire pe Moldova care demult ațâță pofta ei...” Alt francez, Carra, care trăise vreme mai îndelungată în Moldova, unde ocupase funcția de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
peninsule, ea se asigură prin binefaceri de domnii Țării Românești și ai Moldovei, atrage, prin făgăduinți, în interesele ei pe principii Georgiei. Curtea din Petersburg, condusă de speranța să vadă odată țarii ei pe tronul sultanilor, dar prea depărtată de fruntariile Greciei pentru a putea îndeplini în curând această operă, începe prin a se asigura de Crimeea și de Kuban ca de o cucerire, de domnii Țării Românești și ai Moldovei ca acei ai unor țări care vor trebui odată alipite
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ea nu-l va face...” De altminteri, adevărul bănuielilor emise de organele politice franceze se adeveri foarte curând. În cursul negocierilor pentru încetarea războiului început la 1787, rușii începură prin a cere Moldova și numai la urmă se mulțumiră cu fruntaria Nistrului. Însă bărbații care observau cu atenție jocul Rusiei nu se lăsară să fie înșelați prin această moderație, precum dovedește următorul extract dintr-un memoriu, alcătuit la 1792, care se află în arhivele Ministerului Francez al Afacerilor Străine. „... După ceea ce
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
prin această dispozițiune s-au atras raialele de oareșcare importanță și boierii mai de seamă. După expirarea unui termen așa de lung nu s-a renunțat încă să se dobândească supuși noi; ajunge ca raialele să facă o călătorie la fruntaria rusească, să posede ceva pământ și chiar să dea ceva bani, pentru ca să obțină pașapoarte rusești și să fie puși sub protecția consulului fără nici o observație sau reclamație din partea Domnului. Îndeobște, toți marii negustori sunt sub protecția rusească, pe care o
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se apăra împotriva sciților. Împărăția de la Constantinopol a fost altădată expusă pustiirilor lor; același pericol o amenință și astăzi, și toată puterea pe care viclenia o poate adăuga barbariei este întrebuințată pentru a o lovi. În toate războaiele de pe urmă, fruntariile ei au fost rând pe rând cotropite. Crimeea, Kubanul, provinciile Chersonului, Oczacovului au căzut în puterea Rusiei și când puterea a dat greș în împărăția otomană, rușii au făcut să pătrundă răscoala în provinciile sale; ei au ispitit credința grecilor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
otomană, rușii au făcut să pătrundă răscoala în provinciile sale; ei au ispitit credința grecilor, au dat arme nemulțămiților, au corupt lăcomia, au sedus buna credință, subminând puterea ce voiau s-o răstoarne... S-a promis pacea pentru a vedea fruntariile dezarmate și aceste fruntarii au fost cotropite, și generalii ruși, atacând împărăția otomană, au cutezat să declare că veneau ca prieteni pe teritoriul ei. Astfel, îi văzusem, la sfârșitul veacului trecut, oferind Poloniei prietenia lor vicleană, ocupând ca aliați întinsele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să pătrundă răscoala în provinciile sale; ei au ispitit credința grecilor, au dat arme nemulțămiților, au corupt lăcomia, au sedus buna credință, subminând puterea ce voiau s-o răstoarne... S-a promis pacea pentru a vedea fruntariile dezarmate și aceste fruntarii au fost cotropite, și generalii ruși, atacând împărăția otomană, au cutezat să declare că veneau ca prieteni pe teritoriul ei. Astfel, îi văzusem, la sfârșitul veacului trecut, oferind Poloniei prietenia lor vicleană, ocupând ca aliați întinsele ei provincii, până și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
omul cel mai puțin versat în științile diplomatice și militare putea să vadă lămurit că vom fi siliți să ne retragem noi înșine până la Nistru...” Știm însă că, încă la 19 aprilie, Alexandru I mai spera să obțină Dunărea ca fruntarie căci, la acea dată, scria lui Ciceagov care înlocuia în comanda armatei pe Kutuzov: „...Întâia voastră îndatorire va fi să examinați bine modul de administrație existând astăzi și să luați toate dispozițiunile ce, în înțelepciunea voastră, le veți judeca proprii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
O nouă cerere de 24 până la 25.000 care a fost făcută chiar acuma Divanului Moldovei de către d. președinte plenipotențiar... spre a transporta 100.000 cetverturi de faină sau de grâu, de pe malurile Prutului pe acele ale Dunării și la fruntaria Țării Românești. Toate carele țării sunt rechiziționate spre a efectua acest transport, dar el se va face numai cu cele mai mari greutăți, căci țara nu numără astăzi mai mult de 14 până la 16 mii de care, din cauza nenumăratei mulțimi
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și în provinciile vecine ale Austriei, de o armată de 25-35 mii oameni, atât ruși, cât și turci, care trupe de ocupație să fie reduse la câte 10.000 de oameni de fiecare parte, îndată ce liniștea va fi restabilită pe fruntarii. 5. Pe toată durata ocupației, fiecare Curte să urmeze a avea în Principate câte un comisar extraordinar, însărcinat să privegheze mersul treburilor și să ofere, de comun acord, Domnilor părerile și sfaturile lor, de câte ori ei ar observa oareșicare abuzuri grave
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Bulgaria. Rusia a încercat, prin uneltirile reprezentantului ei de aici, Hitrovo, să răscoale la 1888 poporul de jos împotriva claselor avute; Rusia ne-a oprit, în iarna anului 1912-1913, să intrăm în Bulgaria spre a ne face de pe atunci o fruntarie adevărată. Rusia a fost aceea din îndemnul căreia, Conferința de la Petersburg, din primăvara anului 1913, ne-a aruncat, ca o pomană ridicolă și drept orice rectificare de graniță, orașul Silistra cu un perimetru de 3 km. Deci, de la mântuirea noastră
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a fi trase de cai sau de boi; a urmat Vasluiul ... orașul tortură cu ale sale examene de diferență ... și Iașul ... de care mă leagă împlinirea universitară ... și prin ea, deschiderea spre întreaga țară și alte țări. Prima ieșire dincolo de fruntariile României a fost în Bulgaria ... în vara anului 1955 ... cu un autobuz al Universității în care a încăput întreg colectivul de 13 cadre didactice ale geografiei ieșene în frunte cu prof. I.Șandru pe post de conducător. A fost o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cuprindă trunchiul copacului, ca pe o iubită, șă să-i șoptească dulci cuvinte de descântec. Ba mai mult, să se confeseze copacului, spunându-i tainele, bucuriile, supărările. La noi, acelora cărora le corespund pomii exotici, trebuie ca, în excursii peste fruntarii, să-și caute copacii frați sau să-i gasească măcar la grădinile botanice din țară, iar când este posibil să-i crească în propria casă. Ca să le aducă noroc. Copacii autohtoni trebuie răsădiți, dacă nu există, în preajma casei ori blocului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cuprindă trunchiul copacului, ca pe o iubită, șă să-i șoptească dulci cuvinte de descântec. Ba mai mult, să se confeseze copacului, spunându-i tainele, bucuriile, supărările. La noi, acelora cărora le corespund pomii exotici, trebuie ca, în excursii peste fruntarii, să-și caute copacii frați sau să-i gasească măcar la grădinile botanice din țară, iar când este posibil să-i crească în propria casă. Ca să le aducă noroc. Copacii autohtoni trebuie răsădiți, dacă nu există, în preajma casei ori blocului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]