1,318 matches
-
plictisit. În mintea mea era deja aprinsă flacăra curiozității, mai ales că am ajuns în fața „Palatului”. Printre pomii din grădina imensă se vedea cea mai frumoasă clădire pe care o văzusem până atunci. Știam că în spatele acelui palat era malul gârlei, pe unde treceam mereu pe furiș cu Mia și alți copii din sat și adesea eram fugăriți de pândari. „Asta este proprietatea statului, mama voastră de țărani împuțiți!” strigau ei în urma noastră. Priveam grădina și acel palat și aveam impresia
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
bă, vă cheamă astea să mâncați, că le este frică să mai vină la palat. Trebuie să stați cu ele în pod când o să slujească popa.” “Tu să taci, mă spurcatule!” i-a strigat una, Leana a lui Chioru de peste gârlă. “Vrei să mănânci numai tu bucate bune la palat, parcă noi nu știm că te iasă dai cu mătura pe bătătura lor și te întorci cu traista plină. Nu te-ar mai sătura Dumnezeu!” a început baba să-l blesteme
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
urmăream cu privirea. Tataie trecea pe lângă mine fără să mă vadă, era nervos și nu știam de ce. A luat gălețile și a plecat la fântână, care era la patru sau cinci case mai sus, în colțul uliții care ducea spre gârlă. Toți țăranii se grăbeau înainte să se întunece. Într-un târziu, cum nu mai venea, mamaie m-a trimis după el. Am ieșit în drum, era întuneric și îmi era frică de broaștele care săreau seara prin șanț sau pe
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
crescut, mă trăgea de mână: fie prin zăpadă sau noroiul negru și lipicios pe timp ploios, fie prin praful lăsat de o căruță în mijlocul verii. Când mergi spre sat, de la Balotești ai în stânga la o aruncătura de băț din șosea, gârla, cu malurile pline de trestii și cu apă limpede. Pe ... Citește mai mult Capitolul IPRIMII PAȘI AI COPILĂRIEICele mai frumoase amintiri le-am trăit într-un sat, în apropiere de București, în casa bunicilor. Satul, pentru un trecător, nu are
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
crescut, mă trăgea de mână: fie prin zăpadă sau noroiul negru și lipicios pe timp ploios, fie prin praful lăsat de o căruță în mijlocul verii.Când mergi spre sat, de la Balotești ai în stânga la o aruncătura de băț din șosea, gârla, cu malurile pline de trestii și cu apă limpede. Pe ... XIV. PRIMĂVARĂ ARABĂ, de Mihaela Arbid Stoica, publicat în Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012. Despre “Primăvară arabă“ s-a vorbit mult, s-a scris la fel de mult, a mirat
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
joace și să se dejoace, cu-nfiorare. Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de noapte, ne ia, părintește, de păr și ne ridică la CER! Doamne, bunul-simț, ca o piatră de moară legată de piciorul Bucuriei, se duse pe gârlă.Sensul propriu al cuvintelor se târăște ca o șopârlă pe limba omului de rând, văduvită de gând. Fantasmele își fac iluzii, chiar și Adevărul își face iluzii. Întunericul ascultă telefoanele luminii, scriitorii își tatuează ... Citește mai mult ODĂ, VODĂ, MODĂFir-aș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
joace și să se dejoace, cu-nfiorare.Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de noapte, ne ia, părintește, de păr și ne ridică la CER! Doamne, bunul-simț, ca o piatră de moară legată de piciorul Bucuriei, se duse pe gârlă.Sensul propriu al cuvintelor se târăște ca o șopârlă pe limba omului de rând, văduvită de gând.Fantasmele își fac iluzii, chiar și Adevărul își face iluzii. Întunericul ascultă telefoanele luminii, scriitorii își tatuează ... XVIII. CRISTALINITATE, de Janet Nică , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
picior, pentru onor, șefii ei salivau instantaneu și îi cereau părerea din zece în zece minute, firma suferea structurări vizibile, un fotoliu molatec i se adîncise sub funduleț, creioane ascuțite, carioci și vreo trei telefoane, afacerile mergeau bine, comenzile curgeau gîrlă și, cu toate astea, Adelina era asemenea unei cetăți, care nu fusese spartă nici măcar de Calul Troian. La marele festival din Brasilia mulatre superbe defilaseră ca niște Eve sexuale pe marele bulevard al bucuriei de a trăi, poate că sensul
