25,640 matches
-
măcinat de chinuri și de vrere Încât mă simt acasă, ca proscris. O clipă dacă-ai apărea În prag Să luminezi cu chipu-ți Încăperea, S-ar nărui tot frigul și de drag, Aș dărâma puștiul și tăcerea. MEREU Când fugi de mine, te apropii, Că nu e depărtare de ajuns... Închide ochii și În Întuneric Eu sunt lumină care a pătruns. Când socotești că Îți devin povară Mai pune-n gânduri semne de-ntrebări Și vei vede ca-n haosul
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
măslinelor, gunoaielor. Ce poate să scrie interesant un autor care vine dintr-o astfel de țară? se întreabă, firesc, editorul. Ce editor român este interesat să publice, acum, un scriitor din nu știu ce stat african din care mai toată lumea vrea să fugă oriunde, pe timp de pace, numai să scape de acolo? Vorbe neplăcute; nu mai pot fi ocolite. Nu sîntem iubiți. Nu are nimeni nimic cu noi. Sîntem propriii noștri dușmani. Și lucrurile se pot îndrepta numai acasă. Literatura face parte
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
Sisi, de ramura unui măslin! Copacul păcii! Așa că, urmașa Ghiculeștilor nu mai putea să vadă pe masă nici o măslină. Bărbatul privi ceasul mic cu limbile arătând ora Canadei. îl purta de când Merry, sau Mărioara, uitându-și ceasul ei scump acasă, fugise cu un bancher mai în vârstă de care abia la Toronto avea să afle că era ruinat, - sângele cartoforului! Bărbatul clătină iar din cap ca atunci când nu ești de acord cu ceva. Văzând ora - acum în Canada ar fi fost
Asfințit cu ghioc (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12136_a_13461]
-
la spectacolul din tramvai și la ce fur cu ochii pe geam, din cînd în cînd, cei de afară aud pasaje din ce se spune înăuntru și rămîn uimiți de așa drăcovenie, unii tac și stau nemișcați, alții încearcă să fugă după acest tramvai care nu oprește în nici-o stație, în care se vorbește într-una și altfel. Sînt povești succesive spuse în orașe succesive, pe voci diferite, în ritmuri diferite. Deși sînt născută și crescută aici, mărturisesc că nu le
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
cînd pot să plîng. Liniștea din jur mă lasă să dau filmul înapoi. Ca în fiecare decembrie. Filmul vieții mele. Acesta și nu altul. Ce aș fi fost astăzi dacă nu exista Timișoara, București, 21, 22 decembrie? Profesoară, cercetătoare, șomeră, fugeam din țară...N-am să știu niciodată. Mă zăresc în flash-uri, în zeci de ipostaze, pe baricade, în zeci de experiențe, aventuri, încercări. Acum sînt claustrofobă și am agorafobie. Și sînt tot mai tristă, în fiecare an din cei
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
parte, nostimă, și cu un ilic. Pentru Crăciun. L-am inaugurat atunci. La prînz am primit telefon că se întîmplă ceva la C.C. și să venim urgent în București. Am lăsat mașina, pe care o cam șterpelisem, și am plecat fugind spre stația lui 331. În autobuz, nimeni nu vorbea, dar nu părea nimic suspect. Traversam orașul și mă întrebam dacă nu e o aiureală ce auzisem. Traversam aceeași lume anostă și amorfă ca în fiecare zi. La Perla, la intersecția
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
și mă întrebam dacă nu e o aiureală ce auzisem. Traversam aceeași lume anostă și amorfă ca în fiecare zi. La Perla, la intersecția cu Ștefan cel Mare - atunci nu era și sfînt - 331 a întors. Își scurtase traseul. Am fugit pînă la Hotelul Dorobanți. Și am întors privirea spre dreapta. Am dat cu ochii de o altă lume, paralelă cu cea din care veneam. Întotdeauna au conviețuit. Răul și binele, curajul și lașitatea, raționalul și iraționalul. Am sărit din lumea
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
și ca el, cufundat pînă la contopire în fluxul acela de imagini, să reușească să se uite pe sine și cumplita sa sensibilitate. Pentru Wittgenstein, șirul imaginilor era remediul intuitiv împotriva unei lumi interioare de o intensitate insuportabilă. Vrînd să fugă de propria lui imaginație, filozoful se arunca aproape la propriu într-o baie de imagini externe. Fugea de sine și de bolgia lui interioară, și se scălda în apa lipsită de sens a unor imagini întîmplătoare. Și tocmai de aceea
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
pe sine și cumplita sa sensibilitate. Pentru Wittgenstein, șirul imaginilor era remediul intuitiv împotriva unei lumi interioare de o intensitate insuportabilă. Vrînd să fugă de propria lui imaginație, filozoful se arunca aproape la propriu într-o baie de imagini externe. Fugea de sine și de bolgia lui interioară, și se scălda în apa lipsită de sens a unor imagini întîmplătoare. Și tocmai de aceea singurul rost al imaginilor era acela de a fi acolo și de a se înșirui în fața lui
