922 matches
-
5 iunie 1968.” PREZENTĂM AICI, ÎN ORDINE ALFABETICĂ, NUMELE TUTUROR STRĂZILOR DIN ACEASTĂ LOCALITATE, AȘA CUM AU FOST ALESE DE PROPUNĂTOR (Vezi și „Monografia orașului Boldești-Scăieni”, de Prof. Cristian Petru Bălan, Editura „Premier”, Ploiești, 2007): Aleea Clubului, Aleea Fabricii, Calea Unirii, Fundătura Toamnei, Intrarea Bălăcuța, Intrarea Canal, Intrarea Gladiolei, Intrarea Lalelei, Intrarea Levănțica, Intrarea Ogrăzii, Intrarea Panselei,Intrarea Pieții, Intrarea Pîrîului, Intrarea Pădurii, Intrarea Serei, Intrarea Soarelui, Intrarea Stejarului, Strada Albinei, Strada Armoniei, Strada Balaca, Strada BucegiStrada Bucovului, Strada Cireșului, Strada Cocorilor
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
personalității până mai ieri constrânse între parametrii previzibili ai normei sociale. Dar, o libertate nestrunită, fără considerente morale autoimpuse, fără reglementări sociale unanim acceptate și fără o filosofie de viață coerentă, vor duce inevitabil la confuzie ideologică, impas social și fundătura finală a condiției umane, ale căror semne se prefigurează clar pe cerul viitorului. Exemplific cu mesajul unui singur “bumper sticker”, voit nostim în formă, nociv în esență, care pare să caracterizeze mai cu seamă genul feminin (nu exclusiv). No offense
ABTIBILDE DE MASINA SI PLACI DE INMATRICULARE PERSONALIZATE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 36 din 05 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344903_a_346232]
-
făcut-o de la alegerile din 1947 până în zilele noastre. Știu că dezbaterea realităților atrage antipatii. Cum să jignești „boborul”?!? Soluții de revenire a societății românești în limitele normalității nu prea mai sunt. Așa că îi dau dreptate, lelei Safta. Suntem în fundătură. Iar la televizor - Distracție! Pe acest fond parlamentarii și-au cerut noi drepturi! Altă hoție, altă nerușinare! „Nu le mai ajunge! Arzăi-ar focul!” Nu pot blestema, lele Safta! Nu mă lasă neuronul, dar îmi place cum le zici! Constat că
CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR ! (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347000_a_348329]
-
--Ce? --Milioane. --Poftim? --Cât ai auzit. --Mamă, mămuliță! --Atunci, stai acolo, că stai bine! Mototolea își dădu seama că avea-n față tot un tunar. Înjură în gând: și acesta e tunar, mă? Înțeleg, la oraș mai trecă-meargă, dar în fundătura asta de Cucuiată...și p-aici au năpădit, mă? Parcă o aud pe nevastă-mea: Trache, Trache, ce credeai că ești singurul tunar din țară? Colcăie țara, mă! Colcăie țara de tunari! Iar el, în loc să lovească, este lovit cu tunul
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
mai mari, iar unele de-a dreptul imense. Într-una dintre acestea intrăm spre seară, dispărând practic cu totul din peisaj. Deși defunctul Grosetto comunicase înainte de atac poziția noastră, e greu de crezut că ne va mai găsi cineva în fundătura aceasta. Cineva, foarte priceput, de altfel, manevrează nava după un traseu cunoscut, ocolind „la mustață” colții de stâncă, presărați peste tot, în care există riscul să ne înțepenim pentru todeauna. Nu mult după aceea aud motoarele amuțind, iar vasul oprindu
DRUMUL APELOR, 27 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376324_a_377653]
-
dorință de salvare:o simplă îmbrățișare.... XIII. DEAL, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1360 din 21 septembrie 2014. Viața asta nu-i altceva... decât o râpă nostalgică. Ajutați de evoluția tehnologică în sudura malurilor adăugăm zilnic câte-o fundătură în scopuri nobile, un terasament pentru a sta goi la soare, sau o surpătură cu dâmburi, ca material de studiu muncitorilor mai tineri. Din ei se ridică dorințe viu colorate... dar timpul le uniformizează cu ale noastre, apoi le depozităm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
