26,912 matches
-
iubirea pe iubitul ei în brațe există gloanțe și există arme și trăgători s-apese există clipe minunate ce trec/ ca iarba cea nemuritoare juste sînt inimile în fața Cerului de unde ochi puzderie/ cît stelele mulțime stau/ peste creștete smerite lipite frunți/ înfierbîntate trupuri se caută/ mîna știutoare le îndrumă o adunare de ape se-nvolbură-n creier nu-mi dau nici o șansă se revarsă din munte mătură arbori și stînci smulge inimi le mînă departe/ departe rămîne acel sentiment/ cînd soarele
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
și nepoți. El n-a cunoscut altă femeie, ea n-a cunoscut alt bărbat. Credincioși nu sunt și nici n-au fost decât unul față de celălalt. Înainte de a-l căuta pe Dumnezeu, au găsit divinitatea în ei înșiși. Priviți-le fruntea, obrajii, ochii! Fiecare ființă ce trece prin viața noastră lasă o umbră. Și de fiecare umbră sunt legate bucurii sau regrete, plăceri sau neliniști. Pe fețele lor nu văd, însă, decât zâmbetul copilăriei și adolescenței în care s-au cunoscut
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
fi preferat Corvette oricum, ceva cât mai apropiat de viteza glonțului. ca un nebun adormit în cămașă de forță visam la rochia miresei care era întocmai defuncta Vogel. "Henrietta", șopteam trăgând peste mine giulgiul fierbinte. de trei ori îi ștergeam fruntea și de fiecare dată paloarea răzbea. "Henrietta, sunt eu Marin născut în Năsăud anume ca în moarte să te ador". Smintita se întorsese: sâni și râs de scrum ce întărâta cheflii. "marcată cu aurul impur al suferinței", zicea metodistul Matei
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
arată-ntreg. Să cred din răsputeri aș vrea. Pe cine? Răspunsul n-am să-l aflu niciodată și nu de el eu viața am să-mi leg, ci doar de ce-i cu neputință să-nțeleg, chiar adevăr de e, cu fruntea aplecată. De-o fi aceasta boală sau anatemă veche, pe care nu le pot, o clipă, ocoli, le voi purta ca floarea la ureche... Plecat din mine, mă voi regăsi pe piept cu-nsemnele a mii de leghe - urme lăsate-n
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
anul trecut, din ogradă, în care se impregnează toți porii odată. Vin și urlă că - să vă intre bine în cap, noi vă suntem strămoșii... Cine? Ei: adică Roza, femeie singură, și trei bărbați de diferite vârste, "cu stea în frunte", în căutarea plăcerii, cu apa șiroind din caverne, tocmai scăpați din împărăția Celui de-al Treilea Elixir (ca la nebuni)... Cu toții sunt gata să profite de scurtul răstimp al celor din sat, când fiecare țăran se contemplă în particular
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
Emil Brumaru Tu mă despoi de tot ce am pe suflet. Stau gol în fața ta ca într-un rai Prin care și tu, albă, te plimbai, Cu frunte-n cîrlionți, mireasme-n cuget, Mai mîngîind un șerpișor cu burta Sătulă-'‘ntins pe-o creangă, lîngă măr, Mai învîrtind în vîrful limbii scoase Un flutur năucit de-așa mătase, Și roșie, și plină de-adevăr, În clipa bună, cînd se
Tu mă despoi de tot ce am pe suflet... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8231_a_9556]
-
Emil Brumaru Cu mosorele, ațe, țiteri, funte Înmănunchind la ceafă și pe frunte Un păr cîrlionțînd dulce uimirea-mi? Mi-am lepădat mantia de mîndrie Pe jos, s-o calci cu tălpile mărunte, Sufletul meu vrea chinuri moi să-nfrunte Și-ascunse în ungherul de chilie Unde te joci cu mine-n pielea
Cum să te fac să-mi înțelegi iubirea? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8419_a_9744]
-
lașaseră indiferent. Avea acum ce să apere. Când manifestanții venifi la chemarea Seniorului dăduseră impresia că sunt gata să pătrundă în clădirea guvemului și să-i scoată în șuturi pe cei dinăuntru, Ioska se mișcase și el într-acolo în fruntea impresionantei și belicoasei sale armate, sporită prin efectivele de rezervă pregătite în celelalte colțuri ale orașului. Iar ceea ce vedeam noi acum la televizor părea începutul unui cumplit masacru, așa cum nu mai fusese vreodată, care să confrrme în sfârșit numărul, fantezist
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
prin balada intitulată Grația domniței, povestea unei vînători princiare care culminează memorabil și elocvent: Tînăra domniță a încălecat; Pentru prima oară merge la vînat, Cu-al ei mire june, tocmai sus în munte, Să vîneze ciute, cerbi cu coarne-n frunte. în timpul vînătorii, domnița e înspăimîntată de mulțimea jertfelor și tremură de mila lor: Pe cînd lăcrimează, iată că, deodată, Din desiș, în față-i, un cerb se arată. ș...ț Vine și-ngenunche l-ale ei picioare, Grație imploră, ca să