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
Albatros. Elev în clasa întîi a școlii din Taganrog, micul Anton Cehov, în vîrstă de abia nouă ani, se străduia să-și fixeze atenția pe gramatica latină deschisă în fața lui la lumina unei lumînări. Dar, în fiece clipă, mintea îi fugea de la pagina tipărită înspre "camera cea mare" unde tatăl său, temutul Pavel Egorovici, își făcea, ca de obicei, rugăciunile. În încăperea aceea sfîntă se afla o Evanghelie pe un pupitru, iar un perete întreg era acoperit cu icoane în fața cărora
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
al tipului de roman, dar rareori cititorului român i-a fost dat să treacă, alături de personajul cărții, prin atâtea întâmplări de viață și de moarte. Suntem, așadar, în Spania primului secol, dar pentru foarte puțin timp pentru că Joaquin Arańa va fugi în Portugalia, va naviga pe Marea Oceanică pe urmele minunatelor mirodenii până în Indii și China, va lua parte la revolte, intrigi, trădări și nelegiuiri, va cunoaște luxul și va decădea ca ultimul om, va fi navigator, războinic, spion, negustor, mare
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
și grasul urcând treptele cu legănări de focă: dacă i-ai întinde o minge ar ține-o în echilibru pe nas. Să aibă un suflet etern și acela? Chibriturile pe care le scăpăra nu nimereau țigara. Nici un corb: or fi fugind de valuri? Niște pescăruși micuți, păsările cu coada țeapănă. Fâșii de nori verzi în depărtare, eu pe terasă urmărindu-i. Veneau de sus din Ucraina, îndreptându-se spre apă. Bărbatul gras a aruncat țigara, supărat, femeia i-a șoptit nu știu ce
Va fi viață înainte de moarte? by Ion Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/12223_a_13548]
-
venit vremea să plătească pentru faptele lor. Un sentiment de nelegitimitate și chiar de vinovăție, fie și neconștientizat, avuseseră de altfel tot timpul, inclusiv în momentele lor de glorie. Dar acum părea că venise scadența. Unii dintre ei au și fugit din orașele mari, ascunzându-se în casele părintești de la țară, la mânăstiri sau chiar în păduri. Ei nu-și puteau reprezenta actul justițiar decât prin similitudine cu tratamentul pe care îl aplicaseră - ei înșiși sau predecesorii lor - adversarilor politici în
O campanie "inutilă" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12215_a_13540]
-
Creez ca și cum abia m-aș fi născut. Nu țin seama de ceea ce a fost desemnat până acum ca fiind teatru." El nu vrea să apeleze la energiile fizice, la zbuciumul corporal, ci revelează, în mod nemijlocit, apariții și cristalizări onirice; fuge de profunzime și cultivă suprafața pe care, ca pe o pânză uriașă, se desfășoară un univers de forme, autonom și indiferent la oricare altă logică în afara celei proprii lui. Atitudine de plastician. Ceea ce la Wilson se organizează în jurul siluetei, a
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
meu, cu atît mai mult, cu cît era singurul pitic din sală. Asociind imaginilor din spectacol, interpretările, vizualizînd vocile și personalizîndu-le, dîndu-le chip, o ascultă mult mai des pe aceasta din urmă versiune după Cartea cu Apolodor. Atunci, și eu. Fugind de realitatea din jur, din jurul nostru. Așa cum s-a întîmplat și în călătoriile din această vară, cînd, de multe ori, fracul strălucitor al lui Apolodor m-a orbit și am văzut luna, imensă, ca o portocală suprarealistă, albastru-orange, cocoțată de
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
se mai transmiteau și știri care nu semănau deloc cu cele emise pe canalele oficiale de informații din țară, acestea nu aveau cine știe ce rezonanță în mintea unor tineri mult prea preocupați să învingă vigilența pedagogului de la internatul liceului pentru a fugi seara la discotecă, să mituiască portarul de la căminul studențesc pentru a urca în camera fetelor, să fumeze o țigară, în pauza dintre ore, în wc-ul școlii fără a fi surprins de vreunul dintre profesori, să tragă chiulul de la ore, ori
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
cât a stat și, la un moment dat, s-a ridicat și s-a scuzat, zicând că se duce să-și ia ceva și atunci a ieșit pe ușă afară din castel, s-a dus unde erau mașinile și a fugit în oraș, a fugit pur și simplu, a lăsat-o pe Martha așa... R.: Și ea ce a zis? M.D.: Nu știu ce a zis, a înghițit povestea.( Râde amuzată). R.: De obicei, în cărți, Martha este prezentată doar în ipostaza de
