438 matches
-
supraviețuiască, dar și de construcția școlilor și editarea cărților necesare pentru educație. Familiile și școlile nu pot supraviețui fără bunurile asigurate de economie iar, la rândul lor, organizațiile economice au nevoie de muncitori socializați și instruiți în munca industrială. Pentru funcționaliști, atunci, toate părțile societății funcționează împreună pentru a asigura lucrurile care sunt esențiale să susțină societatea. Teoria socială fundamentală care susține această perspectivă este teoria sistemelor. Într-un sistem toate părțile sunt legate, interdependente și integrate și este evident că
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că schimbarea unui element al societății va conduce probabil la schimbări în alte părți. Schimbările mici din sistemul social sunt compensate cu relativă ușurință de acesta, dar schimbările mari sau bruște pot cauza dezordine socială majoră. Din această cauză, argumentează funcționaliști, sistemele sociale sunt caracterizate prin stabilitate și tendința către echilibru stare a balanței în care relațiile între părțile variate ale sistemului rămân la fel. Problema de ce o societate adoptă o anumită formă particulară de existență este o preocupare primordială pentru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sistemele sociale sunt caracterizate prin stabilitate și tendința către echilibru stare a balanței în care relațiile între părțile variate ale sistemului rămân la fel. Problema de ce o societate adoptă o anumită formă particulară de existență este o preocupare primordială pentru funcționaliști. Premisa fundamentală explicativă de la care pleacă răspunsul acestora constă în aceea că orice societate ia forma ei particulară de existență deoarece acea formă lucrează (funcționează) bine pentru societate în situația ei dată. După cum știm, societățile există într-un evantai larg
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a acestor elemente forțează o societate să se adapteze la o formă particulară de existență. Astfel, ce lucrează și este funcțional pentru o societate nu trebuie să ne așteptăm să fie valabil și pentru alta. Oricum, pentru orice societate, perspectiva funcționalistă impune un argument fundamental: oricare ar fi caracteristicile societății, acestea au apărut și s-au dezvoltat deoarece ele au corespuns nevoilor acelei societăți în situația ei particulară. Dar această afirmație generală trebuie demonstrată și, de aceea, vom trata în continuare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oricare ar fi caracteristicile societății, acestea au apărut și s-au dezvoltat deoarece ele au corespuns nevoilor acelei societăți în situația ei particulară. Dar această afirmație generală trebuie demonstrată și, de aceea, vom trata în continuare principiile cheie ale perspectivei funcționaliste. Aceste sunt: interdependența, funcțiile structurii sociale și ale culturii, consensul și cooperarea, echilibrul. 3.1.1. Principiile cheie ale perspectivei funcționaliste Interdependența. Unul dintre cele mai importante principii ale teoriei funcționaliste evidențiază că societatea este alcătuită din părți interdependente. Aceasta
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ei particulară. Dar această afirmație generală trebuie demonstrată și, de aceea, vom trata în continuare principiile cheie ale perspectivei funcționaliste. Aceste sunt: interdependența, funcțiile structurii sociale și ale culturii, consensul și cooperarea, echilibrul. 3.1.1. Principiile cheie ale perspectivei funcționaliste Interdependența. Unul dintre cele mai importante principii ale teoriei funcționaliste evidențiază că societatea este alcătuită din părți interdependente. Aceasta înseamnă că fiecare parte a societății este dependentă într-o anumită măsură de alte părți ale societății, așa că ce se întâmplă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aceea, vom trata în continuare principiile cheie ale perspectivei funcționaliste. Aceste sunt: interdependența, funcțiile structurii sociale și ale culturii, consensul și cooperarea, echilibrul. 3.1.1. Principiile cheie ale perspectivei funcționaliste Interdependența. Unul dintre cele mai importante principii ale teoriei funcționaliste evidențiază că societatea este alcătuită din părți interdependente. Aceasta înseamnă că fiecare parte a societății este dependentă într-o anumită măsură de alte părți ale societății, așa că ce se întâmplă într-un domeniu din societate are efecte importante și în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
