456 matches
-
să-l folosești”, replică furnica, „deoarece mai întâi te face să te simți foarte rău și mai apoi te însănătoșește”. „Rea veste” trase concluzia greierul, „văzând că eu nu pot să investesc într-o fericire viitoare. Adio”. Greierul muri iar furnica trăi o viață sumbră, evitând ocaziile de fericire care ar fi putut să se transforme mai apoi în nefericire. De acum, înaintată în vârstă, ea își spuse: „Este trist să nu poți face aproape niciodată ceea ce vrei ci, dimpotrivă, să
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
denivelate decât restul și scobite într-o râpă de lut, doar ogrăzile stăpânei Nicolici și-ale rusnacului erau mai îmbelșugat acoperite de blana de valuri. În celelalte grădini se încrețeau numai tuleie de apă. Pe trotuare, când și când, te furnicau pîn' la glezne. Pe anumite străzi nu mustea mai multă apă decât dintr-un covor. Pe traseele lăturalnice, rar, când anvelopele unor automobile îndrăznețe tăiau făgașele de ape, slobozind înapoi mici gheizere, cam cât jetul de pipi al unui copil
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din păcate, tot la nimereală. Apoi fata se întoarse smucit către el și-l sărută, picurîndu-i, de pe buzele ei, pe colțul buzelor lui, bobițe de sânge. Înmuie degetul într-una și o studie. În loc să-l excite ori măcar să-l furnice, sărutul îi dădu senzația că prăjina din fața sa era bolnavă de piept ori că tușise pe el. Se gândi să-i spună ceva răutăcios despre balansoare, pe care, mai mult ca sigur, un alt nebun din familia ei le procurase
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
întors. În dreptul pompei au întîlnit câteva muieri, așteptîn-du-și rândul la apă, lângă căldări. În poartă, Procopie i-a apucat brațul și-a întors-o spre el: - Mai ești supărată pe mine? Avea un glas plăcut de om tânăr, care o furnica până în creștetul capului. Sub cot îi simțea degetele calde și sângele tot i se urcă la inimă. - Nu știu, răspunse, pierită. Se despărțiră și ea rămase multă vreme în curte privind geamul lui. Studentul aprinsese lampa. Umbra i s-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
unde este necesar..., conducând finalmente la vindecare. În general, senzațiile descrise de c...tre pacienți în timpul tratamentului variaz... de la persoanele nonsenzitive (care nu simt nimic) la cele echilibrate senzitiv (care simt c...ldur..., frig, înțep...turi ușoare sau amorțeal... și furnic...turi) și pan... la cele senzitive și foarte senzitive, care pot avea viziuni, pot auzi muzic... sau diverse sunete și pot chiar s... simt... energia cum se scurge prin corpul lor, de-a lungul traseelor meridianelor energetice. Pacienții nu trebuie
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
pot simți anumite dezechilibre sau care simt numai un anumit tip de dezechilibru și alții care v...d efectiv aurele sau chiar îngerii care ne înconjoar.... Cum se simte de c...tre pacient? Pacientul poate simți c...ldur..., r...ceal..., furnic...turi, senzații de ap...sare sau presiune, uneori chiar durere sau junghiuri. Terapeutul simte, la rândul s...u, aceste lucruri, ins... este în stare, datorit... practicii, s... disting... între diverse senzații ap...rute în palmele sau în corpul s...u
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
de la fiecare mân... aplicând simbolurile pe buricele degetelor. Dup... ce ne-am activat palmele, suntem preg...titi s... facem practic.... De reținut este faptul c... în palme vor ap...rea imediat senzații de c...ldur... sau r...ceal..., senzații de furnic...turi, senzația de „vânt”, iar dac... veți încerca apropierea palmelor de la o oarecare distant..., veți întâmpină între ele o anumit... rezistent..., ca o pern... de aer. Toate aceste senzații sunt normale și reprezint... o asigurare c... palmele noastre s-au
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
pe capacitatea noastr... de a simți în palme dezechilibrele ap...rute sau instalate în anumite regiuni energetice ale pacientului. Nefiind standard, senzațiile care pot ap...rea în palme pot varia de la un individ la altul, și pot fi reprezentate de: furnic...turi, înțep...turi, senzație de inc...lzire sau de r...coare, pulsații. Scanarea pacientului se va face fie în poziția culcat, fie din picioare, cu una sau cu ambele mâini, ținând degetele palmelor împreunate. Ea se face de sus în
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