cei aleși trăiesc și-și fac nevoile pe colină !? Ei chiar au puterea să închidă îngerii în ... Citește mai mult Viața asta nu-i altceva... decât o râpă nostalgică.Ajutați de evoluția tehnologică în sudura malurilor adăugăm zilnic câte-o fundătură în scopuri nobile,un terasament pentru a sta goi la soare,sau o surpătură cu dâmburi,ca material de studiu muncitorilor mai tineri.Din ei se ridică dorințe viu colorate...dar timpul le uniformizează cu ale noastre,apoi le depozităm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
puncte Puncte sorbite de orbul punct zero Cronofag răsucind tentacule-n delir continuu Împresoară inimi sori ochi cuvinte flori Smog vâscos indivizi gelatina saprofite micelii Imunde orbenii amprente cerului caduc trucat Nici zbor, nici zări, doar hâde orgolii la mascaradă fundăturilor Omphalos de duzină pe tobogan Amețit de căderea-i zisă zbor printre mormolocii câtă frunzăiarbă Neștiind nimic de barbă ... Râul Constantinescu Referință Bibliografica: MONDO FIASCO / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015. Drepturi
MONDO FIASCO de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376025_a_377354]
-
cu fugiții de frica celorlalți doi; sau a crede că așa-zisul testament s-ar datora prin dorința primară de integrare în materialitatea cosmică, eventual în ,,dosul stânii”, de unde ar deriva ,,întreaga” semnificație a textului, mi se pare o regretabilă fundătură”(p.6). În consecință, calea cea mai sigură de abordare a sensului baladei este comparatismul mitologic, care ne ajută să observăm că păstorul carpatic nu este un izolat în căutarea lui tragică pentru aflarea unui răspuns la enigmatica problemă a
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
puncte Puncte sorbite de orbul punct zero Cronofag răsucind tentacule-n delir continuu Împresoară inimi sori ochi cuvinte flori Smog vâscos indivizi gelatina saprofite micelii Imunde orbenii amprente cerului caduc trucat Nici zbor, nici zări, doar hâde orgolii la mascaradă fundăturilor Omphalos de duzină pe tobogan Amețit de căderea-i zisă zbor printre mormolocii câtă frunzăiarbă Neștiind nimic de barbă ... Râul Constantinescu ... Citește mai mult Peste-nșelătoare liniști vârf de aisberg imperial în pândăCiocniri aleatoare puncte imbolduri franțe liniiBrauniene smuciri în
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
luăm de la zero, încercând să abandonăm decontarea trecutului. Dar la puțin timp mi-am dat seama că nu am dreptul să cer nimănui acest lucru. Nici nedreptățiților, nici profitorilor. Drept pentru care am decis să privesc lucrurile așa cum sunt, în fundătura tragică în care se află, sperând ca timpul le va scoate într-un fel sau altul. Atât doar că eu, ca și Domniile Voastre, trebuie să hotărăsc pentru mine. De care parte sunt? La fel și voi. De peste tot ni se
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
care ne-au cocoșat cu taxele lor. --Ne-au sleit, domnule, ne-au sleit și tot ele se plâng că le sugem sângele. Înțelegând că au interese comune se lansară pe această pârtie politică, până își dădură seama că este o fundătură, că altele sunt obiectivele și prioritățile lor, care nu aveau nimic comun cu...aceste căpușe agresive. --Domnule, filosofă savant Zamfirescu, în permanență trebuie să te gândești cum să-l păcălești pe „mister Stat” și să-l furi,domnule, că altfel
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
am simțit,ca un preludiu Ceva nemaiîntâlnit... N-ar fi fost dar cu putința Nici nu aș fi pomenit Nu a fost cu rea voință Prin Tomis de-am rătăcit Pașii m-au purtat agale Ba pe străzi,ba-n fundături Pogorându-mă la vale Prin istoriei frânturi. Și observ pe el,mărețul: Un batrân amfitrion Parca stabilindu-mi prețul De tânăr centurion. O grandoare mă cuprinde Am un sentiment divin Că in vene îmi pătrunde Nobilul sânge latin... Când Augustus
