1,462 matches
-
PÂRVU, Sorin (29.IV.1946, Mihălășeni, j. Botoșani), critic și istoric literar, eseist. Este fiul Elenei Pârvu (n. Panu), funcționară, și al lui Constantin Pârvu, profesor de limba și literatura română. Frecventează cursurile școlii din Răuseni, județul Botoșani, urmează la Iași Liceul „C. Negruzzi” (1960-1964), Facultatea de Filologie, secția engleză-română (1964-1969) și Facultatea de Istorie-Filosofie (1970-1975) din cadrul Universității „Al. I.
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
KENEREȘ, Adina (13.VIII.1957, București), prozatoare, eseistă și editoare. K., al cărei prenume la naștere a fost Adriana, este fiica Elisabetei (n. Deliu), funcționară, provenind dintr-o familie de preoți și funcționari, și a economistului Ion Maximilian Kenereș, aparținând unei familii austro-ungare, cu înrudiri italiene. În regimul comunist averea ambelor familii a fost naționalizată, membrilor acestora impunându-li-se domiciliu forțat în Bărăgan și
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
managerial-corporatist. Colegialitatea academică este cvasi-inexistentă, autonomia este corporatist-privată, adaptarea la piață este regulă și principiu unic. Universitatea de piață Academism oportunist centrat pe piața calificărilor universitare: - programe de instruire în domenii cu cerere de instruire universitară mare și costuri de funcționare minime; - detașare de cercetare; - personal academic minim cu o periferie de împrumut; - satelizează universitățile tradiționale pentru expertiză și personal. Finanțare exclusiv bazată pe taxe de studii. Selecție negativă a studenților. Fundamentalism de „piață a calificărilor universitare”. Etică academică precară. Lipsă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Sebastian Vlad Popa, Oglinzi, RL, 1990, 26; Dumitru Dinulescu, Pița sau Modorcea?, „Viața Capitalei”, 1990, 30; Ulici, Prima verba, III, 190; Romul Munteanu, Cărțile anului, cărțile timpului, „Baricada”, 1991, 8; Romanița Constantinescu, Tragedia optimistă, RL, 1993, 13; Dumitru Dinulescu, Demența funcționară, CNT, 1993, 21; Geo Vasile, „Băieții de bani gata”, „Flagrant”, 1993, 50; Alex. Ștefănescu, Lasciate ogni speranza!, RL, 1995, 40; George Pruteanu, Un puzzle bine drămuit, RL, 1995, 48; Alex. Ștefănescu, Arta scandalului, RL, 1996, 41; Alex. Ștefănescu, Mai sunt
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
de a te debarasa de o agresivitate pe care nu o accepți. Dacă faptul de a te bate pentru altcineva este mai puțin culpabilizant decât a te lupta pentru propriile interese, plăcerea poate fi totuși aceeași. Astfel, putem vedea o funcționară, total dezinteresată în ceea ce o privește, apărând cu vehemență drepturile unei colege; sau un binefăcător luptând din răsputeri să obțină bani pe care-i va dărui altora. Freud făcuse deja aluzie la una dintre eroinele lui Zola, descrisă în Bucuria
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-le altora, persoane sau lucruri din mediul său înconjurător. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Operație de expulzare, proiecția apare în primul rând în cadrul unei activări defensive care eliberează eul de o neplăcere, dar se manifestă în multe moduri de gândire sau funcționare non-patologice. Astfel, animismul, mitologia sau superstiția (Freud, 1901/1973) sunt, pe cale directă, producții imaginare individuale și colective, transpuse în mod inconștient în realități exterioare. Un nume propriu sau o cifră aleasă arbitrar nu sunt de fapt rodul hazardului; de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
au oferit zilnic mii de mese, ale căror costuri au fost parțial suportate de Crucea Roșie și de Comisariatele refugiaților. Aceeași asociație a ajutat zeci de mii de ucenice și lucrătoare de fabrică, un mare număr de eleve, studente și funcționare nevoiașe, oferindu-le mese, gustări, consultații medicale și tratamente gratuite etc.1 Asociația „Casa femeii” din București a rămas și în anii de război un important centru de asistență socială și de educație pentru mii de femei. În căminul său
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mai tot elementul românesc în jurul căruia a rămas închegat spiritul național înainte de Unire. Suntem deci de părere că norma stabilită pentru studii să fie de 4 clase primare, cu condiția ca femeile să știe carte. Paragraful 2 - Să cuprindă și funcționarele de la instituții particulare. Paragraful 3 - În acest articol trebuie să intre și femeile care participă în mod evident, prin investițiunea averii lor și munca lor în conducerea uneia din zisele întreprinderi. Cât privește determinarea acestor întreprinderi, Uniunea este de părere