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
tatăl tău (un bărbat încă tânăr, încă foarte vivace) și tatăl meu (căruia îi crescuse niște iarbă pe piept sub pământ) își dădeau mâna puțin stânjeniți, la o masă dintr-un local. De telecabinele purpurii care circulau numai noaptea între frunțile noastre. Și de prima ta menstruație. Viața ta de femeie începea ca o dictatură dintr-o țară exotică unde arborii au frunze roșii și ascuțite. Sângele meu a fluturat atunci înspre tine ca un steag negru. Eram un bărbat aproape
Poezie by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/8328_a_9653]
-
spălatul pe ochi. Nu pe față, "pe ochi". N-aveam lavabou ci o chiuvetă de bucătărie cu apă rece. Mama mă suia pe scaun, îmi dădea săpunul și, după ce mă spălam pe mâini trebuia să mă săpunesc pe obraji, pe frunte, cu ochii închiși. Era un ritual știut de ea din bătrâni, pe care l-am înțeles mai târziu: să alung întunericul nopții, să înlătur tot ce putea fi urât, impur, în imaginile somnului, incontrolabile. Nu spălarea feții era importantă, ci
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
Musset, transplantînd în ambiția șsic! probabil ambianțaț clasei ceva din meleagurile depărtate unde el copilărise. Un caz rar printre noi, favorizat de o școală primară urmată complet în cetatea Luteției, vioi, clipind vertiginos pe ochii verzi spălăciți, sub turla unei frunți avîntate, nu ascundea, cred, un poet, ci o formație de intelectual în condiții excepționale" (Simion Stolnicu, Printre scriitori și artiști, Minerva, București, 1988, pp.30-31). Sentimentul de exil pe care-l va fi simțit la început devine, în aceste condiții
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
corsete, se apără de soare sub umbrele, o tânără într-o bluză lejeră și o fustă vaporoasă de vară așteaptă tramvaiul cu cai și privește un negustor în fața Bisericii Sfântu Gheorghe, în timp ce bărbatul, care tocmai și-a ridicat pălăria de pe fruntea umedă de sudoare, se caută prin buzunare de mărunțiș pentru o cerșetoare. În spatele acestui rond care inundă luminos ilustrata colorată, strada Lipscani se retrage într-un refugiu de case, storurile librăriei au dungi roșii împotriva soarelui năprasnic și sunt coborâte
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
câte un pahar cu vin fiecăruia, și s-a așezat de cealaltă parte a mesei, privindu-i. Îngerii mâncau satisfăcuți, apucau pâinea cu mâinile lor bătătorite și-și dădeau din ochi părul rar, pe care sudoarea li-l lipea de frunte. - Sunteți g-gata? a întrebat în cele din urmă unul dintre ei fără să-și ridice ochii din farfurie. Ea a dat din cap în semn că da. Își va pune hainele cele mai bune, și-a spus dintr-o străfulgerare
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
G. Călinescu În 1932,etc. Iată cum prezintă, În prima ediție a „Vieții lui Mihai Eminescu”, G. Călinescu incidentul după alte surse, pe care le vom analiza: „... Petre Poenaru care, jucându-se că din Întâmplare cu praștia, Îl izbi În frunte / pe M. Eminescu,n.n./ cu o pietricica. (...) Contrar zvonurilor melodramatice, Eminescu n-a suferit prea mult de pe urma așa-zisului atentat care Îi pricinuise o simplă zgârietura și nici nu pare a fi avut stări de agitațiune așa cum scria, cu o
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
de tarife, prețuri și cu noul sistem de impozitare; are și altitudinea pragului sărăciei...” Apropo, continuă Haralampy, mă, ce vizionar a fost Dante, țuca-i-aș gura lui de florentin! Că de unde să se fi inspirat când a scris pe fruntea Infernului Lasciate ogni speranza voi ch’ entrate 1), dacă nu de la Pragul sărăciei noastre? Închis paranteza. Ninge, domnule, drumuri înzăpezite, uitlaje înghețate, începutul unui an electoral... Și câte altele! De Mona Nicolici ne arde nouă ? Nici un pic de patimă, nici o
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
decât extratereștrii prezenți la emisiunile de televiziune și pe pagina întâi a ziarelor. Am avut, astfel, explicația fulgerătoare a succesului lor politic constant: nu-ți dădeau senzația c-ar dori să strălucească ori să pară altceva decât le scria pe frunte. Erau, pur și simplu, entități ce respirau de când lumea și pământul un inconfundabil aer de mediocritate. Înșurubați în realitate ca un inel de oțel într-o stâncă de granit, dominau peisajul cu un firesc uluitor. Non-ideologici și lejeri în raport cu orice
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