LA STATUIA LUI OVIDIU de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372709_a_374038]
-
un mincinos cu adevărurile inimii în răzvrătire, fructele sale sunt mortale, în patul său splendoarea are chip! Poetul e un clovn al naturii în sine, grandoarea sa întrece nefiindul! Poetul crede ne-nțelesul din prima ochire, El știe că-n fundătura inimii va fi pe loc executat, El nu recunoaște noaptea de zi, nici moartea de viață, nici măcar atunci când trandafirii plâng în beznă! Poetul străbate oceanul de îngândurare cu teamă, desculț pe valuri, și nici nu-i pasă de sfârșitul acestui
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
acord, dar unde să mai găsiți acești politicieni a căror sămînță a fost stîrpită, prioritar, de bolșevismul autohton postbelic?!; vedem doar prea bine recitalurile cu care ne regalează... profesioniștii. Și toate astea în timp ce țara e împinsă, treptat, într-o periculoasă fundătură dictatorială. Tupeul iliescianismului acaparator se hrănește copios (și) cu maeștrii culturii. 8 iunie Episod francez. De ce nu aș... face trotuarul și la Tours! Cum îl fac și la Iași. Mde, a face trotuarul, pardon, știți doar, eticheta interbelică aplicată, vai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Faulkner, Nechemat în țărână, București, 1964 (în colaborare cu A. I. Deleanu), Cătunul, București, 1967 (în colaborare cu A. I. Deleanu), Orașul, București, 1967 (în colaborare cu A. I. Deleanu), Casa cu coloane, București, 1968 (în colaborare cu A. I. Deleanu); J. B. Priestley, Fundătura îngerilor, București, 1964 (în colaborare cu A. I. Deleanu); K. Simonov, Nimeni nu se naște soldat, I-II, București, 1966 (în colaborare cu Vladimir Cogan), Ultima vară, I, București, 1974 (în colaborare cu Gr. Tatus); Th. Mann, Doctor Faustus, pref. I.
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
la „Ramuri”, „Vatra”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Timpul”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „ArtPanorama”, „Calende”, „Euphorion”, „Mozaicul”, „Caligraf”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor pentru cartea de debut, ca și pentru volumele Fincler (1997) și Fundătura Homer (2002). C. aduce în versuri o zonă de trăire specifică, o viziune calmă în ireversibilitatea ei negativă și sobră, remarcată de critică: „scârbă domoală și prozaic realistă a contemplării gesticii celuilalt, ca același (sine) luând întâmplător ipostazele adversarului, ale
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
căutat” (Ștefania Mincu). Autorul reușește să se impună în poezia contemporană prin construcția unui discurs liric care recuperează nuanțele liricii moderniste românești și transcrie, în același timp, acutele unei sensibilități îndatorate postmodernismului. SCRIERI: În margine, Craiova, 1995; Fincler, Craiova, 1997; Fundătura Homer, Cluj-Napoca, 2002; Folfa, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Cristea, Nasc și la Craiova poeți, L, 1996, 14; Cristina Cârstea, De la stări toxice la stări poetice, CL, 1998, 2; Carmelia Leonte, Măsura iubirii, CRC, 1998, 8; Const. M. Popa, Noaptea
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
CRC, 1998, 8; Const. M. Popa, Noaptea lui Vincent, Craiova, 1998, 122-124; Dieter Schlesak, Gefahrliche Serpentinen rumänische Lyrik der Gegenwart, Berlin, 1998, 151-152; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 513-515; Romulus Bucur, Iov gratuit, Pitești, 2000, 51-53; Marius Chivu, Fundăturile poeziei, RL, 2002, 32; Al. Cistelecan, Ultimul homerid, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Dan Bogdan Hanu, Suspinul homeric, CL, 2003, 3; Gheorghe Grigurcu, Șansa „biografismului”, RL, 2003, 15; Daniel Cristea-Enache, Omul din subterană, ALA, 2003, 661; Dosarul cenaclului Euridice, București, 2003, 406-466