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
la un moment dat, s-a ridicat și s-a scuzat, zicând că se duce să-și ia ceva și atunci a ieșit pe ușă afară din castel, s-a dus unde erau mașinile și a fugit în oraș, a fugit pur și simplu, a lăsat-o pe Martha așa... R.: Și ea ce a zis? M.D.: Nu știu ce a zis, a înghițit povestea.( Râde amuzată). R.: De obicei, în cărți, Martha este prezentată doar în ipostaza de prințesă frumoasă, deșteaptă, foarte
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
în raport cu un model social al stabilității: bandele underground, copiii străzii, șomerii și pensionarii, prostituatele și cerșetorii, persoanele abuzate, săracii, delincvenții și toxicomanii. Și ar mai putea fi: alcoolicii, persoanele cu dizabilități fizice, bolnavii mintal. Despre astfel de oameni homeleșii, copiii fugiți de-acasă, drogații, cerșetorii, bătrînii din azile și ghicitorii Clujului - e vorba și în cele 15 povești-reportaje ale unor studenți-jurnaliști, plecați pe străzile Orașului să-i descopere alteritatea. Unele sînt mai bine scrise, altele sînt mai stîngace, unii dintre cei
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
dacă nu, încă, o Curte a Miracolelor al fiecărui trecător privindu-se într-o mare oglindă deformatoare. Principala lecție a acestor peregrinări în căutare de subiecte: nu spuneți niciodată c-o faceți pentru un ziar, radio, televiziune, lumea străzii va fugi de dvs.; anii de exploatare a unei imagini jalnice a defavorizării a pervertit definitiv prestigiul presei printre acești oameni.
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
Cum arăta un tren, în realitate, n-aveam cea mai vagă idee. ŤNu, cu mașina. Te duci cu domnu� din josť. (pp. 111-112) Angoasa copilului crește pe măsură ce vacanța de vară se apropie de sfîrșit, iar în ziua plecării încearcă să fugă de acasă fiind cu greu coborît de pe gardul pe care se refugiase. Memoria lui Octavian Paler este pe cît de cuprinzătoare, pe atît de capricioasă. Teoretic, un scriitor cu simțul nuanțelor precum Octavian Paler, născut în anul 1926, ar fi
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
în penumbră ale unei cărți sau să încline decisiv balanța unei polemici. Niciodată agresiv la nivelul limbajului, dar extrem de tăios la cel al ideilor, Mircea Iorgulescu este un polemist de factură cu totul specială, din fața căruia este mai bine să fugi. Modul imperial în care este executată (fără drept de recurs) cartea Alexandrei Laignel-Lavastine este pe deplin edificator în acest sens. Metoda de lucru a cercetătoarei franceze este deconspirată cu seninătate și umor difuz de criticul român: "Ea (Alexandra Laignel-Lavastine - n.m.
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
au fost, bănuiesc, cumpărate ca să nu plătească impozite, ca să facă comerț. S-au îmbogățit prin comerț, asta în jurul lui 1800. Dar interesant că după 1848 încolo s-au pasionat pentru politică. De pildă, străbunicul meu și cu frații lui au fugit la Paris în 1848, și probabil că de acolo, nu probabil, chiar sigur, că de acolo ne-a rămas ortografia numelui nițel bizară pentru români, cu DJ în loc de G, fiindcă la noi nu exista încă alfabetul latinesc. Deci numele se
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
au încurcat căile. După cîteva zile trenante, fără suspansuri creatoare, au fost programate în aceeași seară, și cam unul peste altul, trei spectacole de autori care mă interesau, astfel încît n-am putut să parcurg nici o montare pînă la capăt, fugind literalmente de colo, colo. Nu mi s-a mai întîmplat, recunosc, să �frunzăresc� spectacole. În pierdere am ieșit tot eu, lăsînd la o parte fuga în sine, la propiu și la figurat, starea de inconfort și sentimentul aiuritor că am
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
în 1992, la izbucnirea războiului din Bosnia. Un inginer sîrb e detașat de la Belgrad, cu familia, într-un sat din Bosnia, ca să construiscă prin munți o linie de cale ferată; nevasta - fostă cîntăreață de operă, excentrică și excesivă în toate - fuge cu altul, iar fiul va cădea prizonier de război; inginerului i se încredințează paza unei tinere și blonde ostatice musulmane, destinată să fie oferită, la schimbul de prizonieri, ca să-și primească fiul înapoi. "Să te îndrăgostești de ostatica ta și
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]