astăzi când societatea a devenit mult mai complexă și mai interdependentă. Funcțiile structurii sociale și ale culturii. Strâns legată de interdependență este ideea că fiecare parte a sistemului social există deoarece el servește unor funcții. Această idee este aplicată de funcționaliști atât la structura socială (instituțiile, pozițiile sociale și distribuția resurselor limitate) cât și la cultură (credințele, limba, normele și regulile, valorile unei societăți). Cele două concepte vor fi discutate în detaliu în capitolul următor. Potrivit perspectivei funcționaliste fiecare din elementele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este aplicată de funcționaliști atât la structura socială (instituțiile, pozițiile sociale și distribuția resurselor limitate) cât și la cultură (credințele, limba, normele și regulile, valorile unei societăți). Cele două concepte vor fi discutate în detaliu în capitolul următor. Potrivit perspectivei funcționaliste fiecare din elementele structurii sociale execută o funcție pentru societate. Cu alte cuvinte, acestea corespund unei nevoi a societății ori contribuie cu ceva la acțiunea eficientă a acesteia. Aici ne apare din nou analogia cu un organism viu: așa cum fiecare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și pentru cultură. Dacă o societate are o normă sau o valoare, teoria argumentează că acea normă sau valoare probabil există deoarece aceasta este într-un anumit fel folositoare societății. FUNCȚII MANIFESTE ȘI FUNCȚII LATENTE. Un interes central al abordării funcționaliste îl reprezintă determinarea felului de funcții pe care fiecare element al societății îl realizează. Acest lucru nu este ușor de făcut deoarece unele funcții nu sunt așa de evidente. Robert K. Merton (1968) sugerează că sunt două tipuri diferite de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
descoperi un număr de funcții latente. Spre exemplu, acestea servesc ca "piață matrimonială" și tot ele facilitează realizarea unor contacte dintre oameni de care aceștia vor beneficia mai târziu în viața profesională. Consens și cooperare. Alt principiu cheie în teoria funcționalistă este acela că societățile manifestă o tendință spre consens, adică au anumite valori de bază cu care aproape oricine din societate este de acord. De exemplu, oamenii din societățile cu democrație avansată sunt aproape toți de acord și cred în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o tendință spre consens, adică au anumite valori de bază cu care aproape oricine din societate este de acord. De exemplu, oamenii din societățile cu democrație avansată sunt aproape toți de acord și cred în libertate și puterea legii. Potrivit funcționaliștilor, societățile tind către consens pentru a realiza cooperarea. Așa cum am arătat, interdependența în societate cere ca oamenii să coopereze. Dacă oamenii dintr-o anumită parte a unui astfel de sistem interdependent eșuează în cooperarea cu oamenii din altă parte a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din altă parte a sistemului, efectele vor fi simțite în întregul sistem. Trebuie să subliniem că oamenii sunt mult mai dispuși să coopereze când ei împărtășesc valori și obiective comune. Ce se întâmplă când unei societăți îi lipsește consensul? Potrivit funcționaliștilor, inabilitatea de a coopera va paraliza societatea și oamenii vor dedica mai mult efort să lupte unul cu altul decât să facă ceva împreună. Acest lucru s-a întâmplat în Liban, în fosta Iugoslavie și în câteva țări africane, cum
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lucru s-a întâmplat în Liban, în fosta Iugoslavie și în câteva țări africane, cum ar fi Somalia sau mai recent Zair. O societate căreia îi lipsește consensul va supraviețui cu greu ca societate. Echilibrul. Un ultim principiu al teoriei funcționaliste este acela al echilibrului. Acesta susține că o dată ce o societate a realizat forma care este bine adaptată la situația ei, atunci acea societate a ajuns la stadiul echilibrului sau balanței și va rămâne în acea condiție până este forțată să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
echilibrului cu mediul ei și ea nu se va schimba până o nouă situație va impune o altă adaptare. În esență, tendința naturală a societății este să fie stabilă deoarece societatea este un sistem interdependent. O rafinare importantă a perspectivei funcționaliste a fost făcută de Robert Merton (1968). El a argumentat cum chiar acele aranjamente sociale care sunt folositoare societății pot avea disfuncții sau consecințe mai puțin favorabile pentru societate și astfel, la un moment dat, pot distruge echilibrul social mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
puțin favorabile pentru societate și astfel, la un moment dat, pot distruge echilibrul social mai mult decât să contribuie la realizarea acestuia. Spre exemplu, încurajarea familiilor mari într-o societatea care este deja suprapopulată poate fi disfuncțională. În general, teoria funcționalistă arată că atunci când funcțiile compensează disfuncțiile, înseamnă că un aranjament social probabil va continua să existe deoarece echilibrul este benefic pentru societate. Însă deoarece situațiile se schimbă, un element care astăzi este funcțional poate deveni în viitor disfuncțional. Datorită acestui
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
schimbă, un element care astăzi este funcțional poate deveni în viitor disfuncțional. Datorită acestui lucru, sociologii când studiază orice element al structurii sociale în mod tipic se întreabă despre posibilele lui funcții și disfuncții. Una dintre criticile majore la adresa perspectivei funcționaliste este că supraestimează măsura stabilității și ordinii în societate. Din cauza acestui lucru, se argumentează că funcționalismul este o abordare conservatoare care sprijină condițiile sociale existente, chiar dacă acestea sunt inechitabile și opresive. Funcționaliștii adesea ignoră realitatea că conflictul și dizarmonia pot