După tamtamul primitiv al tobelor, până târziu de tot, până la descoperirea telegrafului, a undelor hertziene și laserului, Centrala difuzării ultimelor știri terestre a fost, două milenii și ceva, numai ea, Operatoarea sublimă a informării rapide, gata să decoleze... Stau cu fruntea în jos sub etrava corăbiei eșuată pe patul greu de granit, soclul zgâriat, și scriu febril, cu litere tremurate de emoție, ca ale unui abia alfabetizat, în timp ce în jur aparatele țăcănesc. Scriu îndărătnic și-mi spun că, totuși, nici un aparat
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
primul pas pe Lună; - 15-17 aug. ’69, 400.000 de hipioți iau parte la primul concert de la Woodstock; - 1969, Georges Pompidou este ales Președintele Franței; - 9 nov. ’70, moare Charles de Gaulle; - 13 iun. ’71, François Mitterand este ales în fruntea Partidului Socialist Francez; - 5 sept. ’72, la Jocurile Olimpice de la München, un comando palestinian îi ia ostateci pe atleții israelieni; - sept. ’73, Daniel Cespedes devine simbolul represiunii din Chile, după lovitura de stat prin care Augusto Pinochet îl înlătură de la putere
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
banii matale?”. Pe altul, tânără și lugubră figură, nici nu-l poți întreba nimic, pentru că magicele vorbe îi ies pe gură cu frecvența expirației. Îl avertizezi c-a luat-o cam devreme cu stilul arogant, c-a pus instituția în fruntea căreia se află în slujba unor nemernici, însă nici n-apuci să termini fraza că replica vine ca o secure: „Ei și, care e problema?”. Prin ministere, la cabinetul premierului, la președinție, formula a devenit cheie universală. Până și-un
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
Dumitru Popescu - Dumnezeu, cel care la o întîlnire cu scriitorii recomandase să „se curețe grajdurile la Uniune!”, fapt ajuns pînă la urechile lui Ceaușescu). Apoi, vorba lui Constantin Țoiu însuși, chiar dacă în cei aproape zece ani cît a stat în fruntea scriitorilor bucureșteni nu a reușit să facă foarte multe lucruri bune (mai ales în relațiile tot mai crispate și tensionate cu autoritățile comuniste), cel puțin s-a străduit să nu facă nici lucruri rele, care să prejudicieze în vreun fel
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
la jigniri morale care se vor prelungi de-a lungul anilor”. Ceea ce e, să recunoaștem, o explicație puțin convingătoare. Pe de o parte e greu disociabilă „angajarea” națională de cea oficial-antonesciană, pe de altă parte e mustrată critica estetică, în frunte cu autoritatea lui E. Lovinescu, patriotică, zicem noi, prin însăși esența sa, capabilă doar ea a valida creațiile exponențiale pentru poporul ce le-a produs. Iar sub comunism „jignirile morale” s-au prelungit și adîncit preponderent din motive de ordin
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
bine-zis patrioți în fondul axiologic al lucrurilor și nu la nivelul unui limbaj esteticește delegitimat, au ignorat-o pe drept cuvînt: „E mai mult decît firesc să ne întrebăm ce-ar fi trebuit să devină Curentul literar după instalarea în fruntea redacției a unui critic de talia lui Șerban Cioculescu, în vara lui 1941. În ciuda unei apariții foarte neregulate și Kalendele de sub conducerea lui Vladimir Streinu s-ar fi putut transforma într-o publicație mai puțin exotică și mai aproape de cumpăna
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
ca material didactic în facultățile de medicină); jurnaliști arestați (în ideea că o putere o umilește pe alta și amândouă țara); mulțimi de aurolaci, violuri, corupție, mituiri, pensii mizere, proxenetism, case părăsite, văi cu vile și piscine (construite cu sudoarea frunții, mă!), alunecări de teren, incendii, conducte petroliere (cu ramificații terminate în cisternele hoților, dați în urmărire generală, acum și pururea și...), neveste mutilate de soți (și soți opăriți sau înjunghiați de propriile neveste), instituții școlare prin care „șuieră, șuieră vântul
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
o fi asta?!), am fost cât se poate de parcimonios cu adjectivele. Mi-am recitit articolul și sunt uimit, din contră, de cât de reținut am fost în exprimare! Nici măcar pasajul care i-a ulcerat pe cosemnatari („Când raportor de frunte la o astfel de organizație devine fiul unuia dintre cele mai sinistre personaje din aparatul filozofiei de partid bolșevic, e normal ca așchia să nu sară departe de trunchi. Și Vadim, și tatăl respectivului personaj provin din aceeași lume, a
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]