1,006 matches
-
cînd apare și apa liberă. In aceste condiții intră în acțiune bacteriile termofile, ridicînd temperatura pînă spre 75°C și împreună cu fungii termofili contribuie la degradarea avansată a cerealelor. Pe boabele de cereale sunt prezente peste 150 de specii de fungi. Cei mai cunoscuți sunt fungii de cîmp: Fusarium, Alternaria, Cladosporium și Helmithosporium, care încă înainte de recoltare și imediat după recoltare infectează miezul semințelor, alterînd culoarea acestora, slăbind sau inactivînd embrionul sau provocînd putrezirea știuleților de porumb. In magazii se dezvoltă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
In aceste condiții intră în acțiune bacteriile termofile, ridicînd temperatura pînă spre 75°C și împreună cu fungii termofili contribuie la degradarea avansată a cerealelor. Pe boabele de cereale sunt prezente peste 150 de specii de fungi. Cei mai cunoscuți sunt fungii de cîmp: Fusarium, Alternaria, Cladosporium și Helmithosporium, care încă înainte de recoltare și imediat după recoltare infectează miezul semințelor, alterînd culoarea acestora, slăbind sau inactivînd embrionul sau provocînd putrezirea știuleților de porumb. In magazii se dezvoltă fungii de depozit, cum sunt
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Cei mai cunoscuți sunt fungii de cîmp: Fusarium, Alternaria, Cladosporium și Helmithosporium, care încă înainte de recoltare și imediat după recoltare infectează miezul semințelor, alterînd culoarea acestora, slăbind sau inactivînd embrionul sau provocînd putrezirea știuleților de porumb. In magazii se dezvoltă fungii de depozit, cum sunt speciile de Aspergillus candidus, A. Glaucus, A. Flavus, Penicillium etc. Ei atacă în primul rînd embrionul bobului care are umiditate mai ridicată decît endospermul, efectele negative constînd în: scăderea capacității germinative, modificarea culorii, încingerea cerealelor, producerea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în raport cu cele din petrol: hidroliza enzimatică și conversia microbiană directă. Interesul pentru hidroliza enzimatică a celulozei datează din timpul celui de al doilea război mondial, cînd s-a constatat că hainele din bumbac erau distruse de o enzimă, produsă de fungi din specia Trichoderma reesei. Enzimele cu aceste proprietăți au primit ulterior numele de celulaze. Celulazele sunt produse de un mare număr de microorganisme, aerobe sau anaerobe. Se folosesc bacterii ca Pseudomonas, actinomicete, cum sunt Bacillus, Cellulomonas și Clostridium sau fungi
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fungi din specia Trichoderma reesei. Enzimele cu aceste proprietăți au primit ulterior numele de celulaze. Celulazele sunt produse de un mare număr de microorganisme, aerobe sau anaerobe. Se folosesc bacterii ca Pseudomonas, actinomicete, cum sunt Bacillus, Cellulomonas și Clostridium sau fungi, Penicillium, Aspergillus și Trichoderma. Prima aplicație a enzimelor privitoare la procesul de hidroliză celulozică pentru obținere de etanol a fost simpla înlocuire a fazei de hidroliză acidă cu faza de hidroliză enzimatică. Această înlocuire este cunoscută în literatura de specialitate
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
un microorganism capabil să invadeze țesuturile unui animal sau plante și să interacționeze cu acestea. Agenții infecțioși se pot clasifica după mai multe criterii (Tabelul 1.1). Tabel 1.1 Clasificarea agenților infecțioși Criteriu Categorii de clasificare Structură ●Virusuri ● Bacterii ● Fungi ● Paraziți ● Prioni (proteine infecțioase lipsite de acizi nucleici) Gradul de patogenitate ● Patogeni: generează boli infecțioase ● Saprofiți: se hrănesc cu substanțe organice în descompunere, provenite de la gazdă ● Comensali: folosesc același substrat nutritiv ca și gazda, fără a induce manifestări patologice la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