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și disfuncții. Una dintre criticile majore la adresa perspectivei funcționaliste este că supraestimează măsura stabilității și ordinii în societate. Din cauza acestui lucru, se argumentează că funcționalismul este o abordare conservatoare care sprijină condițiile sociale existente, chiar dacă acestea sunt inechitabile și opresive. Funcționaliștii adesea ignoră realitatea că conflictul și dizarmonia pot fi trăsături inerente ale societății. Perspectiva conflictualistă asigură o abordare alternativă în raport cu această insuficiență. 3.2. Macrosociologia 2: perspectiva conflictualistă Deși putem considera că perspectiva conflictualistă își trage rădăcinile intelectuale din filozofia
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se bazează pe ideea că societatea este alcătuită din grupuri diferite care luptă unul cu altul ca să dobândească o parte mai mare din resursele limitate ale societății considerate valoroase, fie că sunt bani, putere sau prestigiu. La fel ca perspectiva funcționalistă, perspectiva conflictului este una macrosocială care pleacă de la întrebarea: "De ce societatea ia forma pe care ea o are?" Oricum, teoria conflictului dă un răspuns diferit la această întrebare față de teoria funcționalistă. Acesta rezidă în faptul că în societate există grupuri
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt bani, putere sau prestigiu. La fel ca perspectiva funcționalistă, perspectiva conflictului este una macrosocială care pleacă de la întrebarea: "De ce societatea ia forma pe care ea o are?" Oricum, teoria conflictului dă un răspuns diferit la această întrebare față de teoria funcționalistă. Acesta rezidă în faptul că în societate există grupuri care au conflict de interese, iar natura societății este determinată de rezultatul conflictului dintre aceste grupuri. Pentru reprezentanții acestei teorii, conflictul de interese dintre diferitele grupuri din societate este forța cea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cărora le lipsesc banii și puterea este bineînțeles opus. Ei vor să creeze o schimbare astfel ca să poată obține o parte mai mare din bogăție și putere. După cum lesne se poate observa, acest punct de vedere diferă semnificativ de perspectiva funcționalistă. De unde aceasta vede elemente variate ale societății ca fiind interdependente, teoreticienii conflictului cred că elementele umane variate sunt în conflict unul cu altul deoarece câștigul unui grup este potențial pierdere pentru alt grup. Tendința (trend-ul) structurii sociale și a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
poziția lor privilegiată. Cu alte cuvinte, ei au puterea să formeze societatea pentru propriul lor avantaj. Rezultatul este că societatea tinde să ia caracteristicile care lucrează în avantajul grupurilor dominante din acea societate. Aici există o importantă paralelă cu teoria funcționalistă. Așa cum am văzut, funcționaliștii argumentează că societățile dobândesc caracteristicile lor deoarece acestea sunt funcționale, folositoare pentru societate. Teoreticienii conflictului sunt de acord cu acest lucru până la un punct, când ei pun întrebarea: "Funcțional pentru cine?" Cu alte cuvinte, ei cred
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
alte cuvinte, ei au puterea să formeze societatea pentru propriul lor avantaj. Rezultatul este că societatea tinde să ia caracteristicile care lucrează în avantajul grupurilor dominante din acea societate. Aici există o importantă paralelă cu teoria funcționalistă. Așa cum am văzut, funcționaliștii argumentează că societățile dobândesc caracteristicile lor deoarece acestea sunt funcționale, folositoare pentru societate. Teoreticienii conflictului sunt de acord cu acest lucru până la un punct, când ei pun întrebarea: "Funcțional pentru cine?" Cu alte cuvinte, ei cred că aranjamentele sociale există
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
insuficiente (limitate). Al doilea, oferă societății șansa să funcționeze mai bine, deoarece conflictul creează posibilitatea eliminării aranjamentelor sociale care sunt incorecte pentru societate ca întreg și care servesc numai interesele grupului dominant. Conflictul și schimbarea socială. Punctul în care perspectivele funcționalistă și cea conflictualistă sunt în cel mai puternic dezacord îl reprezintă sursa schimbării sociale. Funcționaliștii văd schimbarea socială ca venind în mare măsură din afara societății. Schimbarea fiind un răspuns la tehnologii noi, la unele schimbări de mediu sau unele interacțiuni
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
eliminării aranjamentelor sociale care sunt incorecte pentru societate ca întreg și care servesc numai interesele grupului dominant. Conflictul și schimbarea socială. Punctul în care perspectivele funcționalistă și cea conflictualistă sunt în cel mai puternic dezacord îl reprezintă sursa schimbării sociale. Funcționaliștii văd schimbarea socială ca venind în mare măsură din afara societății. Schimbarea fiind un răspuns la tehnologii noi, la unele schimbări de mediu sau unele interacțiuni cu altă societate. Teoreticienii conflictului văd schimbarea ca venind din interiorul societății. În esență, grupuri
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]