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
comun cu toate organizațiile funcționărești democratice pe baza următoarelor puncte: lupta contra scumpetei, lupta pentru respectarea orarului și lupta pentru alegerile de la Camera de Muncă. În ședința „Cercului” s-a prezentat o delegație a Frontului Feminin, făcând apel la conlucrarea funcționarelor în acțiunea pentru pace a Frontului Feminin. Membrele „Cercului feminin”, fiind de acord să conlucreze cu Frontul Feminin pentru acest deziderat al tuturor femeilor și al întregii clase muncitoare, își iau angajamentul de a stărui pe lângă conducerea sindicatului ca această
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
primă necesitate, higiena socială încă incompletă. Femeia nu poate sta pasivă de azi înainte fără să-și spună cuvântul în fața legilor care o guvernează. În nici o țară, obținerea dreptului de vot al femeii nu a produs tulburări. Atâta vreme cât femeile intelectuale funcționare lucrează în cadre separate, nu se va putea schimba situațiunea actuală. Imperioasa necesitate de unire a acestora. Fiecare organizațiune își poate păstra programul ideilor fundamentale care stau la baza acelei organizațiuni însă F.F. crede că din punct de vedere mai
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
martie crt. 8.579 mese, iar de la 1 aprilie-31 octombrie a servit 38.408 mese ceea ce face de la deschidere un total de 46.987 mese. ș...ț B. Opera de educație. Activitatea Departamentelor și a altor grupuri ș...ț Secția funcționarelor Secția funcționarelor și-a făcut adunările și în acest an cu destulă regularitate. Preocupate de problemele de actualitate au căutat să cerceteze și să ușureze încercările vremurilor grele prin care trecem. Ca și în ceilalți ani, s-a organizat un
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
8.579 mese, iar de la 1 aprilie-31 octombrie a servit 38.408 mese ceea ce face de la deschidere un total de 46.987 mese. ș...ț B. Opera de educație. Activitatea Departamentelor și a altor grupuri ș...ț Secția funcționarelor Secția funcționarelor și-a făcut adunările și în acest an cu destulă regularitate. Preocupate de problemele de actualitate au căutat să cerceteze și să ușureze încercările vremurilor grele prin care trecem. Ca și în ceilalți ani, s-a organizat un ciclu de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
medical cu ajutorul d-nei Dr. Droc. S-au dat consultațiuni, radiografii, rețete, tratamente și s-au făcut fișe pentru 250 de membre. Ca activitate de grup la centru, s-au realizat adunări săptămânale cu fetele recrutate dintre ucenicele cursurilor profesionale, lucrătoare, funcționare comerciale. S-au ținut cercuri de discuție, pregătire spirituală de Crăciun și de Paști, luarea Sfintei împărtășanii, slujba la Biserică, participarea la Sf. Liturghie în comun, organizare de șezători, recreație. Membrele departamentului au prestat serviciul social la diverse cantine, au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
va avea loc duminică dimineața. Comitetul a fost compus astfel: președintă de onoare: Ana Pauker, președintă Dr. Florica Bagdasar, vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu Elena, funcționară, Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore supleante: Loti Foriș și Emilia Bunaciu; secretară: Maria Sârbu. Scânteia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu Elena, funcționară, Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore supleante: Loti Foriș și Emilia Bunaciu; secretară: Maria Sârbu. Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945. 77TC "77" Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastrătc "Apelul Uniunii Femeilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu Elena, funcționară, Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore supleante: Loti Foriș și Emilia Bunaciu; secretară: Maria Sârbu. Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945. 77TC "77" Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastrătc "Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ni s-au ivit în cale reușind astfel să încadrăm și masele de femei și să pregătim și cadre conștiente pentru conducere. Rând pe rând, au venit alături de noi, pe lângă muncitoarele manuale din fabrici și ateliere - muncitoarele intelectuale, învățătoarele, profesionale, funcționarele și liber-profesionistele, gospodinele și obiditele noastre surori din sate. Astăzi, după doi ani de activitate, secțiunile noastre împânzesc țara în lung și în lat, avem organizații în toate județele, la orașe cât și la sate. Pe lângă acțiunile de asistență socială