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
A patra zi, pe la nămezi, pândarii de pe măguri zăriră dinspre Giurgiu un nor mare de praf, Întunecând văzduhul. Spre seară oastea marelui Vizir, de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai, era Împânzită la gura vadului, dincolo de pod. Din fundăturile codrului, românii Își măsurau vrăjmașul cu care avea să dea piept a doua zi. Noaptea și-o petrecură sfătuind Împrejurul focului. Când se lumină de ziuă, toți erau În picioare, nerăbdători, gata de luptă. Mihai se plimbă printre ei. Privirea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mare noroc cu Max Weber, altminteri ar fi devenit o variantă a marxismului. Un reputat sociolog american, Peter Berger, observând starea precară a acestei științe, menită de Compte să construiască societatea perfectă, conchidea: „sociologia a intrat fără scăpare, într-o fundătură”. Concluzii Modelul capitalului uman s-a dezvoltat la intersecția mai multor preocupări analitice: unele orientate spre explicitarea „rezidualului”din teoria neoclasică a creșterii economice, altele centrate pe determinarea valorii economice a educației și, finalmente, o ultimă categorie propunându-și să
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
puțin scandaloasă celor care văd în acest cuvînt evocarea "giganților rațiunii" ori a "grupului de aleși care au dat măsură umanului" (am frunzărit și noi enciclopediile). Definirea unui teritoriu mediologic prin intermediul unui domeniu de obiecte pare la prima vedere o fundătură, pentru simplul motiv că "mediumul" nu există. El ar semăna în amănunt cu o abstractizare materializată care ascunde un căpcăun empiric. El poate înghiți instituții (școala), obiecte tehnice (un post de radio, un ecran de cinematograf, un tub catodic), suporturi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Marx dobîndea autoritate în cercurile universitare din Franța, și non-marxistul își împăna articolele cu citate și definiții ale teoreticianului german; același autor va îndepărta, douăzeci de ani mai tîrziu, toate referirile la acest scriitor demonetizat, și așa ajungem într-o fundătură morală. Asta se face, asta nu se face. Creditare, discreditare. Atașare, detașare, reatașare. Loc liber pentru Weber, Brundel, Aron etc., pînă la următorul tur de credință. Fiindcă acest joc al balanței și fiecare "decepție simbolică" determină apariția unei noi constelații
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ceinture sauvage ce scăpase de sub controlul poliției. Haussmann descria această zonă ca fiind „o centură densă de suburbii, cu douăzeci de administrații diferite, cu clădiri construite la Întâmplare și cu o rețea Întortocheată de străzi Înguste și șerpuite, alei și fundături unde se proliferează cu viteză uimitoare o populație nomadă ce nu are nici o legătură reală cu pământul șproprietateaț și nu e supravegheată În mod eficient”. Asemenea foyers revoluționare existau chiar și În Parisul propriu-zis: cartierul Marais și, mai ales, Faubourg
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Acolo unde nu există indicații contrare, traducerea Îmi aparține. Mumford scrie: „Nu erau străzile medievale ale Parisului unul dintre ultimele refugii ale libertăților urbane? Nu este de mirare că Napoleon al II-lea a susținut lărgirea străzilor mici și a fundăturilor și demolarea unor cartiere Întregi pentru a face mari bulevarde. Era cel mai bun mijloc de apărare În fața atacurilor din interior”(The City in History, pp. 369-370). Citat În Louis Girard, Nouvelle histoire de Paris: La deuxième république et le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]