la fiecare inspirație cuvântul „liniștit” și la fiecare expirație cuvântul „relaxat”. Respirați astfel de câteva ori pan... ce respirația dumneavoastr... cap...ț... un ritm natural, profund, si r...mâneți în aceast... stare de liniște câteva minute. Este posibil s... simțiți furnic...turi în palme, în ț...lpi, pe frunte sau diverse alte manifest...ri interne de care nu erați conștienți pan... acum. De ce? Pentru c... ați reușit s... v... amplificați prin aceast... metod... starea de receptivitate și astfel primiți semnale din
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
luat de la Pârnaie, îl întoarse pe toate părțile, apăsă cu degetele lui butucănoase și neîndemânatice, tresărind, când lama țâșni, cu un pocnet, din mâner. Râse nătâng, arătându-l și celorlalți. Râseră și ei, mai puțin Pârnaie, care simți cum îl furnică fluierul piciorului, pe locul unde stătea celălalt cuțit. Privi dezgustat cum Calu se opintește să bage lama în muchea conservelor. Apoi, neștiind cum să vâre lama la loc, Calu îi strigă pe cei doi Puțică. Ei întinseră brațele, același pentru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ridică fără chef. — Sunt în hol, spuse maică-sa. Vezi să nu deschizi ușa de la biroul lui taică- tu. Știi că n-ai voie acolo... Jenică încuviință fără o vorbă. Simți, pe dedesubt, hainele tricotate de maică-sa, ciorapii, flanelul, furnicându-l de la câlcâie până la șira spinării și strângându-l la subsuori. Pipăi pereții acestei cuști nezăbrelite și, tocmai de aceea, mai rea decât o cușcă adevărată. Se opri pentru o clipă în fața ușii de la biroul lui taică-su. N-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
stau acolo sus și mă uit. Spune și dumneata, pentru ce să mai cobor ? Ei tocmai asta vor... Acolo sus e liniște, sunt păianjeni și fluturi cap-de-mort cu aripile împâslite, nici nu se aude când zboară. Când bat clopotele, mă furnică tot, parcă bat din inima mea. De-aia m-am obișnuit să aud cu degetele. Dacă-ți pun mâna pe piept când vorbești, înțeleg tot numai din vibrații. Maca vru să-l întrebe dacă n-ar fi mai simplu să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o foaie de hârtie. Privirile îi căzură apoi asupra mapei din care ieșeau, verzui, capetele lozurilor, ca niște peștișori, gata să sară din ascunzișurile lor și să se zvârcolească, holbând ochii țintă spre el. Întinse degetele, dar atingerea lozurilor îl furnică, de parcă ar fi fost conectate la priză. Când sună clopoțelul de la intrare, nou-venitul nu-și vârî decât capul, ținând mâna pe clanță, așa încât clopoțelul continuă să sune în ritmul cuvintelor. — Este deschis ? Avea un accent ciudat, pe care Jenică nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
medical este de multe ori de neînlocuit, iar atunci când are și aceste calități este extraordinar. Îmi aduc aminte de momentele în care tehnici noi de endourologie au fost introduse în clinică și doua dintre asistentele medicale ale blocului operator (Tatiana Furnică și Marta Sâsâiac) erau indispensabile, fiind nevoite să se instruiască din cărți ce erau adresate medicilor, dar cu dorința și pasiune s-au adaptat perfect. De fapt într-o echipa chirurgicală asistentul medical își are locul și rolul său, iar
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
acestor meleaguri, cele mai importante sînt: La Islaz, La Tufari, La Meri, Șipotul lui Mantu, La Cimitir, Iazul Buragăi, Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m. sud-vest de sat au fost descoperite mai multe fragmente ceramice din pastă grosieră cenușie aparținînd neoliticului timpuriu, precum și din perioada finală a neoliticului și începutul epocii bronzului; Curtea C.A.P. Cu ocazia săpării
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost găsite resturi de oale și străchini din pastă brună și cenușie, cu decoruri din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și resturi de cahle, olane de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră și un fragment dintr-o figurină antropomorfă decorată cu dungi fine. Din perioada feudalismului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ce-i drept, năzdrăvan - îți răsare în față, din oricare lume ar fi. Dar poveștile fost-au, cîndva, învăscute cu viața de fiece zi și trăirea cam nu se putea osebi întru totul de vis. într-o zi dăneșteanul Filică Furnică ne spune că el a văzut, undeva, pe un om care se împăcase din preț cu alt om ce vindea niște boi, cum pe dată el s-a răzgîndit și deloc n-a mai vrut să și-i cumpere, cînd