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1922, Târgu Mureș - 9.XI.1981, București), orientalist, eseist și traducător. Fiu al lui Vasile Al-George, funcționar, absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică și al Facultății de Drept, de asemenea poet și publicist de oarecare notorietate, și al Antoniei Al-George, funcționară, A. urmează cursul primar și primele clase de liceu în localitatea natală, continuând la Liceul „Matei Basarab” din București, unde își susține și examenul de bacalaureat (1941). La București urmează în continuare Facultatea de Medicină (1941-1949, inclusiv stagiile de extern
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
invadat toată Europa (femeia încă tânără, care vorbea de parcă recita o lecție). — Știți, în cele douăzeci de milioane se aflau desigur și toți cei care mureau de bătrânețe. În patru ani, asta înseamnă ceva lume! (fostul ministru). — Masacrele de la Katyn... (funcționara de la Cultură). — Datoria memoriei... (intelectualul). — Căința... (bărbatul care, cu câteva minute în urmă, se ciocnise ușor de o femeie în fața mesei pe care erau așezate salatele și făcuse o strâmbătură mâhnită: la fel ca acum, când vorbea despre căință). Ascultați
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
copii. De altfel, ei se îndepărtează, cățărându-se pe dună. Vântul face să zbârnâie ușor aripile zmeului. Nu și-au dat seama de nimic. La biroul de recepție al spitalului, mi-a luat ceva vreme să dovedesc că sunt solvabil. Funcționara îmi tot explica în amănunt ce fel de asigurare medicală trebuia să posed pentru a fi admis. Prosopul de pe umăr nu mai făcea față sângelui care curgea acum de-a lungul brațului. Am izbutit s-o fac să-mi accepte
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lungul brațului. Am izbutit s-o fac să-mi accepte cardul bancar. A dat telefon unui superior, ca să fie sigură. Mă uitam la fotografiile de pe pereți, care puneau în evidență aparatura cea mai performantă de care dispunea spitalul. În timp ce vorbea, funcționara frecă de zor cardul cu un șervețel de hârtie, pentru a-l curăța de petele de sânge, apoi se șterse pe degete cu un tampon de vată îmbibat cu alcool. Pe culoarul unde am fost lăsat să aștept, am dat
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o dată cu felia de biftec... Așteptând să-mi vină rândul, m-am gândit la zgârcenia lui Vinner, care-l angajase pe acel ucigaș plătit deloc profesionist, era un contract ieftin, pentru prada ușoară pe care o reprezentam. Mi-am amintit de funcționara care-mi explica foarte logic de ce nu aveam drept la îngrijiri. Lumea asta, cu aerul ei victorios, mi s-a părut tristă precum un registru de contabilitate pe care cineva ar fi încercat să-l înveselească, adăugându-i câteva vederi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
contabilitate pe care cineva ar fi încercat să-l înveselească, adăugându-i câteva vederi cu marea. Infirmiera care a venit după mine a crezut că leșinasem. Stăteam nemișcat, cu ochii închiși, cu ceafa rezemată de perete. În chestionarul pe care funcționara de la recepție îmi spusese să-l completez, dădusem, la ultimul rând, peste formula: „Person to contact in case of emergency.“ Răspunsesem la toate celelalte întrebări și mă pregăteam să trec un nume în dreptul acesteia... Numele cuiva apropiat, al unui prieten
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
BRĂDĂȚEANU, Virgil (4.III.1927, Suceava), teatrolog și eseist. Este fiul Virginiei (n. Popovici), funcționară, și al lui Nicolae Brădățeanu, inginer agronom. Urmează școala primară la Râmnicu Sărat, liceul la Rădăuți (bacalaureat în 1946) și studiile universitare la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București (licențiat în 1950). Devine, imediat după absolvire
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]