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
dacă nu ploua tot el era de vină, contribuția personală a fiecăruia la viața comunității era egală cu zero, nimeni nu se întreba de unde adunase primarul banii ca să asfalteze șoseaua ce tăia satul în două, toată lumea arunca nepăsătoare gunoaiele pe gîrlă și fusese nevoie de intervenția autorității, care îi momise pe cetățenii cei harnici cu bani, ca să presteze cîteva ore de muncă, auzi, voluntară?!, în folosul comunității! Vax Albina tocmai trecea pe punte, însoțit de Alunică zis și Alu Gore, și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1227 din 11 mai 2014 Toate Articolele Autorului Dio n-ar avea niciun motiv să spună că s-a plictisit cumva de viață. Sau de moarte, de ce nu !? Dimpotrivă! Evenimentele i-au curs gârlă în destin. Ziua și noaptea, fără încetare și discreție. Ei bine , chiar și cele mai puțin importante , și totuși fără de care n-ar fi putut probabil să trăiască , au fost / sunt tristețea și singurătatea. Oricât de veselă este întâmplarea al
DEŞERTUL , PUR ŞI SIMPLU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350697_a_352026]
-
Ceaușescu, era inginer la fabrica de pantofi. Toți „trăiau de unde lucrau”, așa că, pentru că mai închidea ochii, primea de la subalterni, uneori, cafea „din Germania”. O ducea bine, foarte bine...avea apartament , de la partid, salariu bun, mai câte un ciubuc...și cadouri...gârlă. Într-o dimineață, la cafeaua de la lucru, văzu prin curtea fabricii, venind în fugă (întârziase deja), o fată...cu forme rotunde, părul lung, peste șolduri, blond și cârlionțat. Imediat a lăsat tot...s-o caute. Fata lucra la o mașină
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
de-un veac,/ cineva n-are geamăt, nici leac,/ altul cheamă și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul cu`ntreg cuțitul/ ucide granitul.../ Sub marii, amari bolovani,/ sângele temniței fierbe de-o mie de ani./ Aud, aud,/ cu urechea pe piatră plecată,/ gârla lui răsculată./ Îi simt, îi simt/ smoala aprinsă, fonta lichidă,/ otrava toridă./ Și carnea mea trosnește deodată,/ din zăvoare drăcești,/ prin mădulare să se deschidă/ ca niște uși, ca niște ferești:/-Intră , sânge al temniței, intră./ vino din funduri nepământești
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
de pe Glob, bifează totul la superlativ. Stress? Deloc. Nu am nicio picătură de stress. Sunt perfect relaxat. Mulțumit? Super. Echilibrare? Nu am cuvinte. Căldură iarna? Mă înăbuș. Mâncare? Nu am ce face cu ea, de câtă am. Grade? Mareșal. Bani? Gârlă. - Ei, ai văzut ce bine o duci? Ar fi spus Ceaușescu. Ia să le arătăm noi firmelor concurente din apus, și răsărit, cum a muncit partidul, și a făcut Raiul în Calicia. Dar Ceaușescu a fost mic copil. A fost
Liviu-Florian Jianu: NOSTALGIA () [Corola-blog/BlogPost/339307_a_340636]
-
fi ajuns apa până aici? Ți-aduci aminte să fi intrat vreodată în moară? a ripostat președintele Olăroiu. - Eu nu, dar bătrânii satului își aminteau când au scos apa cu gălețile din locașul motorului, iar uiumul s-a dus pe gârlă. N-a fost pagubă mare, că acolo erau fierotine, nu le păsa de apă, pe când mobilierul, arhiva, documentele școlare curente..., a îndrăznit să insiste directorul Năstăsescu. - Aia era moara boierului, lumea nu-l suferea, pe când școala este a poporului, va
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
nici nu ajunsesem bine acasă când... - Ce materiale? - Astea, pe care sunteți așezați. Dar vă invit în școală, de ce să stați așa de incomod. - Lasă aia! De ce nu se lucrează? - Fiindcă nu mai avem pietriș, nisip... S-a dus pe gârlă. Iar cărămida abia s-a zvântat oleacă. - Și ce faceți, așteptați să se rezolve de la sine? Nu ați luat nicio măsură? - Trebuie să sece gârla ca să scoatem alt balast, să-l cernem, apoi să se usuce cărămida... În câteva zile
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