parazit) sau componentele acestuia din produse biologice relevante (sânge, urină, lichid cefalorahidian, scaun, spută, exudate, secreții genitale, produse bioptice). Cele mai utilizate metode de diagnostic microbiologic direct sunt: Examenul microscopic al preparatelor native sau colorate; Izolarea și identificarea bacteriilor și fungilor din culturi, după condițiile de cultură, proprietățile enzimatice și biochimice; Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii celulare, confirmat de testul cu anticorpi specifici; Evidențierea unor antigene microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal); Evidențierea antigenelor solubile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mai frecventă indicație a interferonilor. Moleculele clasice de interferoni sunt administrate zilnic sau de mai multe ori săptămânal. Formele pegylate au farmacokinetică ameliorată, fiind preferate în practică datorită administrării la intervale de timp mai mari (săptămânal). 3.1.3 Antifungice Fungii sunt organisme eucariote cu organite celulare care au funcții fiziologice similare celulelor umane, explicând dificultatea realizării unor medicamente cu toxicitate selectivă asupra structurii fungice. Din punct de vedere al sediului anatomic afectat, micozele sunt muco-cutanate și sistemice. Decizia tratamentului antifungic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ar trebui să se bazeze pe evidența diagnosticului micologic, interpretat cu discernământ, luând în considerare severitatea micozelor oportuniste la pacienți imunodeprimați, riscul rezistenței la antifungice în cazul micozelor nosocomiale, dar și posibilitatea colonizării tegumentelor si mucoaselor cu anumite specii de fungi. Antifungicele se clasifică după țintele terapeutice, structura chimică și mecanismele de acțiune (Tabelul 3.7). PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 37 Tabel 3.7 Mecanisme de acțiune ale antifungicelor cu uz sistemic Struct. chimică Exemple, doze Indicații Observații Alterarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
imunologică sau infecțioasă, difuze sau localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată de virusuri, bacterii sau fungi (Tabel 5.1). Stomatitele eritematoase și ulcerative localizate sunt favorizate de igiena bucodentară deficitară (placa dentară, tartru, carii, delabrări dentare), precum și de factori iritativi locali (proteze fixe, malpoziție dentară, aparate dentare neadaptate). Stomatitele generalizate sunt predominate de candidoze, apărute mai
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte variabile, în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 98 5.4.6 Tratament Difteria este o boală cu izolare și internare obligatorie în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
insuficiență multiorganica (MODS) reprezintă insuficiența a cel puțin trei organe, necesitând intervenții pentru menținerea homeostaziei. 8.2 Etiologie Sepsisul sever poate reprezenta răspunsul organismului față de toate clasele de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive Neutropeniile medicamentoase Coci gram pozitivi Cateterisme vasculare Dispozitivele mecanice Arsurile Injectarea substanțelor medicamentoase Fungi Neutropenici Terapie cu antimicrobiene cu spectru larg Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată bronhopulmonară (40%), intra-abdominală (30%) urinară (10%) sau cu alte sedii. Invazia microbilor în sânge nu este obligatorie pentru dezvoltarea sepsisului sever. Hemoculturile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
spectru larg Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată bronhopulmonară (40%), intra-abdominală (30%) urinară (10%) sau cu alte sedii. Invazia microbilor în sânge nu este obligatorie pentru dezvoltarea sepsisului sever. Hemoculturile sunt pozitive pentru bacterii sau fungi numai în ~20-40% dintre sepsisurile severe și 4070% dintre șocurile septice. Etiologia sepsisului cu hemoculturi negative poate fi determinată prin culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. Infecțiile sistemice 145 În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
B. piocianic, alți BGN Vancomicina +AG/ BL Urinară BGN, enterococ BL + AG Ventilație artificială B. piocianic, alti BGN, stafilococi Carbapenem + Vancomicina Chirurgie Digestivă Enterobacterii, B. fragilis, B. piocianic, Candida Imipenem-c / BL+AG + metronidazol +/ Fluconazol Cateter venos central Stafilococ alb, BGN, fungi Vancomicina + C3g +/Amfotericina B Infecțiile sistemice 152 8.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de infecție sistemică, cu evoluție aciclică (nelimitantă), în care focarul primar de multiplicare a germenilor este endocardul. Endocardita este favorizată de cele mai multe ori
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5). Tabel 8.5 Etiologia endocarditelor pe valve native și pe proteze valvulare Pe valve native Pe proteze valvulare Steptococi si enterococi 55-60% 30% Stafilococi 25% 45% Alte bacterii+ fungi 5-10% 1520% Hemoculturi negative 10% 5-10% Infecțiile sistemice 153 Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Urogenitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
