262 matches
-
laturile din zidărie de piatră, cu elemente de lemnărie maro și cu trei ferestre de mansardă, dreptunghiulare; în plan frontal apar două rânduri de ferestre boltite, plasate două și una. În dreapta jos se află o crenguță de corn, cu trei frunzulițe verzi și trei fructe roșii. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crenguța de corn face trimitere la numele comunei, arătând prezența abundentă a acestui arbust în zonă. Turnul reprezintă ocupația
HOTĂRÂRE nr. 976 din 26 iulie 2006 privind aprobarea stemei comunei Cornu, judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179945_a_181274]
-
să crească, într-o manieră mai puțin obișnuită, ceea ce dă frunzelor un aspect neregulat. Frunzele plantelor atinse de obstrucția țesuturilor vasculare situate mai jos pe tulpină prezintă adesea între nervuri pete clorotice de culoare galbenă sau portocalie. Se întâmplă ca frunzulițele, frunzele și chiar tulpinile infectate să moară. Deseori, frunzele și tuberculii se micșorează. Ocazional se constată o atrofiere a plantelor. Ilustrații colorate ale unor simptome se pot găsi la adresa: http://forum.europa.eu.int/Public/irc/sanco/Home/main. 2
ORDIN nr. 387 din 21 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 912/2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188671_a_190000]
-
Zăvoi, județul Caraș-Severin Descrierea stemei Stema comunei Zăvoi, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în istițiune. În partiția din dreapta, în câmp roșu, se află un măr de aur cu codița și frunzulița spre stânga. În partiția din stânga, în câmp roșu, se află un brad dezrădăcinat, de argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află un zid semicircular din patru rânduri de cărămizi întrețesute, sub care se află o elice de aur
HOTĂRÂRE nr. 839 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
să crească, într-o manieră mai puțin obișnuită, ceea ce dă frunzelor un aspect neregulat. Frunzele plantelor atinse de obstrucția țesuturilor vasculare situate mai jos pe tulpină prezintă adesea între nervuri pete clorotice de culoare galbenă sau portocalie. Se întâmplă ca frunzulițele, frunzele și chiar tulpinile infectate să moară. Deseori, frunzele și tuberculii se micșorează. Ocazional se constată o atrofiere a plantelor. Ilustrații colorate ale unor simptome se pot găsi la adresa: http://forum.europa.eu.int/Public/irc/sanco/Home/main. 2
ANEXE din 21 mai 2007 anexele nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 387/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238946_a_240275]
-
județul Mureș Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Ceaușu de Câmpie se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat, sus despicat. În partea superioară, în dreapta, în câmp auriu, se află un măr roșu cu două frunzulițe. În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un ciorchine de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cap de berbec de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat
HOTĂRÂRE nr. 1.092 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Brâncoveneşti, Ceauşu de Câmpie, Chibed, Cucerdea şi Iclănzel, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257828_a_259157]
-
MA la 22 august 1864: „Obiectele provenite din diferite așezări vor fi prezentate grupat: astfel la nr. 1-11 și 35-56 au fost înregistrate obiectele găsite la Celei; dintre acestea nr. 1-11 provin dintr-un sarcofag de cărămidă: inel-verigă de aur, frunzulițe de aur, cercei de aur, cataramă de argint, clopoțel de aramă, monedă de aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
pot intra și ceaiuri de calitate foarte bună, recoltate și procesate cu ajutorul mașinilor. Termenul ’’”broken”’’ indică un grad mai mic de mărunțire. Clasificarea de mai sus se aplică ceaiurilor negre. Ceaiul alb Ceaiul alb provine din recoltarea mugurilor și a frunzulițelor foarte tinere pe care se distinge încă puful alb. Procesarea ceaiului este simplă și nu presupune altceva decât uscarea frunzelor la o temperatură relativ scăzută, de multe ori fiind lăsate să se usuce la soare. Obiectivul este obținerea unui grad
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
altor plante, pe bețe sau garduri. Este cultivată la aproape toate latitudinile, ocupând o suprafață de aproximativ 3 milioane de hectare, adică o treime din terenul consacrat legumelor. Frunzele plantei sunt lungi de 10-25 cm, de formă penat-compusă, având 5-9 frunzulițe, fiecare dintre acestea având până la 8 cm lungime, cu margini serate. Atât trunchiul cât și crenguțele, respectiv frunzele sunt acoperite cu excrescențe asemănătoare părului animalelor. Florile sunt mici, de circa 1-2 cm, galbene, având corola formată din cinci sepale și
Roșie () [Corola-website/Science/308106_a_309435]
-
melc, deoarece partea inferioară crește mai repede decât cea superioară. Pe măsura creșterii, frunzele se desfac, apărând un pețiol și o lumină dublă penat-sectată. Frunzele îndeplinesc, de regulă, doua funcții: de fotosinteză și de sporificație. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). În frunzele unor ferigi acvatice (Azolla sp.) se dezvoltă cianobacterii fixatoare de azot. La unele specii de ferigi tropicale epifite, majoritatea frunzelor amintesc de coarnele renului, iar cele de la bază
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
în Europa, nord-vestul Africii și în vestul Asiei. Este un arbust cu frunze căzătoare, cu o înălțime care variază între 1 și 5 metri. Tulpina este acoperită de țepi mici, ascuțiți, sub formă de cârlig. Frunzele sunt penate, cu 5-7 frunzulițe. Florile sunt de obicei roz pâl, dar există și plante cu flori albe sau roz închis. Au un diametru de 4-6 cm și sunt formate din cinci petale. Fructul, numit măceașa, are o formă elipsoidă și este roșu sau portocaliu
Măceș () [Corola-website/Science/303363_a_304692]
-
și educat în fel și chip, fără încetare de-a lungul timpului, poartă în esență necesitatea existenței sale și a izvorât, fără îndoială, din acel pârâu veșnic, care întreține viața, chiar dacă este vorba de o singură picătură, prinsă de o frunzuliță, de un simplu strop ce strălucește totuși în revărsarea roșiatică a răsăritului de soare“.
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
ustensilelor e o condiție care trebuie respectată, nimic nu trebuie să pară nou cu excepția vasului de bambus și a șervețelului pentru șters care trebuie să fie de un alb imaculat. Culorile și forma ustensilelor nu trebuie lăsate la voia întâmplării. Frunzulițele din care se prepară ceaiul conțin uleiuri eterice, cofeină, tanini, teofilină, care în cantități moderate au un efect tonic asupra organismului. Calitatea frunzelor de ceai este evaluată în funcție de poziția lor pe tulpină. În ceea ce privește ținuta vestimentară a participanților (kimono, de cele mai multe
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]