aia! De ce nu se lucrează? - Fiindcă nu mai avem pietriș, nisip... S-a dus pe gârlă. Iar cărămida abia s-a zvântat oleacă. - Și ce faceți, așteptați să se rezolve de la sine? Nu ați luat nicio măsură? - Trebuie să sece gârla ca să scoatem alt balast, să-l cernem, apoi să se usuce cărămida... În câteva zile, când se va limpezi cerul, ne apucăm de treabă din nou. - Dar nu puteați să fi făcut o scurgere ca să se ducă apa mai repede
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
c) reducerea debitului și a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal; ... d) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile ori cu terenurile inundabile; ... e) comercializarea fără documentele de proveniență a peștelui și a altor viețuitoare acvatice obținute din pescuit ori a produselor din pește. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în
LEGEA nr. 176 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283479]
-
vărfurile de cârlig. Seara-l vedeam trecând încovoiat de greutatea butucilor cărați cale de kilometri. În drum făcea popas la crâșmă și bea pe nerăsuflate vreo două țoiuri de țuică, apoi trecea o punte înspre casă... Pe cealaltă parte a gârlei un cal bălan trăgea din răsputeri un buștean gros... Văzându-i pe-amândoi deodată, un gând de semuială îmi colorează gândul... Și omul mut și calul alb simt mult din răul viu în trup. Calul cu mușchii-n opinteală, Niță
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Arghiș, unde este hramul cinstitei și slăvitei Adormiri a prea-curatei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
sfintei mănăstiri numite Arghiș, unde este hramul cinstitei și slăvitei Adormiri a prea-curatei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și Slăvenii și Topana și cu tot hotarul tuturor satelor mai sus-scrise. Să le fie de la Ocna din Târgoviște, cât este partea domnească, pentru că am aflat domnia mea toate averile mai sus-scris, sate și mori și țigani și vii și gârle și bălți, dăruite sfintei mănăstiri Arghiș de către domnii de mai înainte. De aceea am dat și domnia mea ca să fie pentru întărirea și împuternicirea acestui sfânt hram, iar fraților care trăiesc într-însul de hrană, iar domniei noastre de veșnică
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de bubuitul care urma unei lovituri bine aplicate. Nimeni nu s-a gândit vreodată că plumbul putea să ricoșeze din cauza pietrelor așezate în jurul pompei, oricăruia dintre noi putându-i-se întâmpla ce era mai rău. M-a chemat o dată la gârlă un copil de seama mea, Sandu al lui Budină, am trecut podul și mi-a arătat ce armă găsise el și de care era tare mândru. Când stau acum și mă gândesc, mare noroc am avut amândoi, era vorba de
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
de vacă, de porc, de pui, de emu (struț australian), de canguri și de crocodili! Și ne mai întrebăm de ce „ăștia din urmă” sunt supărați pe noi și vor să ne pape și ei... la rândul lor! (sic!). Berea curge gârla. În general mărci autohtone: VB (Victoria Bitter), Fosters Lager, Tooheys New, Cascade, Crown Lager, și alte multe sortimente. Rece să fie, ca deh australienii nu sunt snobi precum alte neamuri mai... ortodoxe! De bronzat la ocean nu prea se înghesuie
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
albă pe malul fierbinte. Dar, de plictiseală, valurile devin nervoase, marea pare o regină ce își apără teritoriul. Iar cântecul ei, plin de violență, ce cântec rock! Câte sentimente exprimă! Atunci, e momentul în care ea se descarcă. Dar o gârla cristalina? Apă care tot curge, lăsând în urma ei pietrele, așa cum amintirile ne rămân nouă, în ciuda trecerii timpului. Ce melodie dance! Numai bună de binedispus lumea. Dar ce cântec are apă care curge într-o sticlă de plastic? Un reggaeton de
CÂNTECUL APEI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342713_a_344042]
-
al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbașii de la salubrizare își hurducau tomberoanele pe valea pârâului, după ce făceau curățenie pe străzile târgului, ducând gunoiul „la gârlă”. De fapt, acolo a fost primul loc pe care l-a stabilit, încă de la începutul secolului trecut, Primăria pentru acest lucru. „Ștreca”, vechiul traseu al liniei ferate locale dată în folosință în anul 1898, cale ferată care străbătea orașul legând
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]