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
da; decizie; un deget; se deplasează; deplasează-te; deranja; descurcăreț; detectat; discotecă; dispărea; drumeț; dulap; dulapul; dur; du-te; efort; emoționa; erecție; este; evoluează; a exista; face; a face ceva; fereastră; flexibilitate; foi; foiește; frămîntă; frecare; frică; frunză; funcționa; furnica; furnici; găleată; geme; gest; gesticulează; gimnastică; gîndac; gîndaci; gîndi; haine; iarba; imediat; imobilitate; imobilizare; indiferență; insecte; a întoarce; împinge; a începe; încetini; îndoaie; îndreptare; jenat; leagănă; lejer; lemn; lene; lent; locomoție; locul; lucru; lucrurile; lumea; manevra; masa; masivitate; melc; merg; mergea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în acea zi vînzare în acea prăvălie, fiind furca piază rea. Dacă mărită o mamă o fată, nu-i dă furcă, că la din contra, i-ar da sărăcie. Să nu lași furca culcată, că e rău de junghi. (Gh.F.C.) Furnică Să nu mănînce furnicile din laptele unei femei, că-i va pieri țîța. Cînd ies furnici multe dintr-o crăpătură, are să ploaie. E semn de mare sărăcie și lipsă cînd sînt multe furnici pe jos, cu aripi. Cînd cineva vorbește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fată, nu-i dă furcă, că la din contra, i-ar da sărăcie. Să nu lași furca culcată, că e rău de junghi. (Gh.F.C.) Furnică Să nu mănînce furnicile din laptele unei femei, că-i va pieri țîța. Cînd ies furnici multe dintr-o crăpătură, are să ploaie. E semn de mare sărăcie și lipsă cînd sînt multe furnici pe jos, cu aripi. Cînd cineva vorbește sara de pui de vrabie sau de altceva, îl mănîncă furnicile. Ouăle de furnici mari sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vreo lună, aură negativă. Cornel s-a înghesuit în colțul lui, cît mai departe de posibilele atingeri. Alin ar fi băgat un joc. Era mai bine singur, dar mergea și în mai mulți, dacă n-avea încotro. Degetele îl furnicau numai gîndindu-se. Hai să vă arăt un joc. Să vedeți ce mișto-i! Le-a zîmbit, fără o adresă precisă. Iarăși jocuri?! a făcut Radu. Nu te-ai săturat?! Niciodată. Totuși Marcu și Cornel erau de acord cu Radu de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
O interpretare similară în direcția duplicității naturii umane găsim la Sf. Nil din Ancyra (m. cca 430) în lucrarea De monastica exercitatione. Olympiodoros din Alexandria (495-570), în comentariul său la Cartea lui Iov, vede în furnicoleu un analogon al diavolului, furnică pentru cei evlavioși și leu pentru cei necredincioși. Interpretarea mitologică, pur moral-alegorică, nu este însă unica în literatura creștină a primelor veacuri. Sf. Grigorie cel Mare însuși (în Comentariile la Iov, V, 20, 22) se referă la furnicoleul biblic ca
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
acest nume ... fie pentru că este leul furnicilor, fie pentru că este în același timp furnică și leu. Este o mică viețuitoare, mare dușman al furnicilor, care se ascunde în țărînă și ucide furnicile care transportă grăunțe. Este deci numită leu și furnică deoarece este furnică pentru celelalte animale, dar leu pentru furnici." Și alți autori medievali, între ei un Rabanus Maurus (cca 780 856), își însușesc acest topos, cu ecouri până în literatura modernă, de exemplu la Flaubert (Ispitirea Sfîntului Anton)121. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
imaginea surprinsă de el într-un veritabil "stop-cadru" din anul 1840 este la fel de sugestivă: "Iașii însuși spune Alecu Russo este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot așa de felurită ca și costumele și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
va catapulta fiul într-o cavernă onirică de orori, experimentabile, grație imaginației, inclusiv tactil: "Sub lupă, trupul catifelat al păianjenului apărea monstruos, acoperit de peri groși, ca niște țepi. Copilul închidea ochii. Noaptea, se visa în cușca scolopendrelor, se simțea furnicat de mii de picioare subțiri, gâdilat de antene și înțepat de colți otrăviți". Întors în casa părintească, fiul lui Manole pare intimidat de umbra tatălui său, care impregnează, ca un genius loci (comparația mea nu este deloc fortuită bătrânul este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]