si enterococi 55-60% 30% Stafilococi 25% 45% Alte bacterii+ fungi 5-10% 1520% Hemoculturi negative 10% 5-10% Infecțiile sistemice 153 Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Urogenitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella. Tabloul clinic al endocarditei infecțioase este polimorf, deseori cu manifestări înșelătoare. Debutul poate fi acut, instalat rapid în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu CMV, VHS, MAC, P. carini. Diareea acută, cronică sau recidivantă, este o cauză a malnutriției, cu un spectru etiologic divers: Bacterii: Salmonella spp, Shigella spp, Campylobacter jejuni, Yersinia spp, MAC, Cl. difficile Virusuri: HIV, CMV, adeno-, picorna-, calici-,rotavirusuri Fungi: Cryptococcus neoformans, H. capsulatum Paraziți: Cryptosporidium parvum, Isospora beli Medicamente, mai ales inhibitori ai proteazei. Hepatopatiile sunt deseori consecința co infecției HIV cu virusuri hepatitice VHB+/-VHD, VHC, dar și cu alte infecții oportuniste (My. tuberculosis, MAC, B. henselae, CMV
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
adecvat, administrate înaintea inciziei, maxim 24 ore după intervenție postoperator: asepsie riguroasă în îngrijirea drenurilor și pansamentelor. 10.5 Infecțiile nosocomiale de cateter (INc) Etiologia INc este frecvent reprezentată de stafilococi coagulazo-negativi (30-40%), stafilococul auriu (5-10%), bacterii gram negative (10%), fungi (5%) Factorii de risc pentru INc sunt legați de: particularitățile gazdei: sexul masculin, imunodepresia, frecvența manevrelor medicale tipul de cateter, materialul de fabricație, modul de inserție, produsele perfuzate, durata cateterizării. Măsurile de prevenire a INc în cazul cateterului periferic sunt
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
2 Etiologia infecțiilor nosocomiale transmise prin sânge și derivatele lui Agenți infecțioși Sursa Bacterii Stafilococi și enterococi Enterobacteriaceae și Pseudomonas Yersinia, anaerobi, Treponema, Borrelia, Listeria Pielea donatorului Contaminarea recipientelor Bacteriemie la donator Protozoare: plasmodium malariae, toxoplasma, leishmania Parazitemie la donator Fungi Contaminarea recipientelor Virusuri: VHB, VHC, VHD, VHA, VHE, VHG, TTV, Parvovirus 19, CMV, VEB, HSV, VVZ, HIV Viremie la donator Prioni Risc nedovedit Infecțiile nosocomiale 186 Manifestările clinice care pot fi asociate cu INS variază în funcție de timpul care a trecut
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mari, dar interpretarea datelor este dificilă, datorită factorilor de confuzie. Astmul alergic este frecvent sezonier și se observă mai ales la copii și la adulții tineri. O formă nesezonieră poate fi consecința alergiei la pene, fanerele animalelor, praf cu paraziți, fungi și alte antigene prezente de obicei în mediul înconjurător. Expunerea la antigene produce tipic un răspuns imediat, în care obstrucția căilor aeriene se dezvoltă în minute si apoi dispare. La 30-50% din pacienți, în următoarele 6 până la 10 ore, apare
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
feedback pozitiv și ducând astfel la fibroză pulmonară. Cum se declanșează? Dintre antigenele din mediu (deoarece sarcoidoza implică plămânii, ochii, pielea) s-au căutat în primul rând antigenele ce pătrund pe cale aerogenă-gazele emise prin arderea lemnului, polenul, particulele anorganice, insecticidele, fungii, fumul în condițiile stingerii incendiilor. S-a observat că sângele pacienților cu sarcoidoză conține anticorpi față de antigenele mycobacteriene, inclusiv katG recombinant de la Mycobacterium tuberculosis, M. tuberculosis heat shock protein 70 și Ag mycolyl transferaza 85A al M. Tuberculosis. Până în prezent
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
zahărului, este aparent inofensivă. Tot astfel, în cazul omului, unii fumători fac cancer de plămâni, pe când alții nu fac. Aminele și amidele pot fi convertite, sub acțiunea unor enzime specifice, în metaboliți secundari cu efect carcinogen. Toxinele produse de unii fungi microscopici filamentoși, de unele tipuri de bacterii și de alte microorganisme pot avea efecte mutagene. Unele, ca aflatoxina B, pot fi la fel de puternice, deopotrivă ca mutageni și carcinogeni. Asemenea constatări au implicații medicale majore. Convertirea unor compuși sau metaboliți secundari
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]